Decizia civilă nr. 1798/2013. Partaj judiciar

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 1798/R/2013

Ședința publică din 11 aprilie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER: C. B.

S-a luat în examinare-pentru pronunțare - recursul declarat de reclamanții P. V., P. M., precum și recursul declarat de intervenienții

T. A I., ȚIBREA V., împotriva deciziei civile nr. 542 din 20 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe intimații P. E., P. S., N. L. P., O. D., O. N. I., SC FA & O. S., având ca obiect partaj judiciar.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 4 aprilie 2013, care face parte

integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 11 aprilie 2013.

C U R T E A

Judecata în primă instanță. Soluția primei instanțe. Prin Sentința civilă nr. 2213/_ pronunțată în dosar nr. 19151/2004 al Judecătoriei C. -N.

, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții P. V. și soția

  1. M. în contradictoriu cu pârâții O. N. I. și soția O. D. .

    A fost admisă cererea reconvențională precizată, formulată de reclamanții reconvenționali O. N. I. și O. D. .

    A fost admisă în parte cerere de intervenție accesorie formulată de intervenienții T. I. și T. V. .

    A fost admisă cererea de intervenție accesorie formulată de intervenineta N. L. P. .

    S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor apartamente și teren înscrise în CF nr. 150.029 individuală C. -N., A+1, nr. top 5980/S/l, apartamentul nr. 1; A+4, nr. top 5980/S/IV, apartamentul nr. 4; A+5, nr. top 5980/S/V, apartamentul nr. 5; A+8, nr. top 598Q/S/VIII, apartamentul nr. 8; A+24, nr. top 5980/S/XXIV, apartamentul nr. 24: astfel:

    • lotul I compus din: apartamentele cu nr. administrative 1 și 8, împreună cu cotele indivize comune aferente lor de 8,89 /100 parte și terenul aferent acestora, în cota de 33/360 parte a fost atribuit pârâților-reclamanți reconvenționali O. N. I. și O. D. ca bunuri comune, cu titlu de cumpărare, construire și partaj;

    • lotul II, compus din apartamentele cu nr. administrative 4, 5, 6, 24, împreună cu cotele indivize comune aferente acestora de 15,5/100 parte și terenul aferent de 57/360 parte a fost atribuit reclamanților - pârâți

reconvenționali P. V. și soția P. M., ca bunuri comune, cu titlu de cumpărare, construire și partaj.

Au fost obligați pârâții-reclamanți reconvenționali să plătească reclamanților - pârâți reconvenționali o sultă în suma de 70.423,2 RON.

S-a dispus intabularea dreptului de proprietate al reclamanților asupra apartamentelor nr. 4, 5 ,6, 24, precum și asupra cotelor comune indivize și terenului aferent ca bunuri comune cu titlu de drept cumpărare, construire și partaj.

S-a dispus intabularea dreptului de proprietate al pârâților asupra apartamentelor nr. 1 și 8, precum și asupra cotelor comune indivize și terenului aferent, ca bunuri comune, cu titlu de drept cumpărare, construire și partaj.

S-a dispus înscrierea unui drept de ipotecă legală asupra apartamentelor cu nr. administrative 1 și 8, înscrise în CF nr. 1. C. -N.

, A+1, nr. top 5890/S/l și respectiv A+8, nr. top 5890/S/VIII, în favoarea reclamanților P. V. și P. M., pentru suma de 70.423,2 RON, cu titlu de sultă.

S-au compensat cheltuielile de judecată.

Starea de fapt. După cum rezultă din copiile cărților funciare depuse în probațiune, asupra imobilului construcție cu 24 de apartamente și teren în suprafață de 360 mp înscris în CF colectiva 1. C. -N., nr. top 5980 și respectiv CF individuală 1. C., nr. top 5890/S/l-5890/S/XXIV coproprietari sunt reclamanții, în cotă de 19/24 parte și pârâții în cotă de 5/24 parte.

Cu toate că în cuprinsul motivelor de fapt ale acțiunii introductive de instanța reclamanții au menționat că pârâții nu au alocat fondurile care le reveneau raportat la cota lor parte din cartea funciară, astfel că această cotă-parte este, în realitate mai mică, instanța nu a fost investită cu soluționarea unui capăt de cerere având ca obiect stabilirea cotelor de contribuție a pârtilor la edificarea construcției în litigiu și respectiv rectificarea înscrierilor din cartea funciara cu privire la cotele de proprietate.

In consecința, pentru soluționarea acțiunii de partaj instanța a avut în vedere cotele de proprietate ale părților, astfel cum acestea sunt înscrise în cartea funciară.

In cuprinsul acțiunii introductive de instanța precum și în cuprinsul cererii reconvenționale părțile au învederat că, din întreg imobilul construcție și teren descris mai sus, au mai rămas în indiviziune doar apartamentele nr. 1,4,5,6,8 si 24.

