Decizia civilă nr. 2234/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 2234/R/2013
Ședința publică din data de 30 aprilie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: D. | - L. | B. |
Judecători: A. | C. | |
V. | M. | |
Grefier: S. | -D. | G. |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul A. D. R. împotriva deciziei civile nr. 6 din 29 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._ privind și pe reclamanții S. P. și S. M., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul pârâtului recurent, domnul avocat Tărău Cristian cu împuternicire avocațială la dosar ( fila 9 ), lipsă fiind pârâtul recurent și reclamanții intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul pârâtului recurent face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 9.50 lei și 0,30 lei timbru judiciar, recursul fiind astfel legal timbrat.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea hotărârii atacate cu trimitere cauzei spre rejudecare în temeiul prevederilor art. 304 pct.5, raportat la art.312 alin 3 și 5 C.pr.civ, cu cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Deliberând, reține că:
Prin sentința civilă nr. 1222 din 10 octombrie 2012, a Judecătoriei Ș. S.
, pronunțată în dosarul nr._ , s-a admis acțiunea civilă înaintată de reclamanții S. P. și S. M. împotriva pârâtului A. D. R. .
În consecință, s-a dispus stabilirea liniei de hotar dintre terenul reclamantei în suprafață de 4080 mp, înscris în T.P. 57933/35806 din_ în favoarea numiților Andor V. și Andor I. și terenul proprietatea pârâtului A.
D. R., în suprafață de 4800 mp, înscris în T.P. 57931/35718, eliberat în favoarea numiților Olah I. și Olah E., teren întabulat în CF 658/N Ș. S.
, nr. cad. 1038, pe linia de est, pe aliniamentul A-B, cu punctele 1-2-3-4-5, conform propunerii din raportul de expertiză judiciară care face parte integrantă hotărâre.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 824,65 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în principal, următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare autentic încheiat la data de_, reclamanții au devenit proprietarii terenului în suprafață de 4080 mp, înscris în
T.P. 57933/35806 din_ în favoarea numiților Andor V. și Andor I. . Pârâtul este proprietarul terenului învecinat în suprafață de 4800 mp,
înscris în T.P. 57931/35718, eliberat în favoarea numiților Olah I. și Olah E.
, teren întabulat în favoarea reclamantului în CF 658/N Ș. S., nr. cad. 1038.
Pentru stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți, pe latura de est, așa cum solicită reclamanții în acțiunea introductivă, instanța a încuviințat efectuarea în cauză a unei expertize judiciare.
Concluziile expertului au fost în sensul că identificarea terenurilor în litigiu, conform schiței de punere în posesie, nu s-a putut face numai parțial, deoarece nu sunt trecute toate dimensiunile pe schiță, iar cele care sunt trecute nu corespund cu realitatea de teren.
Expertul a propus linia de hotar pe latura de est, pe aliniamentul A-B cu punctele 1-2-3-4-5.
Părțile nu au formulat obiecțiuni față de linia de hotar propusă de expert.
Deși, titlul reclamanților nu a fost întabulat în cartea funciară, instanța apreciază că acesta cuprinde suficiente elemente în baza cărora expertul a putut stabili linia de hotar în așa fel încât să fie respectat dreptul de proprietate al părților.
În plus, limitele terenurilor au fost indicate expertului chiar de către părți, neexistând obiecțiuni cu privire la corectitudinea măsurătorilor efectuate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul A. D. -R. , respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 6 din 29 ianuarie 2013 a T. ui Sălaj.
Motivând decizia, T. a arătat că apelantul pârât a participat la măsurătorile efectuate de expertul desemnat pentru efectuarea expertizei și a indicat acestuia limitele terenurilor litigioase, neavând obiecțiuni la terminarea măsurătorilor cu privire la corectitudinea acestora.
Expertiza efectuată a fost comunicată pârâtului în ședința publică din_ instanța acordând termen pentru studierea lucrării. La termenele de judecată ulterioare pârâtul nu s-a prezentat în instanță și nici nu a comunicat vreun înscris prin care să formuleze obiecțiuni față de expertiza întocmită.
