Decizia civilă nr. 185/2013. Anulare act
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator 4204
DECIZIE CIVILĂ Nr.185/R
Ședința publică din 03 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. Țipla
J. ecător D. W.
J. ecător A. S. T.
G. ier A. Sas
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenții V. M., M. S., V. F. T., D. M., A. A., U. I., C. V., U. G.
, D. V., T. M., P. S. I., T. M., T. T. împotriva
sentinței civile nr. 1317/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect anulare act
Se constată că dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data de_, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de_, când a pronunțat prezenta hotărâre.
T.
Prin sentința civilă nr. 1317/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții V. I., M. Ș., D. M. ,A. A., P. S. Ilean, U.
I., C. V., U. G., Teleptean M., Teleptean T., D. V., T. M. în contradictoriu cu pârâții C. locală S. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, C. J. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și M. I. .
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente: conform susținerilor reclamanților se impune să se constate nulitatea titlului de proprietate motivat de faptul că antecesorul tată al reclamantului n- a avut teren in locul numit Peste pod sau L. B. care sa fi fost cooperativizat de la acesta, unchiul reclamantului numitul M. Alexandru, frate cu tatal reclamantului, a avut teren in locul numit L. B.
sau Peste pod, insa pentru suprafata de teren a acestuia, s-a emis titlul de proprietate nr. 6028/80/_, pe seama sotiei acestuia, numita M. I. .
Astfel, reclamantul nu putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren, in conditiile in care suprafata de teren cuvenita unchiului acestuia a fost preluata de sotia supravietuitoare, care a dispus si de testament universal.
Pârâtul M. I. a susținut că antecesorii lui au adus terenul situat la locul numit Peste Pod in C.A.P, el in calitate de succesor fiind indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate dupa acesta, aspect confirmat de hotararile pronuntate in cauza cu dosar nr.4873/2002, respectiv sent. civ. nr.623/_ si dec. civ.nr.741/R/_ .
Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei la termenul de judecată din data de_ V. I. si altii, reclamanti in cauza cu Dos. Nr._ au supus atenției instanței următoarele chestiuni: adeverinta prezentata de parat privind situatia la cooperativizare, o vizeaza pe bunica paratului, conform schiței arborelui genealogic anexata.
Pentru suprafata de 7646m.p., teren locul Peste Pod 7600m.p. in adeverinta, ce a figurat pe bunica paratului, s-a eliberat titlu de proprietate pe numele tuturor mostenitorilor titlu proprietate nr. 40015/20/_ .
Tatal sau mama paratului n-au avut la cooperativizare in registru agricol terenul de la locul numit Peste Pod.
Pentru reconstituirea dreptului de proprietate, paratul a invocat un act de donatie din 1946, prin care tatal lui M. Alexandru, ar fi primit de la parinti, suprafata de 6195 m.p. teren, la locul L. B. sau Peste Pod podul dintre comuna Vad si S. M. . Acest act, nu s-a pus in executare din partea fam. M. Ana si S., ci acestia au continuat sa foloseasca terenul si la cooperativizare, fiind vorba de 7646m.p pentru care s- a emis titlu comun.
Deci, n-au existat la locul numit Peste Pod sau L. B., doua suprafete separate, in aceiasi suprafata. una ce ar fi apartinut tatalui paratului si alta, care sa fi apartinut bunicii.
Din familia M., dupa cum am aratat si in celelalte note de sedinta, au folosit la cooperativizare, locul Peste Pod sau L. B., M. Alexandru unchiul paratului 36 ari, pentru care s-a emis titlu de proprietate si M. A. bunica paratului 7600 m.p.
Conform răspunsului la interogator luat de reclamanți pârâtului M.
I. bunica acestuia M. Anuța a folosit la cooperativizare terenul de 7600 mp în locul numit Peste Pod sau L. B. . Tatăl pârâtului era mort la cooperativizare. La întrebarea recunoașteți că unchiul dvs. M. Alexandru a folosit la cooperativizare, suprafața de 36 ari la locul numit Peste Pod sau L.
B., pentru care s-a eliberat titlu de proprietate pe seama soției acestuia M.
