Decizia civilă nr. 183/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 183/R/2013
Ședința publică de la 19 Februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. T.
Judecător C. -A. C. Judecător Ana-SS Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent C. LOCAL AL M. C. -N., PRIN P., recurent M. C. -N., PRIN P. ,
împotriva Sentinței civile nr. 17795/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat H. I., T. M. ȘI T.
M. T. M., PRINR. L. H. I., T. M., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:
intimatul H. I. personal Lipsă fiind:
recurent Reclamant - C. LOCAL AL M. C. -N., PRIN P.
- intimat Pârât - T. M. ȘI T. M. T. M., PRINR. L. H.
I., T. M.
- recurent Reclamant - M. C. -N., PRIN P. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale active a C. ui local al municipiului C. -N., având în vedere faptul că M. C. -N. are calitate de proprietar a încăperii.
Intimatul H. I. lasă la aprecierea instanței pronunțarea asupra excepției invocate și arată că nu mai are alte cereri în probațiune.
Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Intimatul H. I. solicită modificarea sentinței atacate. Arată că folosește această încăpere de la vârsta de 6 ani și nu are posibilități financiare pentru achitarea sumelor solicitate de recurenți.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin Sentinței civile nr. 17795/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a admis, în parte, cererea formulată de reclamanții C. LOCAL AL M. C. N. - reprezentat prin P. si
M. C. N. - reprezentat prin P., împotriva pârâților H. I., T.
M. și T. M. T. minoră, prin reprezentanți legali H. I., T. M.
, și in consecință:
A obligat pârâții să plătească reclamanților suma de 7110 lei taxă pentru ocuparea abuzivă a spațiului situat în C. -N. str. D. nr. 238 jud. C. pentru perioada_ -_ .
A obligat pârâții să plătească reclamanților 2 lei/mp pentru ocuparea abuzivă a spațiului situat în C. -N. str. D. nr. 238 jud. C., de la data de_ până la evacuare.
A obligat pârâții să plătească reclamanților și 0, 1% pe zi majorari de intarziere aferente debitului principal restant calculate pentru perioada _
-_, precum și în continuare, până la data evacuării.
Dispune eșalonarea debitului în 20 rate lunare, de achitat până la data de 30 ale fiecărei luni, începând cu luna noiembrie 2012.
A obligat pârâții să evacueze spațiul din C. -N. str. D. nr. 238 jud. C. și să procedeze la predarea spațiului în favoarea reclamanților.
S-au respins pretențiile referitoare la plata a 120 lei/ zi taxa pentru ocupare abuzivă și majorări de întârziere aferente.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
Imobilul situat in mun. C. -N., str. D. nr. actual 238, inscris in CF nr. 2. C. -N. cu nr. vechi 18131 C. -N., nr. top. 21079/2/3/1, casă din cărămidă acoperită cu țiglă, în suprafață de 985 mp, se afla in proprietatea Statului R., conform mentiunilor din cartile funciare amintite (f. 40, 43), in administrarea C. ui Local al mun. C. -N. .
In drept, potrivit art. 480 C.civ., proprietatea este dreptul pe care il are o persoana de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. Din aceste dispozitii legale rezulta ca proprietarul exclusiv al unui bun, cum este cazul Statului R. - prin M.
C. -N., este indreptatit sa foloseasca in mod exclusiv bunul proprietatea sa, fara vreo ingerinta sau interferenta din partea vreunei terte persoane, care nu are vreun drept asupra bunului respectiv, cum este cazul paratului.
Instanța a apreciaat că pârâții datorează despăgubiri in temeiul art. 998-999 C.civ., fapta acestora imbracand forma ilicitului civil prin raportare la dispozitiile art. 480 C.civ., prejudiciul fiind cert, evaluabil prin aplicarea tarifului la data ocuparii spațiului si tinand seama de suprafata apartamentului, fapta fiind savarsita cu vinovatie, paratii ocupand in mod constient imobilul proprietatea reclamantului, fara a detine un titlu valabil, existand o legatura de cauzalitate directa intre fapta ilicita a paratilor si prejudiciul incercat de catre reclamant, acesta din urmă fiind in imposibilitate de inchiria bunul in cauza, ocupat.
Relativ la despagubirile efectiv solicitate de reclamanti pentru folosirea fara drept a imobilului, instanta a retinut ca nivelul acestora a fost stabilit printr-un act normativ - HCL nr. 48/_ - la valoarea de 2 lei / mp / zi pentru locuințe și la 8 lei/ zi pentru spații cu altă destinație(f. 7).
