Decizia civilă nr. 917/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ *
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 917/R/2013
Ședința publică de la 24 Septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. -F. D.
Judecător O. -C. T. Judecător C. -A. C. Grefier C. -G. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant H. A., apelant H. A. și pe intimat C. DE C. B. S. C., intimat J. P. J., având ca obiect apelul declarat împotriva Sentinței civile nr. 298/2013 din_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Huedin, dosar având ca obiect grănițuire .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,
Dezbaterile au avut loc la data de 10 septembrie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
Se constată că la data de_ s-au depus prin registratura instanței concluzii scrise din partea apelanților H. A. și H. A. .
T. UL
Prin Sentința civilă nr.298/2013 pronunțată de către Judecătoria Huedin la data de_ în dosarul civil nr._ s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții H. A. și H. A. , ambii cu domiciliul în com. Gârbău, sat T., nr. 153, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâții C. DE C. B. S. C.
, cu sediul social în loc. B., nr. 923, jud. Cluj și J. P. JOZSEF, cu domiciliul în Cluj-Napoca, str. Bucium, nr. 3, ap.37, jud. Cluj și reședința în T., nr. 166, com. Gârbău, jud. Cluj și, în consecință: s-a dispus comasarea parcelelor cu număr cadastral 103/2 înscrisă în CF 1296 T. și 103/1 înscrisă în CF 1295 T. și rectificarea parcelei cu nr. cadastral nou de la 1168 mp la 1175 mp, s-a dispus grănițuirea imobilului situat în localitatea T., nr. 165, jud. Cluj aparținând reclamanților H. A. și H. A. și imobilului situat în localitatea T., nr. 166, jud. Cluj aparținând pârâtului J. P. Jozsef conform raportului de expertiză judiciară întocmit de expert Colțan Dan Mihai, varianta VI, respingându-se celelalte petite formulate de reclamanți.
Au fost obligați reclamanții la plata sumei de 1.500 lei către pârâtul J. P. Jozsef cu titlul de cheltuieli de judecată, compensând parțial cheltuielile de judecată făcute de părți.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele aspecte:
Constată că prin decizia civilă nr. 58/R/_ a T. ului Cluj a fost admis recursul declarat de reclamanții H. A. și soția H. A. împotriva sentinței civile nr. 5/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Huedin, hotărârea instanței de fond fiind casată în întregime, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Astfel, dosarul nr._ al Judecătoriei Huedin a fost format ca urmare a disjungerii din dosarul civil nr._ al Judecătoriei Huedin a cererii de intervenție în interes propriu formulată de numiții H. A. și H. A., prin care aceștia au solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. de C. B. S. C. și J. P. Jozsef, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună comasarea parcelelor cu număr cadastral 103/2 înscrisă în CF 1296 T. și 103/1 înscrisă în CF 1295 T., cu reînscrierea dreptului de proprietate al reclamantei C. de C. B. S. C. în CF inițială 811 T. ; să se dispună rectificarea CF 811 T., nr. top 199/3, 200/3, 201/3, 202/3 în sensul corectării suprafeței de teren de la 1168 mp la 1330 mp, cât este în realitate și a fost cuprins inițial în cartea funciară; să fie obligată reclamanta C. de C. B. S. C. să încheie cu intervenienții act autentic de vânzare- cumpărare pentru diferența de suprafață de teren de 162 mp, să se stabilească mejdia dintre imobilele înscrise inițial în CF 811 T. și imobilul proprietatea pârâtului situat din punct de vedere administrativ în loc. T., nr. 166, înscris în CF 703 T., nr. top 201/2, 202/2; să fie obligat pârâtul să-și retragă gardul și să lase în deplină proprietate reclamantei terenul în suprafață totală de aproximativ 162 mp, ocupat abuziv; să se dispună întabularea reclamantei asupra întregului teren în suprafață de 1330 mp; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 5/2010 a Judecătoriei Huedin a fost admisă excepția lipsei de interes a reclamanților H. A. și H. A. în formularea petitelor de comasare a parcelelor de teren înscrise în CF 1296 T., respectiv CF 1295 T. și reînscrierea acestora în CF 811 T., de rectificare a CF 811 T., de obligare a pârâtei C. de C.
B. la încheierea unui act autentic de vânzare-cumpărare, de stabilire a mejdiei dintre imobilele înscrise inițial în CF 811 T. și imobilul proprietatea pârâtului J. P. Jozsef situat din punct de vedere administrativ în loc. T., nr. 166, înscris în CF 703 T., nr. top 201/2, 202/2, excepție invocată de pârâtul J. P. Jozsef, fiind respinsă ca lipsită de interes cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții H. A. și H. A.