I. pârâtul a răspuns că nu l-a ținut bunica.
Înainte de cooperativizare suprafețele de teren ce au aparținut bunicilor pârâtului au fost folosite de bunica acestuia.
Martorul Ananie I. a confirmat faptul că tatăl lui M. I. a decedat înainte de cooperativizare.și că s-a emis titlu de proprietate pe seama soției lui
M. Alexandru. M. I. .
Conform completării la raportul de expertiză efectuat de ing. Mocan I. Marius există suprapunere între terenurile folosite de reclamanți și terenul denumit Peste Pod cuprins în titlul de proprietate 4561/2005 emis pe seama pârâtului M. I.
Conform Sentinței Civile nr. 623/_ pronunțată în dosar nr. 4873/2002 al Judecătoriei S. M. s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului M. I. pentru suprafața de 6195 mp teren la locul numit L. B. . În considerentele sentinșei civile susmenționate s-a reținut faptul că potrivit contractului de donație autentic f. 108 din dosarul comisiei, tatăl petentului a primit în 1946 de la părinți și suprafața de 5 fârtaie teren în locul numit L. B. .Prin Decizia Civilă nr. 741/R/_ a T. ui
M. - Secția Civilă pronunțată în dosar nr. 4049/2003 s-a admis în parte recursul petentului M. I. și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2,4 ha teren de natură fânaț . S-a avut în vedere tot actul de donație nr. 1658/1946 în motivarea deciziei civile.
În consecință atâta timp cât îndreptățirea pârâtului M. I. la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de la Peste Pod sau L.
B. a fost stabilită de instanțele judecătorești, prin sentința civilă și decizia civilă susmenționate, care au avut în vedere actul autentic de donație prin care tatăl petentului a primit de la părinți terenul și câtă vreme cazul de donație în sine nu a fost contestat, instanța a apreciat că în cauză nu sunt motive de constatare a nulității absolute a titlului de proprietate nr. 45616/81/11.XI.2003, cu referire la terenul denumit Peste pod, in suprafata de 6195 m.
În consecință apreciind acțiunea ca neîntemeiată instanța a respins-o conform dispozitivului sentinței civile.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții V. M., V. F. T., D. M., M. Ș., A. A., P. S. I., U. I., C.
V., U. G., Teleptean M., Teleptean T., D. V., T. M. solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 2 și alin. 5 Cod procedură civilă, admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. În subsidiar, solicită, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 2 și alin. 4 Cod procedură civilă admiterea recursului, casarea hotărârii, rejudecarea cauzei în fond de către Tribunal, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului recurenții au arătat că la pronunțarea sentinței atacate, instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, hotărârea fiind astfel nelegală.
Solicită instanței să examineze cauza sub toate aspectele potrivit art.
3041 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 1317/0_ instanța de fond a respins acțiunea însă, în opinia recurenților, fără a motiva soluția adoptată. Astfel, deși sentința
recurată are 10 pagini, instanța de fond s-a mărginit în a prezenta în mod amănunțit ceea ce cuprinde cererea de chemare în judecată, notele de ședință depuse de către reclamanți, conținutul întâmpinării, concluziile raportului de expertiză și dispozitivul unor hotărâri judecătorești, concluzionând că: "în consecință atâta timp cât îndreptățirea pârâtului M. I. la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de la Peste Pod sau L. B. a fost stabilită de instanțele judecătorești….instanța apreciază că în cauză nu sunt motive a nulității absolute a titlului de proprietate…";.
Practic, din motivarea instanței de fond, a rezultat existența autorității de lucru judecat, în raport de sentința civilă nr. 623/2003 dată în dosarul nr. 4873/2002 al Judecătoriei S. M. și decizia nr. 741/R/2003, dată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. 4049/2003, însă fără ca această excepție să fie pusă în discuția părților.
De altfel, nici nu poate fi vorba de o asemenea excepție, neexistând identitate de părți și nici identitate de obiect.
Pe de altă parte nu poate fi primită motivarea instanței de fond potrivit căreia dacă reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut prin hotărâre judecătorească, acest drept nu poate fi atacat. Reclamanților-recurenți din prezenta cauză, nu le sunt opozabile hotărârile judecătorești arătate mai sus, aceștia nefiind parte în proces.