In motivarea acestei acțiuni, s-a susținut, în esență, că reclamanții (pârâți în dosarul civil nr. 16618/2005) au înstrăinat o parte dintre apartamentele din imobilul înscris în CF colectiva 1. C. -N., nr. top 5980 și respectiv CF individuală 1. C. nr. top 5890/S/l-5890/S/XXIV, coproprietarii O. dându-și acordul la aceste înstrăinări prin procura specială autentificată sub nr. 989/_ .

In urma înstrăinării apartamentelor menționate în acțiunea introductivă, pârâții P. au încasat integral prețul de la cumpărători, fără a remite reclamanților O. contravaloarea aferentă cotei-părți a acestora din apartamentele înstrăinate.

Raportat la conținutul acțiunii înregistrate sub nr. 1681/2005 la Judecătoria Cluj-Napoca, instanța a reținut că, în realitate, între părți nu a avut loc un partaj amiabil a unei părți din construcție și, în consecință, ca urmare a înstrăinării unei părți din apartamente de către un singur coproprietar, fără escontentarea celorlalți (după cum s-a susținut în acțiunea

cu care această instanța a fost investita), la de împărțeală, trebuiau aduse și sumele reprezentând prețul apartamentelor înstrăinate, sume pe care, se pare, părțile nu le-au împărțit conform cotelor de proprietate înscrise în cartea funciară.

Dezlegarea în drept. În condițiile în care părțile au calitatea de coproprietari asupra întregului imobil înscris în CF colectiva 1. C. -N., nr. top 5980 și, respectiv, CF individuală 1. C., nr. top 5890/S/I - 5890/S/XXIV, pentru ca sistarea stării de indiviziune asupra imobilului în litigiu să se dispună cu respectarea dispozițiile art. 673 indice 9 Cod procedură civilă, era necesar ca imputarea cotelor de proprietate ale fiecăruia să se facă asupra întregului imobil, așadar și asupra sumelor reprezentând prețul apartamentelor înstrăinate doar de o parte dintre coproprietari.

Apoi, în condițiile în care fiecare dintre apartamentele din imobilul descris mai sus are un alt preț de circulație, dat de suprafața utilă și respectiv gradul de finisare, la sistarea stării de indiviziune este necesar a se avea în vedere nu doar numărul de apartamente cuvenit fiecărui coproprietar raportat la cota sa parte din cartea funciară ci și de valoarea efectivă a acestor apartamente, neputând ajunge în situația atribuirii

numărului de apartamente cuvenit raportat la cota-parte din dreptul de proprietate, apartamente ale căror valori, însumate, să fie, în realitate, mult sub această cotă cuvenită.

Concluzionând, instanța a apreciat că se impune aplicarea cotei-părți din dreptul de proprietate asupra valorii apartamentelor în litigiu, iar nu asupra numărului de apartamente .

Prin procura specială autentificată sub nr. 989/_, pârâții l-au mandatat pe reclamant să vândă cui va crede de cuviință cota lor parte din apartamentele 2, 3, 9, 10 ,11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22 ,23

apartamente care, după cum rezultă din răspunsurile reclamantului la interogatoriu, au fost înstrăinate între timp.

Ca urmare a înstrăinării de comun acord a apartamentelor mai sus menționate, (fără ca, între coproprietari, după cum rezultă din acțiunea civilă nr. 16618/2005, să fi intervenit desocotirea cu privire la prețul apartamentelor înstrăinate) au rămas în indiviziune, în natură, apartamentele nr. 1,4,5,6,8,si 24.

La data de 18 septembrie 2003 intervenienții T. I. și T. V. au încheiat cu reclamanții un antecontract de vânzare-cumpărare sub semnătura privată în temeiul căruia reclamanții au înstrăinat intervenineților următoarele apartamente din imobilul în litigiu, garajul situat la parterul imobilului, cu o suprafața utilă de aproximativ 30 mp și care apare înscris în cartea funciară ca apartamentul nr. 1, mp; apartamentul nr. 7, situat la etajul l, apartamentul nr. 8,situat la etajul l, cu cotele comune indivize aferente acestora, pentru prețul de 45.000 USD achitat integral anterior semnării contractului.

Ulterior între reclamanți și intervenienți a fost încheiat un act adițional la antecontract (in data de 7 august 2004) prin care părțile au căzut de acord să renunțe la apartamentul nr. 7, acesta fiind înlocuit cu apartamentul cu nr. 4 având aceleași caracteristici, cu excepția faptului ca ap nr. 4 se găsește la parterul imobilului (fila 51 dosar).

La data de 15 aprilie 2005 intervenienta N. L. -P. a încheiat cu reclamanții un antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect apartamentul nr. 24 din imobilul în litigiu, pentru prețul de 23 500 Euro, din care, la data semnării antecontractului intervenienta a achitat suma de

20.000 Euro, urmând ca suma de 3.500 Euro să fie achitată ulterior, dar nu mai târziu de data de 30 septembrie 2005 (fila 102 dosar).