Cu privire la cuantumul despăgubirilor instanța a apreciat că la dosar nu există vreo dovadă că spațiul ocupat de pârâți - afirmativ de 15 mp -ar fi un spațiu cu altă destinație decât cea de locuință, dimpotrivă, din cartea funciară rezultă că imobilul are destinația de locuință.
Susținerile pârâților că inițial a existat un contract asupra spațiului rezultă și din mențiunile de pe facturile de la f. 14-19, care fac referire la contractul nr. 2. . De asemenea, pârâții nu au desfășurat vreo activitate în spațiul în cauză ci acesta le-a servit drept locuință. Dovada demersurilor pentru intrarea în legalitate rezultă și din adresele de la filele 26, 27, 31, 34 reprezentând corespondența dintre părți.
Prin urmare, instanța a apreciat că nivelul despăgubirilor trebuie reduse la cel perceput în cazul locuințelor, respectiv 2 lei/ zi, respectiv 7110 lei taxă pentru ocuparea abuzivă a spațiului situat în C. -N. str. D. nr. 238 jud. C. aferent perioadei_ -_ .
Prin cererea de chemare in judecata precizata, reclamantii au solicitat si obligarea paratului la plata majorarilor de intarziere, reprezentand cuantumul penalitatilor de intarziere percepute pentru neplata la scadenta a debitului principal restant. Potrivit art. 115 pct. 5 din Legea nr. 201/_, pentru aprobarea O.G. nr. 20/2005, majorarile de intarziere se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Nivelul majorarii de intarziere este de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale. Art. IV al aceleiasi legi prevede ca, in toate actele normative in care se face referire la notiunile de dobanzi si/sau penalitati de intarziere, aceste notiuni se inlocuiesc cu notiunea de majorari de intarziere. Reclamantul C. Local al Mun. C. -N. a adoptat HCL nr. 284/_, prin care procentul majorarilor de intarziere pentru veniturile de natura nefiscala s-a modificat incepand cu data de_ .
Raportat la susținerile pârâților cu privire la imposibilitatea achitării acestei sume date fiind dificultățile financiare în care se află, aspecte necontestate de reclamanți și rezultate din inscrisurile de la dosar, văzând și art. 262 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat ca plata debitului să se realizeze în 20 rate, de achitat lunar până în data de 30 ale lunii începând cu luna noiembrie 2012.
In temeiul art.480 Cod civil, retinand ca niciunul dintre parati nu are un titlu care sa le confere drepturi locative cu privire la apartamentul in litigiu, avand calitatea de simpli tolerati in acest apartament, instanta a apreciat ca este intemeiata si solicitarea reclamantului de a se dispune evacuarea paratilor și predarea imobilului sau, și a fost astfel admis si acest capăt de cerere din acțiunea extinsă și precizată.
Vazand si dispozitiile art. 274 C.proc.civ., instanta a retinut ca solicitarea reclamantilor de obligare a paratului la plata cheltuielilor de judecata este nefondata, tinand seama ca acestia nu au probat efectuarea unor cheltuieli legate de sustinerea prezentului demers procesual.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, recalificat în recurs C. local al municipiului C. -N. și M. C. -N.,
solicitând admiterea recursului, schimbarea hotărârii în sensul admiterii așa cum a fost
formulată.
Apreciază că instanța de fond în mod eronat a reținut că spațiul ocupat de pârâți ar fi un spațiu cu destinația de locuință întrucât potrivit CF
2. imobilul figurează ca fiind casă din cărămidă, nefiind definită în mod expres destinația.
Instanța nu a fost investită să cerceteze destinația unui imobil, destinația fiind dată de proprietar și nu de utilizator.
Dovada că acest spațiu este unul cu altă destinație rezultă și din contractele de închiriere încheiate cu societăți comerciale.
În ceea ce privește procentul majorărilor de întârziere nu s-a avut în vedere HCL 284/2010, prin care procentul a fost stabilit la 0,5 %/zi, legalitatea acestui act nefiind contestată.
Instanța în mod eronat a încuviințat plata debitului eșalonat împiedicând Statul Român să-și realizeze veniturile.
Nu au cunoștință de formularea unei cereri reconvenționale în acest sens, instanța înlălcând dispozițiile C. proc. civ.
Pe de altă parte s-a dat o interpretare greșită a art. 262 C. proc. civ., dispoziții care nu sunt incidente în speță.
De asemenea, în mod eronat s-a reținut că intimații au calitatea de tolerați, aceștia având calitatea de abuzivi.
Intimații, legal citați, au depus întâmpinare, prin care și-au exprimat punctul de vedere,
solicitând respingerea recursului, învederând că locuiesc în acest imobil din anul 1965.
În ceea ce privește recursul declarat de C. local al municipiului C.
-N., instanța a invocat din oficiul excepția lipsei capacității procesuale, excepție de fond, peremtorie, ce poate fi invocată din oficiu în orice fază a procesului.