Consideră că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului deoarece: nu a ținut cont de probele administrate în cauză, respectiv nu a verificat dacă pârâtul avea calitatea de persoană îndreptățită la retrocedare.
Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, republicată, completată și modificată, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori, sau moștenitorii acestora, care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta.
Titlul de proprietate atacat a fost eliberat pe numele pârâtului, în nume propriu, însă acesta personal, la interogatoriu a recunoscut că nu a intrat cu terenul în CAP nici el și nici tatăl acestuia. Astfel că, actul de donație de care s-a prevalat în dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate nu și-a produs efectele.
Reclamanții-recurenți au calitate procesuală activă în a ataca actul de donație, însă chiar dacă ar rămâne în vigoare, deci neatacat, nu și-a produs efectele. În acest sens există recunoașterea pârâtului la interogatoriu care a arătat că tatăl său, deci donatorul, era decedat la cooperativizare, iar terenul din litigiu și implicit cel din contractul de donație, a fost folosit până la preluarea la CAP, de către bunica pârâtului, respectiv donatoarea. Astfel, după moartea donatorului, terenul a reintrat în patrimoniul donatoarei.
Deși instanța de fond a încuviințat proba cu expertiza, obiectivele fixate erau pertinente pentru dosarul care a avut ca obiect revendicare și nu pentru constatarea nulității titlului de proprietate.
Expertul a analizat doar dacă reclamanții folosesc vreo suprafață de teren din terenul proprietatea pârâtului, și dacă titlul emis pe seama pârâtului se suprapune peste titlurile de proprietate emise pe seama reclamanților, fără a se face vreo verificare a susținerilor reclamanților din cererea de chemare în judecată și din notele de ședință de la f.204-205, potrivit cărora titlul de proprietate emis pe seama pârâtului este nul deoarece pentru terenul de la locul numit "Peste pod"; sau "L. B. "; care a aparținut antecesorilor pârâtului li s-a reconstituit titlul de proprietate nr. 6028/80/_ emis pe seama soției lui M. Alexandru, M. I. și respectiv Titlul de proprietate nr. 40015/20/0_, emis pe seama moștenitorilor bunicii pârâtului, defuncta
M. Anuța.
Nu s-a verificat dacă în Titlul de proprietate nr.6028/80/_ și respectiv în Titlul de proprietate nr. 40015/20/0_ au fost cuprinse toate terenurile de la locul numit "Peste Pod"; sau "L. B. "; cu care antecesorii pârâtului au intrat în CAP, deși reclamanții au învederat instanței de judecată aceste aspecte.
Din recunoașterile pârâtului la interogatoriu a rezultat faptul că tatăl său, deși a primit terenul în litigiu, cu titlu de donație de la mama sa, M. Anuța, aceasta a decedat înaintea mamei, iar terenul a reintrat în patrimoniul donatoarei aceasta fiind cea de la care terenul a fost preluat la CAP. Aceste aspecte sunt confirmate și de adeverința nr. 1270/_ prin care se atestă că defuncta M. Anuța figura în perioada 1959-1962 cu terenul la locul numit
"Peste pod"; în suprafață de 0,76 ha. În baza acestei consemnări din registrul agricol, pe seama moștenitorilor acesteia, printre care și pârâtului M. I., s- a eliberat Titlul de proprietate nr. 40015/20/_ .
Pentru suprafața de 0,36 ha, teren la locul numit "Peste pod"; înscrisă în registrul agricol pe seama unchiului pârâtului, se eliberează Titlul de proprietate nr. 6028/80/_ pe seama soției acestuia, M. I. .
Alte suprafețe de teren nu au fost aduse în CAP de către familia M. .
Aspectele arătate mai sus și învederate și instanței de fond se impun a fi verificate de către instanța de judecată, printr-o expertiză, prin care să se constate dacă terenul din litigiu, cuprins în titlul de proprietate atacat este același cu terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Titlul de proprietate nr. 40015/20/0_ sau Titlul de proprietate nr. 6028/80/_ .
Apreciază că, în virtutea rolului activ, instanța de fond trebuia să dispună efectuarea verificărilor arătate mai sus, de către expert, doar așa putând să analizeze cauza prin prisma obiectului cererii principale - constatare nulitate titlu de proprietate. Instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei neadministrând probele necesare analizării în mod corect, prin prisma tuturor afirmațiilor reclamanților, a cererii principale.