Analizând antecontractele încheiate de reclamanți cu intervenienta din prezenta cauza, raportat la răspunsurile la interogatorii ale reclamanților și pârâților, conform cărora pârâții nu și-au dat consimțământul la încheierea acestor antecontracte, instanța a apreciat că aceste antecontracte au fost încheiate sub condiția rezolutorie că apartamentele 4 și 24 să revină, în urma partajului, în lotul reclamanților.

Instanța a dispus, în probațiune, efectuarea unei expertize tehnice, solicitând expertului să evalueze apartamentele menționate în acțiunea introductivă de instanța și cererea reconvențională și de asemenea, să facă mai multe propuneri de lotizare și atribuire a loturilor între coproprietari, expertul urmând să aibă în vedere și antecontractele de vânzare-cumpărare la care s-a făcut referire mai sus.

După cum rezultă din cuprinsul expertizei cu completarea ulterioară, expertul a avut în vedere toate obiectivele stabilite de instanță însă, întrucât la acea dată părțile nu aduseseră la cunoștința instanței existența pe rolul Judecătoriei C. -N. a dosarului civil nr. 16618/2005, în cuprinsul expertizei s-a procedat la aplicarea cotelor de proprietate doar asupra apartamentelor 1,4,5,6,8 și 24, iar nu asupra tuturor apartamentelor imobil sau a contravalorii acestora conform contractelor de vânzare- cumpărare încheiate de reclamanți cu terți, pentru a se contura imaginea reală a situației imobilului în litigiu.

In consecință, în temeiul art. 728 cod civil coroborat cu art. 673 indice 2 și următoarele Cod procedură civilă instanța a procedat la sistarea stării de indiviziune asupra imobilului în litigiu urmând a stabili compunerea loturilor în conformitate cu criteriile enunțate de art. 673 indice 9 Cod procedură civilă.

In speță, reclamanții sunt titularii unei cote-părți de proprietate superioare celei a pârâților, însă aceștia au înstrăinat și încasat integral contravaloarea a 17 apartamente din imobil.

După cum rezultă din cuprinsul expertizei efectuate în cauză de expert Pogacean I. alături de experții asistenți S. Mărie și M. Boitor apartamentele 1,4,5,6,8 și 24 au valori diferite, astfel: apartamentul nr. 1 19.706,30 Euro(71.041,2 RON); apartamentul nr. 4 21.081,80 Euro (76.00O

RON) apartamentul nr. 5 19.289,70 Euro (69.539,2 RON);apartamentul nr. 6

14.496,50 euro (52.25,9 RON);apartamentul nr. 8 22.215,80 Euro (80.088,8

RON); apartamentul nr. 24 16.825,40 euro (60.655,6 RON), aceste apartamente însumând în totalitate 409.584,7 RON.

Aceste diferențe de valoare între apartamente sunt determinate, potrivit experților, de suprafață utilă a fiecăruia precum și de dotările și finisajele reale ale acestora.

Conform susținerilor reclamanților astfel cum acestea au fost formulate în cuprinsul cerem reconvenționale depuse în dosarul civil nr. 16618/2005 al Judecătoriei C. -N. contravaloarea apartamentelor înstrăinate în temeiul procurii speciale nr. 989/2004 date de pârâți se ridică 1a suma

336.050 Euro iar cota parte a pârâților din această sumă ar fi 70.010 Euro (24.503,645 RON calculata la paritatea 1 euro-3,50 RON).

Apoi, după cum rezultă din înscrisurile depuse în probațiune la dosar, respectiv "Declarația numitei C. Tatiana pârâții locuiesc actualmente în chirie iar conform "Declarației" semnate de administratorului imobilului construcție în litigiu, numitul G. L., pârâții achită cheltuielile de întreținere aferente apartamentelor 1 și 8.

Din declarația administratorului imobilului, numitul G. L. a rezultat, de asemenea, că reclamantul a închiriat apartamentele nr. 4,5,6,8 iar conform susținerilor pârâților aceștia nu și-au dat acordul la închirierea acestor apartamente.

Concluzionând, având în vedere criteriile stabilite de art. 673 indice 9 Cod procedura civilă, ținând seama de cotele de proprietate ale părților, astfel cum acestea sunt înscrise în cartea funciară, de asemenea valoarea celor 6 apartamente descrise în acțiunea introductivă de instanță, astfel cum a fost stabilită prin expertiza de la dosar, contravaloarea apartamentelor înstrăinate de reclamanți în baza procurii speciale nr. 989/2004, astfel cum aceasta valoare a fost declarată de către reclamanți prin cererea reconvențională depusă în dosarul civil nr. 16618/2005, văzând că pârâții nu dețin un spațiu locativ, locuind actualmente în chirie iar reclamantul, prin închirierea unui număr de 4 apartamente se bucură în exclusivitate de fructele acestora iar prin înstrăinarea a două apartamente (nr. 4 si 24) a încasat exclusiv prețul acestora, instanța a apreciat că varianta de partaj care să corespundă în cea mai mare măsură criteriilor mai sus menționate este varianta II (doi) din suplimentul la expertiza tehnică judiciară despre care s-a făcut vorbire mai sus, expertiza care face parte integranta din prezenta hotărâre.