.
De asemenea instanța, în primul ciclu procesual, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților H. A. și H. A. în formularea petitelor de revendicare, obligare la mutare gard și întabulare în CF a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1300 mp, excepție invocată de pârâtul J. P. Jozsef prin întâmpinare, fiind respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții
H. A. și H. A., în contradictoriu cu pârâții J. P. Jozsef și C. de C.
B. S. C., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, în privința petitelor de revendicare, obligare la mutare gard și întabulare în CF a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1300 mp.
În final instanța a obligat reclamanții la plata către pârâtul J. P. Jozsef a sumei de 2.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Instanța de control judiciar a respins excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active, apreciind că reclamanții H. A. și H. A. justifică interesul în formularea petitelor de comasare a parcelelor dezmembrate din topograficul inițial și de rectificare a suprafeței din CF, în vederea revenirii la situația din CF 811 T., în calitatea lor de promitenți cumpărători a întregului imobil cu nr. top. inițial 199/3, 200/3, 201/1, 202/1. De asemenea aceștia justifică interes în formularea petitului de stabilire a mejdiei dintre proprietățile vecine, urmând ca pe fond să se stabilească dacă susținerile reclamanților sunt întemeiate sau nu.
În rejudecare dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Huedin la data de _
, fiind încuviințate și administrate următoarele probe: interogatoriul tuturor părților litigante (f. 45-57), raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie, raport întocmit de d-l expert Colțan Dan Mihai (f. 76-94, 130-132, 147), proba testimonială cu martorul Lehenea D. -E. (f. 152) și cercetarea la fața locului (f. 156-157).
Analizând în rejudecare actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 584 din Codul civil 1864, în vigoare la data sesizării instanței, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa, iar cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate. Aceasta presupune în fapt o
operațiune de determinare a limitelor dintre două proprietăți limitrofe, prin semne vizibile, pentru a se cunoaște limitele fondului asupra căruia poartă dreptul de folosință al proprietarilor celor două fonduri.
Imobilele în litigiu sunt situate în localitatea T., comuna Gârbău, jud. Cluj după cum urmează: imobilul aparținând reclamanților H. A. și H. A. se găsește din punct de vedere administrativ la nr. 165 al localității T., iar din punct de vedere al cărții funciare se identifică în prezent cu numărul cadastral 103/1 în suprafață de 196 mp curte și construcție înscris în CF 1295 T. și numărul cadastral 103/2 în suprafață de 972 mp curte și construcție înscris în CF 1296 T. (dosar primul ciclu procesual, f. 13-14).
Imobilul aparținând pârâtului J. P. Jozsef se găsește la numărul administrativ 166 al localității T., fiind înscris în CF 703 T., nr. top 201/2, 202/2 în suprafață de 3366 mp. (dosar rejudecare, f. 113).
Așa cum rezultă din extrasele de carte funciară reclamanții H. A. și H. A. au dobândit imobilul prin cumpărare, ca bun comun. Astfel, prin contractul de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 2111/_ de BNP Dobre Ion pârâta C. de C.
B. S. C. a înstrăinat numitului H. A., căsătorit cu H. A., imobilele înscrise în CF 1295 T. cu nr. top 103/1 și în CF 1296 T. sub nr. top 103/2, pentru prețul de 239.392 lei inclusiv TVA plătit integral. (dosar primul ciclu procesual, f. 9-11).
Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat ulterior organizării și desfășurării unei licitații de către pârâtă, prin care se adjudeca acest imobil. Astfel, prin procesul- verbal de licitație nr. 20/_ imobilul în litigiu a fost adjudecat numitului H. A., stabilindu-se totodată prețul și modalitatea de plată a prețului. Totodată s-a stabilit că în termen de 30 de zile de la data achitării integrale a prețului vânzătorul și cumpărătorul se vor prezenta la notar pentru perfectarea contractului în formă autentică. (dosar primul ciclu procesual, f. 18-19).
În procesul verbal de licitație obiectul licitației este descris astfel: "magazin mixt + teren T., str. Principală, nr. 165, proprietar C. de C. B. conform CF 811 T. nr. topo 199/3, 200/3, 201/1, 202/1";.