Instanța de fond a omis a se pronunța asupra celui de-al doilea capăt de cerere, limitându-se a respinge în totalitate acțiunea reclamanților, fără a face
vorbire nici în dispozitiv și nici în motivare asupra cererii de rectificare a cărții funciare.
Intimatul M. I. a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs. Intimatul M. I. a depus la dosar și concluzii scrise.
Analizând sentința civilă nr. 1317/_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației prin prisma motivelor de recurs invocate și în considerarea dispozițiilor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă se impune a se constata că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Din cuprinsul considerentelor sentinței recurate, rezultă că aceasta reprezintă în fapt un colaj între cererea reconvențională disjunsă din dosarul nr. 1763/2006, respectiv redactarea cuprinsului acesteia, uneori chiar la persoana I, de exemplu la fila 2 verso din sentința atacată, unde prima instanță reține:
"motivele acțiunii noastre sunt";, întâmpinare, note de ședință reproduse, după cum de asemenea sunt reproduse afirmațiile expertului din cuprinsul raportului de expertiză, păstrându-se chiar modul de redactare, respectiv tehnoredactare al raportului de expertiză și formulări de genul: "în anexa grafică a prezentei completări prezint situația centralizată conform cu raportul de expertiză"; - fila 7 din sentința atacată.
La fila 7 din sentință, respectiv fila 337 din dosarul de fond, în motivarea sentinței atacate, prima instanță reține: "Din actele de la dosar instanța reține următoarele: Conform susținerilor reclamanților se impune să se constate nulitatea titlului de proprietate motivat de faptul că"; și menționează afirmațiile reclamanților din cererea reconvențională și notele de ședință.
După însușirea afirmațiilor cuprinse în cererea reconvențională disjunsă și în notele de ședință, în cuprinsul considerentelor se reține că, potrivit sentinței civile nr. 623/_, pronunțată în dosarul nr. 4873/2002 al Judecătoriei S. M., s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului M. I. pentru suprafața de 6195 mp teren de la locul numit "L. B. "; și în consecință, atâta timp cât îndreptățirea pârâtului M.
I. la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în cauză a fost stabilită de instanța de judecată, prin sentința nr. 623/_, în cauză nu sunt motive de nulitate absolută a titlului de proprietate nr. 45616/81/_ și respinge acțiunea.
Din aceste rețineri, rezultă că instanța și-a întemeiat raționamentul care a condus la această soluție pe puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 623/2003, fără însă a pune în discuție excepția puterii de lucru judecat, sau aspectele legate de efectul pozitiv al lucrului judecat, respectiv manifestările procesuale ale autorității de lucru judecat în ceea ce privește sentința civilă nr. 623/2003. Procedând în această manieră au fost încălcate principiile contradictorialității și respectiv al dreptului la apărare, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 623/_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. 4873/2002, a fost admisă în parte plângerea înaintată de petentul M. I. împotriva intimaților: C. J. M. pentru aplicarea legilor fondului funciar, C. locală S. M. pentru aplicarea legilor fondului funciar, s-a anulat Hotărârea nr. 555/_ a Comisiei J. ețene
M., poziția nr. 817 din anexa nr.39 și s-a dispus reconstituirea în favoarea petentului a dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 6195 mp teren - fila 17 din dosarul nr. 4873/2002 atașat la dosarul nr. 1763/2006, având ca obiect revendicare, din care a fost disjunsă cererea soluționată prin sentința atacată.
Dispozitivul sentinței civile nr. 623/_ nu conține identificarea suprafeței de teren de 6195 mp, nu se menționează amplasamentul, datele de carte funciară, suprafața de teren de 6195 mp nu este identificată în dispozitiv.
Expertiza efectuată în cauză de expert Mocan I. reliefează faptul că amplasamentul întabulat al terenului diferă de amplasamentul punerii în posesie.
Amplasamentul întabulat al terenului înscris în titlul de proprietate al pârâtului se suprapune cu terenurile cuprinse în titlurile_ _ /87, 44064/47 și nu respectă amplasamentul punerii în posesie conform procesului verbal din_ - file 180, 184 din dosarul de fond.