Primul apel. Prin decizia civilă nr. 133/2010 a Tribunalului C., a fost admis apelul declarat de P. V. și P. M. și cel declarat de intervenienții Ț. I. și Ț. V. împotriva sentinței civile nr. 2213/2005 a Judecătoriei

C. N., ce a fost schimbată în parte, anulându-se acțiunea principală, respingându-se ca rămase fără obiect cererile de intervenție formulate de intervenienții Ț. și N., fiind menținute dispozițiile privind soluționarea cererii reconvenționale.

Primul recurs. Prin decizia civilă nr. 1755/2010 a Curții de Apel C., a fost admis recursul declarat de reclamanții P. și decizia tribunalului casată, apelul fiind trimis spre rejudecare aceleiași instanțe.

Apelul în rejudecare. Soluția. Prin decizia civilă nr. 542/_ a Tribunalului C., a fost respins apelul declarat de apelanta P. M. în nume propriu și în calitate de continuatoare a lui P. V., precum și apelul lui Ț. I. și Ț. V., în calitate de continuatori ai lui P. M. și P. V.

împotriva sentinței civile nr. 2213/_, pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul_ ( nr. vechi 5363/2006), care a fost menținută în totul.

A fost respins ca lipsit de obiect apelul declarat de Ț. I. și Ț. V.

.

A fost admisă cererea de intervenție accesorie formulată de N. L.

P. în interesul numitei SC Fa O. & O. S. .

A fost anulată ca netimbrată cererea de intervenție accesorie formulată de P. E. și P. S. .

Au fost obligați apelanții P. M., Ț. I. și Ț. V. să plătească în solidar intimatei SC FA O. & O. S. suma de 9379 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

Considerente. Prealabil se impune a se constata că, pe parcursul soluționării cauzei, a operat o transmitere a calității procesuale, în sensul că

P. V. a pierdut calitatea de coproprietar al bunurilor supuse partajării, ca urmare a vânzării cotei deținute, bunurile revenind apelantei P. M. .

De asemenea, cota deținută de P. M. din apartamentul nr. 1 din imobilul înscris în CF 2. C., nr. top 5980/S/I, a fost înstrăinată lui Ț.

I. căsătorită cu Ț. V. n, bunul fiind înscris în cartea funciară în favoarea soților T. cu titlu de convenție bun comun.

Astfel, apelul declarat de Ț. I. și Ț. V. n, plecând de la calitatea lor de intervenienți accesorii a rămas fără obiect, ei dobândind calitate de apelanți prin contractul de vânzare cumpărare, fiind ținuți să continue apelul declarat de autorii lor, respectiv P. M. și P. V. .

În rejudecare, intimații O. N. Iftimie și O. D. au înstrăinat bunul lor către SC FA O. & O. S., astfel că aceasta a dobândit calitate procesuală în cauză.

În rejudecare, N. L. P. a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul numiților O. Iftimie N. și soția O. D., solicitând admiterea în principiu a acestei cereri și, pe fond, să se mențină în parte sentința atacată cu privire la partajarea imobilelor prin atribuirea pe seama lui P. V. și a lui P. M. a apartamentului nr. 24 înscris în CF individuală 1. C. -N. sub A+ 24, nr. top. 5980/S/XXIV.

În motivare, se arată că ea este beneficiară unui antecontract de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentul nr. 24 încheiat cu numiții P.

V. și P. M. ea intrând în posesia bunului.

Învederează că P. V. a declarat în fața notarului că a promis spre vânzare intervenientei acest apartament.

În rejudecare, P. E. C. an și P. S. au formulat o cerere de intervenție în interesul intimaților O. și a apelanților P., solicitând menținerea în parte a sentinței, prin atribuirea pe seama apelanților P. V. și P. M. a apartamentului nr. 6 din Imobil.

În motivare, se arată că prin actul sub semnătură privată, acest apartament le-ar fi fost înstrăinat de către P. V. .

Întrucât acești intervenienți nu și-au îndeplint obligația plății taxei judiciare de timbru, a fost admisă excepția netimbrării și, în consecință, instanța a anulat ca netimbrată cererea de intervenție accesorie formulată de P. E. și P. S. .

Raportat la dispozițiile instanței de casare, instanța de apel a solicitat în momentul în care cadrul procesual a fost determinat să se indice de către apelanți natura actelor de dispoziție făcute în primul ciclu procesual.

Deoarece între timp s-a produs înstrăinarea cotei de către P. V., calitatea procesuală a acestui apelant fiind transmisă unor terțe persoane care au dobândit astfel calitate procesuală, poziția acestuia la momentul soluționării apelului nu mai are relevanță.