Cu ocazia judecării apelului apelantul a arătat în mod expres că nu dorește efectuarea unei contraexpertize și nu a indicat alte repere pentru trasarea liniei de hotar.
În ceea ce privește obiecțiunile acestuia potrivit cărora la trasarea limitelor de hotar trebuia respectată schița de punere în posesie, tribunalul a reținut că expertul desemnat în cauză a arătat că identificarea terenurilor în litigiu nu s-a putut executa decât parțial raportat la schița de punere în posesie întrucât acest document nu conține toate dimensiunile terenurilor iar dimensiunile trecute pe schiță nu corespund cu realitatea din teren (din dimensiunile trecute făcând un calcul nu rezultă suprafața înscrisă).
În aceste condiții este evident că expertul nu a fost în măsură să respecte exact dimensiunile din schița de punere în posesie dar instanța a observat că diferențele dintre cele două soluții, cea de punere în posesie și cea care a stat la baza trasării liniei de hotar sunt nesemnificative provenind probabil din faptul că instrumentele de măsură utilizate de expert sunt performante față de cele utilizate de Comisia locală.
Este însă respectată configurația terenului, iar în ceea ce privește accesul apelantului la drumul aflat pe latura nordică a terenului, acest acces se realizează pe o lățime de 28,34 m în loc de 28,2 m cât este evidențiat pe schița de punere în posesie.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul A. D. -R. , solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, deoarece:
Instanța de apel trebuia să invoce chiar din oficiu excepția inadmisibilității acțiunii reclamanților, fiind de avut în vedere că nu a fost stabilit în mod corect cadrul procesual. Astfel, era necesar a fi chemată în judecată ca pârâtă și A. S. -M., soția pârâtului recurent, în calitatea ei de coproprietară asupra terenului în litigiu, cu privire la care și recurentul este coproprietar.
Instanța de apel nu a dispus, din oficiu, completarea expertizei efectuate în cauză în vederea identificării terenurilor cu date de carte funciară.
Instanța de apel nu a dispus, din oficiu, legala citare în cauză a tuturor proprietarilor fondului învecinat cu cel al reclamantului. La data introducerii cererii de chemare în judecată terenul învecinat cu al reclamantului avea următorii proprietari tabulari: Dîrzu Neculai și Dîrzu I. L., Tănăsescu Dacian
G. și Tănăsescu Florentina Honoria, A. D. -R. și A. S. -M., astfel că opozabilitatea față de ei a hotărârilor judecătorești pronunțate în prezentul proces impunea atragerea lor în judecată ca părți.
Trebuia să se țină seama și de faptul că pârâtul nu a fost asistat sau reprezentat de avocat nici în primă instanță, nici în apel.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.5, art. 312 alin. 3 și 5 C.pr.civ.
Intimații au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat pentru motivele arătate în scris (f. 18-21).
Cu privire la recursul declarat, Curtea are în vedere următoarele:
Astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară depus înaintea instanței de recurs (f. 7), asupra imobilului teren în suprafață de 2110 mp (înscris în CF nr. 52655 Ș. S. nr. cadastral 1038/3) au calitatea de coproprietari pârâtul
A. D. -R. și A. S. -M., soția sa.
Cum, pe de o parte, terenul în suprafață de 2110 mp, sus-arătat, este litigios în prezentul proces, în legătură cu el reclamanții solicitând stabilirea liniei de graniță, iar pe de altă parte, asupra acestui teren nu este proprietar exclusiv pârâtul A. D. -R., acesta având calitatea de coproprietar împreună cu soția sa, A. S. -M., rezultă că se impunea chemarea în judecată, ca pârâtă, inclusiv a acesteia din urmă.
Altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a stabilit linia de graniță îi este inopozabilă soției pârâtului, făcând inutilă judecata, impunând, în viitor, deschiderea unui nou proces în care să aibă calitatea de parte și A. S. -M. .