Analizând recursurile, prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, precum și a excepției invocate din oficiu, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor Legii 215/2001 consiliul local este un simplu organ deliberativ și fără personalitate juridică și buget propriu.
Acesta are în cazuri strict determinate o recunoaștere a calității procesuale prin stipulați exprese cuprinse în dispoziții legale.
Din analiza extrasului de CF rezultă că proprietar al imobilului din care s-a solicitat evacuarea pârâtului este M. C. -N., astfel încât nu se poate reține că în cauză consiliul local al avea capacitate procesuală, motiv pentru care excepția invocată va fi admisă cu consecința admiterii recursului declarat de această parte în sensul modificării hotărârii și a respingerii acțiunii formulate de C. local ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală.
Această soluție se impune chiar în recursul declarat de C. local al municipiului C. -N. întrucât acțiunea formulată de acest reclamant a fost respinsă în parte pe fond, iar soluționarea unei cereri de chemare în judecată pe cale de excepție nu este de natură să creeze autoritate de lucru judecat.
Criticile formulate de către M. C. -N., sunt întemeiate doar în parte în ceea ce privește cuantumul majorărilor de întârziere stabilite în sarcina pârâților.
Așa cum a reținut și instanța de fond C. local al municipiului C. -
N. a adoptat HCL 284/2010 prin care procentul majorărilor de întârziere pentru veniturile de natură nefiscală așa cum este cazul și în speță începând cu data de_ dată anterioară celei pentru care în prezenta cauză s-au solicitat aceste penalități a fost stabilit la un cuantum de 0,5%/zi de întârziere.
Din această perspectivă instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii, motiv ce atrage incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. .
Criticile referitoare la natura spațiului ocupat nu este întemeiată, instanța de fond în mod corect reținând că imobilul a avut destinația de locuință.
Analiza extrasului de CF 2. C. nr. top. 21079/2/3/1 este în măsură să justifice legalitatea soluției justifice legalitatea soluției instanței de fond. La rubrica date referitoare la construcții este menționat " construcții de locuințe";.
Faptul că recurenta a încheiat un contract de închiriere a spațiului cu o societate comercială nu este de natură să schimbe destinația menționată
în cartea funciară, înscrierile de carte funciară prezumându-se ca fiind reale. Eventualele modificării se pot realiza doar cu respectarea art. 885 C.civil și urm.. De asemenea nici inventarul domeniului privat al recurentei în condițiile în care cuprinsul cărții funciare arată altceva nu poate fi primit ca temei al afirmațiilor recurentei.
Privitor la aplicarea art. 262 C. proc. civ. instanța de fond a dat o corectă aplicare și interpretare a acesteia rămânând la latitudinea instanței aprecierea asupra temeiniciei cererii .
Situația materială precară a intimaților nu a fost contestată și ea este de natură să justifice eșalonarea plății debitului.
Nu are relevanță cu privire la acest aspect lipsa unei cereri reconvenționale, instanța putându-se pronunța la simpla cerere a unei părți, o astfel de cerere neavând un caracter contencios.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va admite recursurile declarate de M. C. -N. și C. local al municipiului C.
-N., împotriva Sentinței civile nr. 17795/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, pe care o va schimba în parte în sensul că va respinge acțiunea civilă formulată de C. local al municipiului C. -N. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.
Va obliga pârâții să plătească reclamantului M. C. -N. majorări de întârziere în cuantum de 0,5 % aferente debitului principal restant calculat pentru perioada_ -_, precum și în continuare până la data evacuării și va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Solicitarea de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată urmează a fi respinsă întrucât taxa de timbru a fost stabilită doar pentru pretențiile formulate pe cale principală, criticile privitoare la cuantumul penalităților de întârziere nefiind timbrabilă.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursurile declarate de M. C. -N. și C. local al municipiului C. -N., împotriva Sentinței civile nr. 17795/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, pe care o schimbă în parte în sensul că respinge acțiunea civilă formulată de C. local al municipiului
C. -N. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.
Obligă pârâții să plătească reclamantului M. C. -N. majorări de întârziere în cuantum de 0,5 % aferente debitului principal restant calculat pentru perioada_ -_, precum și în continuare până la data evacuării.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Respinge cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată a intimaților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Februarie 2013.
Președinte,
D. T.
Judecător,
C. -A. C.
Judecător, Ana-SS
Grefier,
C. -S. Ș.
RED./DACT./DT/CȘ_ /5 ex.
Jud. fond .D. C. C.Ș. 21 Februarie 2013
| ← Decizia civilă nr. 1137/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 1178/2013. Pretenții → |
|---|