În fața instanței, apărătorul ales al apelantei a declarat că actul realizat de către apelanta P. M. nu reprezintă o renunțare la judecată, ci o manifestare de voință exprimată ca urmare a unei înțelegeri și a unei desocotiri, astfel încât instanța nu a luat act de acest act de dispoziție și a analizat apelul prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică.

Soluția instanței de fond respectă dispozițiile de principiu în materia partajului în sensul că a făcut aplicare principiului împărțirii în natură și stabilirea unei sulte pentru egalizarea loturilor.

Criticile referitoare la întinderea drepturilor și a convențiilor anterior încheiate de părți nu au relevanță, atât timp cât situația de carte funciară în ceea ce privește întinderea drepturilor nu este modificată și nu este vreo dovadă că prin hotărâre judecătorească în legătură cu aceste bunuri s-au stabilit alte drepturi sau obligații de natură să înrâurească procesul de sistare a indiviziunii.

Eventualele convenții pot fi valorificate pe cale separată fără ca acestea să aibă o înrâurire în prezenta cauză.

Criticile legate de greșelile de calcul realizate de către instanță nu sunt întemeiate, instanța de fond aplicând corect la valoarea bunurilor supuse partajării cotele deținute, iar calculele efectuate sunt corecte.

Instanța de fond în formarea loturilor în mod corect a ținut seama de situația de fapt născută în legătură cu aceste bunuri, respectiv încheierea unor acte de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, dar care în fapt sunt executate.

În acest sens instanța a reținut că foștii intervenienți Ț. au dobândit dreptul de proprietate asupra cotei deținute anterior de apelanții P. și implicit calitatea de părți, iar a se avea în vedere o altă partajare în sensul atribuirii acestui apartament în lotul intimaților aduce atingere și dreptului acestora decurgând din exercitarea posesiei asupra bunului, dar și raportat la cota deținută din apartament.

De asemenea apartamentul nr. 1 a fost înstrăinat de către apelanții P. intervenientei N., lucru recunoscut de către P. V. .

Apartamentul nr. 6 a fost înstrăinat familiei P. E. și P. S. la rândul lor aceștia plătind un preț încasat de către P. V. și P. M. .

A se atribui aceste apartamente în lotul intimatei SC FA O. & O. S.

, este de natură a aduce atingere dreptului intervenientei și al soților P. E. și P. S. născut din contractul de vânzare-cumpărare fără a exista o justificare întemeiată în acest sens.

Instanța de fond în stabilirea loturilor, pe lângă aceste aspecte, a avut în vedere și criteriul valoric al bunurilor, existând posibilitatea reală de partajare în natură a bunurilor astfel încât drepturile fiecărui partajat să fie recunoscute.

Apărările formulate cu ocazia concluziilor scrise depuse sub forma unor note de ședință la data de_ de către P. M., prin care solicită actualizarea sultei la cotațiile euro comunicate de BNR în data de_ nu pot fi primite, întrucât practic aceasta reprezintă o cerere nouă în apel (valorile bunurilor sunt altele), fiind formulate și tardiv, după închiderea dezbaterilor. O considerare a acestor pretenții este aptă să aducă atingere principiului contradictorialității și a dreptului la apărare (Jurisprudențial s-a considerat că ar fi o schimbare a obiectului cererii dacă în apel s-ar solicita diferența provenită din cauza fluctuației cursului valutar, de la judecata în primă instanță și până la rezolvarea apelului - C. III, Decizia 223/1931, citată în I. Deleanu, Tratat de Procedură civilă vol. II editura All Beck 2005

).

Pentru aceste considerente în temeiul art. 296 C. proc. civ., instanța a respins apelul declarat de apelanta P. M. în nume propriu și în calitate de continuatoare a lui P. V., precum și apelul lui Ț. I. și Ț. V., în calitate de continuatori ai lui P. M. și P. V. împotriva sentinței civile nr. 2213/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dos._ (nr. vechi 5363/2006) pe care o menține în totul. A respins ca lipsit de obiect apelul declarat de Ț. I. și Ț. V. și va admite cererea de intervenție accesorie formulată de N. L. P. în interesul numitei SC Fa O. & O.

S. .

În temeiul art. 274 și art. 277 C. proc. civ. întrucât intimații O. au făcut cheltuieli de judecată cu angajarea unui avocat atât în primul apel, cât și la judecarea apelului după casare, a obligat apelanții P. M., Ț. I. și Ț. V. să plătească în solidar intimatei SC Fa O. & O. S. suma de 9379 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

Al doilea recurs. Împotriva acestei decizii, au declarat în termen legal recurs reclamanții P. M. și P. V., precum și intervenienții Ț. I. și Ț. V. n.