Aceste aspecte erau de ordine publică și trebuiau invocate chiar din oficiu de către prima instanță și cea de apel, ele ținând de eficacitatea hotărârii (hotărârilor) judecătorești pronunțate în cauză.
Dacă prima instanță, dovedind rol activ, ar fi solicitat extrase de carte funciară cu privire la terenurile în litigiu, ar fi putut cunoaște că pârâtul este coproprietar asupra terenului împreună cu soția sa, astfel că, de pe acest temei, ar fi putut pune în discuția reclamanților necesitatea extinderii judecății și față de A. S. -M., prin atragerea ei în judecată ca pârâtă, în măsura în care reclamanții ar fi înțeles să se conformeze acestei recomandări.
În caz contrar, refuzul reclamanților de a-și extinde cererea și față de soția pârâtului trebuia sancționată cu inadmisibilitatea acțiunii.
Mai mult, era necesar ca expertul numit în cauză să țină seama, la efectuarea expertizei, și de datele de carte funciară, iar nu doar de titlurile de proprietate emise în temeiul legilor fondului funciar, cu atât mai mult cu cât cel puțin pârâtul era înscris în cartea funciară ca proprietar.
Contrar celor afirmate de reclamanții intimați, prezumția de mandat tacit reciproc este instituită de art. 35 C.fam., în legătură cu îndeplinirea unor acte juridice, altele decât cele de înstrăinare sau de grevare a unui imobil aflat în proprietatea comună a soților, iar nu în legătură cu prezența lor în proces, ca părți pârâte. Așa fiind, este de considerat că atragerea în proces, într-o acțiune precum cea de față, doar a unuia dintre soți nu asigură opozabilitatea hotărârii judecătorești și față de soțul rămas străin de proces, căci atragerea în judecată ca pârât doar a unuia dintre soți nu are semnificația îndeplinirii unui act juridic din categoria acelora cu privire la care legea instituie prezumția de mandat tacit reciproc.
În același timp însă, nu pot fi considerate întemeiate nici susținerile reclamanților intimați potrivit cărora se impunea atragerea în cauză, ca pârâți, a tuturor proprietarilor de terenuri învecinate cu ale reclamanților, Curtea observând, sub acest aspect, că stă în puterea reclamanților, ca titulari ai dreptului la dispoziție procesuală, să hotărască dacă este sau nu oportun să se judece și cu alte persoane. Se poate remarca în legătură cu aceasta, că reclamanții justificau interesul de a-i chema în judecată ca pârâți doar pe aceia cu care au neînțelegeri privitoare la amplasarea liniei de graniță (precum este cazul pârâtului A. și al soției sale), iar nu și pe proprietarii vecini față de care nu există neînțelegeri.
În rejudecare, se va pune în discuția reclamanților necesitatea atragerii în judecată, ca pârâtă, și a soției reclamantului A. D. -R., în caz de refuz acțiunea trebuind respinsă ca inadmisibilă. Dacă însă reclamanții își vor întregi acțiunea, chemând-o în judecată și pe soția pârâtului, va fi necesară efectuarea unui supliment de expertiză care să țină seama și de înscrierile tabulare existente în favoarea familiei A., precum și de toate documentele relevante.
Se va admite, deci, recursul în baza art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 5 C.pr.civ., se va casa decizia atacată, se va casa și sentința judecătoriei și se va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Ș. S. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul A. D. -R. împotriva deciziei civile nr. 6 din_ a T. ui Sălaj pronunțată în dosar nr._, pe care o casează.
Casează și sentința civilă nr. 1222 din_, a Judecătoriei Ș. S., pronunțată în același dosar,dispunând trimiterea cauzei pentru rejudecare în primă instanță la Judecătoria Ș. S. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. - L. B. A. C. V. M.
GREFIER
S. -D. G.
Red.VM/dact.MS 3 ex./_
Jud.fond: A.D. M. Jud.apel: D.D.I. /M.T.L.
| ← Decizia civilă nr. 547/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 917/2013. Grănițuire → |
|---|