Expertul Mocan I. arată că: în baza procesului verbal de punere în posesie nu se poate reconstitui exact amplasamentul punerii în posesie a pârâtului.
Expertul arată de asemenea că nu a putut stabili cu exactitate amplasamentul terenului în litigiu.
Concluziile expertizei sunt de altfel contradictorii, iar expertul a analizat doar dacă reclamanții folosesc din terenul proprietatea pârâtului.
În cauză, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, prin care se solicită constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate, trebuiau avute în vedere dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997 și se impunea verificarea de către instanță a calității procesuale active, respectiv a interesului reclamanților privit din perspectiva dispozițiilor art. III din Legea nr. 169/1997, astfel cum acestea au fost modificate prin Titlul V din Legea nr. 247/2005, acestea nefiind încorporate în textul republicat al L. nr. 18/1991 și aplicându- se în continuare ca dispoziții proprii ale L. nr. 169/1997.
Potrivit art. III din Legea nr. 169/1997, alin. 2, nulitatea absolută a unui titlu de proprietate poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Reconstituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, respectiv acele persoane care au urmat procedura prevăzută de legile fondului funciar în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului cu privire la care se solicită constatarea nulității absolute a titlului de proprietate.
În cauză se impunea verificarea susținerilor reclamanților din cererea de chemare în judecată și din notele de ședință de la filele 204-205, vizând istoricul terenului de la locul numit "Peste Pod"; sau "L. B. ";, menționat în titlul de proprietate atacat, cu vecinătățile acolo arătate.
În cauză se impunea să se verifice, printr-o expertiză tehnică judiciară, dacă terenul în litigiu, cuprins în titlul de proprietate atacat, cu vecinătățile acolo menționate, este același cu terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. 40015/20/1_, respectiv nr. 6028/80/_, instanța trebuind să analizeze cauza prin prisma obiectului cererii: constatare nulitate titlu de proprietate.
În ceea ce privește cel de al doilea capăt de cerere, vizând rectificarea de carte funciară, mu există nicio mențiune nici în dispozitivul sentinței atacate, nici în considerente, instanța omițând a analiza și respectiv a menționa în sentința atacată vreun aspect privitor la acest capăt de cerere.
Motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esență, de conținut și de altfel ea se circumscrie și noțiunii de proces echitabil, în condițiile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Or, din perspectiva celor expuse, este de observat că hotărârea atacată nu se circumscrie exigențelor art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă, în condițiile în care nu sunt analizate raporturile juridice dintre părți, prin prisma verificării susținerilor, apărărilor părților și în urma administrării probelor necesare soluționării cauzei.
Aceasta cu atât mai mult cu cât considerentele sunt contradictorii, compunându-se în esență din redarea unor acte de procedură, a raportului de expertiză, astfel cum s-a arătat în cele ce preced.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut constant în jurisprudența sa că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful
1 din Convenție, nu poate trecere drept efectiv decât dacă cererile și observațiile părților sunt în mod real ascultate, adică în mod real și concret examinate de către instanța sesizată. Altfel spus, art. 6 din CEDO implică mai ales în sarcina instanței, obligația de a purcede la un examen efectiv al argumentelor și mijloacelor de probă ale părților.
Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă, raportat la art. 304 pct. 5, art. 129 pct. 5, art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă, se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând ca, în rejudecare, instanța de trimitere, să procedeze la examinarea tuturor susținerilor și apărărilor părților, prin raportare la probele administrate, la obiectul dedus judecății și în considerarea aspectelor reținute în cele ce preced.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții: V. M., V. F. T., D. M., M. Ș., A. A., P. S. I., U. I., C. V., U. G.
, Teleptean M., Teleptean T., D. V. și T. M., împotriva sentinței civile nr. 1317/_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 03 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
Ț. D. W. | D. | S. | T. A. | Sas A. |
Red.DȚ/_
Tred. A.S. /11 Aprilie 2013 - 2 ex
J. ecător la fond: C. V. G.
| ← Decizia civilă nr. 3921/2013. Anulare act | Decizia civilă nr. 139/2013. Anulare act → |
|---|