Reclamantul P. V. și intervenienții Ț. I. și Ț. V. n, deși legal citați (f. 97, 99, 100), nu au achitat taxa judiciară de timbru de 1621,4 lei reclamantul P. și de 1515,9 lei intervenineții Ț. și 5 lei timbru judiciar, stabilite ca urmare a admiterii cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, astfel că, în temeiul art. 316 raportat la art. 298 și 137 alin. 1 Cod proc.civ., precum și art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, recursul lor va fi anulat ca netimbrat, fără a mai fi analizate motivele invocate.

Reclamanta P. M. a solicitat modificarea deciziei, admiterea apelului ei, schimbarea sentinței apelate, în sensul adoptării unei alte variante de partaj, respectiv a variantei IV din suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. exp. Pogăceanu I., respectiv de a-i fi atribuite apartamentele nr. 1, 4, 6, 8 și 24, urmând ca apartamentul 5 să le fie atribuit pârâților intimați, cu obligarea reclamantei la plata sultei de 17.007,6 lei în favoarea acestora și intabularea dreptului de proprietate al părților asupra apartamentelor atribuite, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului ei, reclamanta arată că decizia pronunțată în apel nu este pe deplin motivată și cuprinde motive contradictorii, subzistând motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 7 Cod proc. civ. și a fost dată cu încălcarea normelor privind formarea loturilor, motiv prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.

Aceasta deoarece instanța de apel nu observă cota de proprietate înstrăinată în cursul soluționării apelului intervenienților Ț., care și-au și înscris dreptul în cartea funciară, iar, atunci când motivează atribuirea apartamentelor 6 și 24 reclamantei, reține că acestea nu pot fi atribuite intimatei societate comercială, pentru că s-ar aduce atingere dreptului de proprietate al intervenientei și al soților P., născut din contractul de vânzare-cumpărare, fără vreo justificare, însă omite să aplice același raționament și în cazul apartamentului nr. 1 înstrăinat familiei Ț. . Așadar, concluzia la care ajunge instanța de apel, nu este precedată de o examinare a chestiunilor de fapt și de drept ridicate, nefiind, astfel, motivată.

În ceea ce privește aplicarea criteriilor privind partajul, rezultând din disp. art. 6739Cod proc.civ. și ale art. 741 C. civ., ambele texte consacră principiul egalității loturilor, reglementând că, pe cât posibil, acestea trebuie să cuprindă cantități de bunuri de aceeași natură și valoare, partajul în natură fiind regula, așa cum rezultă și din textul art. 6735Cod proc.civ.

Adoptând varianta 2 din suplimentul la raportul de expertiză, prima instanță a creat o situație inechitabilă, atribuind apartamentele 1 și 8 pârâților intimați, stabilind în sarcina lor obligația de plată a unei sulte de 70.423,2 lei, care reprezintă, în realitate, prețul unui întreg apartament, încălcându-se, astfel, principiul priorității partajului în natură, acest principiu fiind satisfăcut doar prin adoptarea variantei 4 din același supliment la raportul de expertiză, cu atât mai mult cu cât această variantă ține seama inclusiv de înstrăinarea apartamentului 1 către intervenienții Ț. .

Întâmpinările din recurs. Pârâta SC Fa O. & O. S. C. -N., în calitate de succesoare în drepturi a pârâților O. N. I. și O. D., prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, pe motiv că, în fața primei instanțe, s-a solicitat

partajul în natură conform variantei 3, în sensul ca reclamanților să le fie atribuite apartamentele 1, 4, 8 și 24, iar pârâților O. apartamentele 5 și 6, în apel s-a solicitat un partaj conform variantei 1, pentru ca, în final, în recurs, să se solicite partajul conform variantei 4 din suplimentul la raportul de expertiză, oscilația reclamanților datorându-se unor înstrăinări făcute pe parcursul derulării procesului.

Hotărârea este motivată, doar că motivarea nu este în sensul dorit de reclamanți, instanța de apel stabilind că modalitatea de partaj la care a recurs prima instanță este legală, respectând cotele de proprietate ale părților și aplicând principiul partajului în natură.

În ceea ce privește aplicarea criteriilor de partaj, reclamanta recurentă face o interpretare proprie a textelor, instanțele de fond respectând aceste criterii și recurenta neputând să justifice de ce varianta invocată în recurs ar satisface într-o măsură mai mare criteriile rezultând din textele de lege, singurul argument fiind propria ei faptă de înstrăinare a unui apartament în cursul procesului către familia Ț. .

Mai mult, apartamentul 24 a fost înstrăinat intervenientei N. P.

.

Apartamentul 1 înstrăinat familiei Ț. a fost folosit de pârâții O.

până în noiembrie 2004, când reclamantul P. V. a intrat abuziv în acest apartament, iar apartamentul 8 este închiriat tot de acesta, în baza unui mandat dat de familia Ț. .

Apartamentele 5 și 6 nu erau terminate la data întocmirii raportului de expertiză, iar, la data efectuării suplimentului, s-a arătat că apartamentul 5 este folosit de reclamantul P. V. ca organizare de șantier.

Intervenienta N. L. Pesida, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului, în principal, ca inadmisibil, pentru că nu face decât să reitereze criticile formulate în apel, iar, în subsidiar, ca nefondat, pentru că instanța de apel și-a motivat hotărârea și a aplicat criteriile prevăzute de lege pentru formarea loturilor.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozițiile art.304 pct. 7 și 9 Cod proc. civ., ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.

Astfel, în ceea ce privește solicitarea variantei 4 din suplimentul la raportul de expertiză întocmit în fața primei instanțe, aceasta nu reprezintă o cerere nouă în căile de atac, întrucât, așa cum rezultă din încheierea de amânare a pronunțării din_ a Judecătoriei C. -N. și concluziile scrise formulate de reclamanții P. V. și P. M., aceștia au solicitat ca partajul în natură să fie dispus conform variantei 4 din raportul de expertiză, variantă care, așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză, a fost întocmită chiar la solicitarea lor.

În primul apel, reclamanții P. V. și P. M. au solicitat, în principal, să le fie atribuit toate apartamentele și să fie obligați la plata unei sulte în favoarea pârâților O., iar, în subsidiar, să se dispună partajul conform variantei 4 din suplimentul la raportul de expertiză, așa cum au solicitat și în fața primei instanțe.

Solicitarea de dispunere a partajului conform acestei variante a fost reiterată și în recurs.

Așadar, varianta solicitată de reclamantă în recurs nu reprezintă o cerere nouă în apel, în sensul art. 294 alin. 1 Cod proc. civ. și nici un motiv de recurs invocat omisso medio.

În ceea ce privește motivarea deciziei pronunțată în apel, aceasta, într- adevăr, este contradictorie, subzistând motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 7 Cod proc.civ., întrucât, pe de o parte, reține că eventuale convenții

încheiate de copărtași, neînscrise în cartea funciară, nu sunt de natură să afecteze modul de formare al loturilor, iar, pe de altă parte, arată că prima instanță în mod corect a ținut seama de starea de fapt, respectând încheierea unor acte de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, care au fost executate în fapt.

În plus, reține că intervenientei N. i-a fost promis spre înstrăinare apartamentul nr. 1, când, în realitate, reclamanții s-au obligat să înstrăineze acest apartament familiei Ț., așa cum rezultă din antecontractul de vânzare-cumpărare unui bun viitor încheiat la_, în care acest apartament este identificat ca fiind garajul de la parterul imobilului în suprafață de aproximativ 30 mp (f. 50), intervenientei N. fiindu-i promis spre vânzare, în realitate, apartamentul 24, așa cum rezultă din antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din_ (f. 102 dosar judecătorie).

Este adevărat că apartamentul nr. 1 a fost promis spre înstrăinare și de către pârâții O. intervenienților accesorii P. E. și P. S. prin antecontractul sub semnătură privată încheiat la_ (f. 57-58 dosar judecătorie), însă, din contractele privind utilitățile pentru acest apartament, rezultă că el a fost folosit de reclamanții P. (f. 149-151). Aceeași este situația și cu apartamentul nr. 8, care a fost promis spre înstrăinare atât de către reclamanți, familiei Ț., prin antecontractul

încheiat la_ (f. 50 dosar judecătorie), cât și de către pârâții O. intervenienților P. V. și P. M., prin antecontractul încheiat la_ (f. 57-58 din același dosar), apartament folosit de reclamanții P., conform contractelor de furnizare a unor utilități (f. 152-153).

In cursul soluționării apelului, în rejudecare, apartamentul nr. 6 a fost promis spre înstrăinare de către reclamanții intervenienților P. E. C. an și P. S. (f. 54 dosar tribunal).

Instanța de apel reține că prima instanță a aplicat în mod corect criteriul partajării în natură, ținând seama de valoarea loturilor și de folosința apartamentelor, fără, însă, a arăta cine anume folosește fiecare apartament și în temeiul cărui titlu, ceea ce echivalează cu o nemotivare a hotărârii, ce poate fi complinită în recurs.

Raportat la modul de folosință a apartamentelor, în condițiile în care ambele categorii de copărtași au promis înstrăinarea unora, soluția primei instanțe, menținută de instanța de apel, este greșită.

În condițiile în care apartamentele 1 și 8 au fost promise spre înstrăinare de ambele categorii de copărtași, instanțele de fond trebuia să țină seama de un criteriu suplimentar raportat la folosință.

În plus, avându-se în vedere cotele de proprietate ale părților, varianta de partaj care presupune plata celei mai mici sulte este varianta 4 din suplimentul la raportul de expertiză, solicitată de reclamanți încă din faza de judecată în fața primei instanțe. În această variantă, reclamanților le-ar reveni apartamentele 1, 4, 6, 8 și 24, din care aceștia au și promis înstrăinarea apartamentelor 1, 4 și 8 intervenienților Ț., a apartamentului

24 intervenientei N., a apartamentului 6, intervenienților P., iar apartamentul 5, care nu a fost promis spre înstrăinare nimănui și care, la data efectuării suplimentului la expertiză era finisat, cu instalațiile

funcționale terminate, dar fără centrală termică de apartament și chiuvetă de la bucătărie nemontată și neracordată la rețelele apartamentului, ar

reveni pârâților O., cu plata unei sulte de 4717,8 euro (f. 243-244 dosar judecătorie).

Pârâții O. au arătat că și acest apartament este folosit tot de reclamanți, însă această apărare nu justifică o altă modalitate de partaj, hotărârea de partaj fiind titlu executoriu pentru punerea în posesie, în situația în care unul dintre copărtași ar refuza executarea voluntară a hotărârii.

În cursul soluționării apelului, reclamantul P. V. și-a înstrăinat cota de proprietate reclamantei P. M., iar, asupra apartamentului nr. 1, reclamanții și-au înstrăinat cota de proprietate în favoarea intervenienților Ț. . Pârâții, la rândul lor, au înstrăinat cotele lor de proprietate din apartamentele obiect al litigiului către SC FA O. & O. S. C. -N., astfel că, în realitate, copărtași au rămas reclamanta recurentă P. M. și pârâta SC FA O. & O. S. C. -N., asupra apartamentelor 4, 5, 6, 8 și 24, iar asupra apartamentului 1, intervenienții Ț. și pârâta SC FA O. &

O. S. C. -N., urmând ca, la formarea loturilor conform variantei de partaj adoptată, să se țină seama de această transmisiune a calității procesuale.

În temeiul art. 312 alin. 1 - 3 Cod proc. civ., raportat la art. 304 pct. 7 și 9 Cod proc.civ., din considerentele arătate, recursul reclamantei P. M. va fi admis în parte (datorită transmisiunii calității procesuale), decizia tribunalului modificată, în sensul admiterii în parte, în temeiul art. 296 Cod proc. civ., a apelului declarat de această reclamantă, cu consecința schimbării parțiale a sentinței judecătoriei, în sensul admiterii în parte atât a acțiunii principale, cât și a cererii reconvenționale și schimbării variantei de partaj adoptată de prima instanță, în sensul de a fi adoptată varianta 4 din raportul de expertiză, corectată ca urmare a transmisiunilor cu titlu particular intervenite pe parcursul procesului, urmând a se dispune intabularea dreptului de proprietate al părților asupra loturilor atribuite și a ipotecii legale pentru plata sultei în favoarea pârâtei SC FA O. & O. S.

C. -N., de către reclamantă, asupra apartamentelor atribuite acesteia, urmând a se menține dispozițiile referitoare la compensarea cheltuielilor de judecată în primă instanță.

În temeiul art. 316 raportat la art. 298 și 274 alin. 1 Cod proc. civ., pârâta SC FA O. & O. S. va fi obligată să-i plătească reclamantei P. M. suma de 2940,74 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel și recurs, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DECIDE:

Anulează ca netimbrate recursurile declarate de către P. V., Ț. I. și Ț. V. n.

Admite în parte recursul declarat de reclamanta P. M. împotriva deciziei civile nr. 542/_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, pe care o modifică, în sensul că admite în parte apelul declarat de reclamanta P. M. împotriva sentinței civile nr. 2213/_ a Judecătoriei

  1. -N., pronunțată în dosarul nr. 1915/2004.

    Schimbă parțial sentința, în sensul că admite în parte acțiunea principală și cererea reconvențională și, în consecință:

    Dispune sistarea indiviziunii conform variantei IV, corectată, din raportul de expertiză întocmit de inginerul expert Pogăcean I., după cum urmează:

    • ap. nr. 1 se atribuie intervenienților T. I. și Ț. V. n, continuatori ai calității procesuale a reclamanților pentru acest apartament.

    • ap. nr. 4,6,8 și 24 se atribuie reclamantei P. M. .

    • ap. nr. 5 se atribuie SC FA O. & O. S., continuatoarea pârâților O.

.

Obligă reclamanta P. M. să-i plătească pârâtei SC FA O. & O. S.

echivalentul în lei la data plății al sumei de 4717,80 euro, cu titlu de sultă.

Dispune intabularea dreptului de proprietate al pârâților asupra apartamentelor atribuite.

Dispune intabularea ipotecii legale pentru sulta de 4717,80 euro datorată pârâtei SC FA O. &O. S. asupra apartamentelor 4,6,8 și 24.

Menține restul dispozițiilor.

Obligă pârâta SC FA O. & O. S. să-i plătească reclamantei P. M. suma de 2940,74 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel și recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi,_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

GREFIER

A.

C. A.

A. C. ANA I.

C. B.

Red. CAA dact. GC 3 ex/_

Jud. apel: C. A. C., D. T.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1798/2013. Partaj judiciar