Descrierea aceasta, deși relativ imprecisă pentru un imobil scos la licitație, nu mai era actuală la data de_ întrucât CF 811 T. era sistată pentru lipsă de imobil. Astfel, prin expertiza cadastrală întocmită de SC GEO Top SRL, recepționată de Oficiul de cadastru și Publicitate imobiliară Cluj sub nr. 3953/_, imobilului înscris în CF 811 T. i s-a atribuit nr. cadastral 103, care apoi a fost dezmembrat în numărul cadastral 103/1 în suprafață de 196 mp curte și construcție, transcris în CF 1295 T. și numărul cadastral 103/2 în suprafață de 972 mp curte și construcție transcris în CF 1296 T., ambele în favoarea proprietarului tabular C. de C. B. .
După finalizarea tranzacției atât C. de C. B., cât și noii proprietari H.
A. și H. A., au promovat în instanță cereri identice prin care au învederat în esență că suprafața de teren nu este 1168 mp conform expertizei cadastrale, ci 1330 mp, iar aceasta se datorează faptului că proprietarii imobilului învecinat ar fi ocupat abuziv 162 mp prin mutarea gardului.
Întemeiat în principal pe faptul că a operat transmisiunea dreptului de proprietate din patrimoniul Cooperativei de C. B. în patrimoniul soților H., prin sentința civilă nr. 1005/2009 a Judecătoriei Huedin s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de C. de C. B. S. C. .
În ambele cauze a fost invocat faptul că antecesorii pârâtului J. P. Jozsef și/sau acesta personal au mutat gardul și au ocupat abuziv o parte din terenul aparținând inițial Cooperativei de C. B. S. C. și ulterior reclamanților H.
A. și H. A., aceasta fiind explicația pentru care SC GEO Top SRL ar fi identificat prin măsurători o suprafață de 1168 mp și nu 1330 mp.
Acțiunea în revendicare a fost dublată de o acțiune în grănițuire cu imobilul proprietatea pârâtului J. P. Jozsef.
Potrivit art. 480 C. Civil 1864 proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut. Acest text legal este incident în cauză, instanța fiind sesizată anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil.
Dreptul de proprietate al reclamanților H. A. și H. A. le conferă acestora toate cele trei atribute: posesia, folosința și dispoziția asupra bunului imobil, opozabile erga omnes. Fiind reclamanți într-o procedură judiciară aceștia aveau obligația, potrivit art. 1169 C.Civil 1864 și art. 129 C.Pr.Civ. 1865, să probeze că pârâtul a încălcat limitele dreptului lor de proprietate (ejus incumbit probatio qui dicit, non qui negat).
Instanța apreciază că în cauză nu s-a făcut dovada existenței acestui fapt ilicit comis de antecesorii pârâtului sau de acesta. Astfel, martorul Lehenea D. -E., propus de reclamanți, a arătat că nu cunoaște cum sunt amplasate în prezent gardurile între proprietățile părților, nu poate preciza cum era amplasat gardul raportat la poziția fântânii și cum era zidul casei pârâtului la vremea când a fost martorul în zonă. De asemenea martorul nu știe din ce este construit gardul pârâtului sau dacă stâlpul de beton este lipit de clădire sau nu. Ce a declarat martorul a fost că gardul dintre proprietăți era vechi (f. 152). Dincolo de faptul că martorul este propus de reclamanți în dovedirea mutării gardului/ocupării parțiale a terenului este relevant că acesta a avut calitatea de fost președinte al Cooperativei Gârbău care în anii 1992-1993 a fuzionat cu
C. de C. B. . În această calitate martorul venea la imobilul din T. aparținând societății pentru a o aproviziona cu marfă, astfel încât este improbabil ca acesta să nu fi remarcat un fapt evident precum o mutare a gardului și o modificare a limitelor de proprietate.
Nici interogatoriul administrat pârâtului nu a condus la identificarea pretinsei ocupări abuzive. Mai mult, instanța observă că de-abia în întrebarea nr. 1 apare ca identificat temporal momentul mutării gardului, respectiv anul 1995, aspect care nu se regăsește în cererea de intervenție (ca de altfel nici în cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. de C. B. S. C. ). Or, este de asemenea improbabil că incidentul a trecut neremarcat în localitatea T., o comunitate relativ mică, mai ales că în spațiul de la numărul administrativ 165 funcționa un magazin și bufet, spații accesibile publicului, iar reclamanta H. A. (fostă gestionară a acelui spațiu) pretinde că i-a atras pârâtului atenția asupra conduitei sale ilicite. În aceeași ordine de idei este de neînțeles de ce o eventuală acțiune a pârâtului nu a făcut obiectul unor sesizări ale persoanei juridice prejudiciate, în speță C. de C. B. .
Instanța reține pe de altă parte că la cercetarea la fața locului a fost identificat la stradă un zid de piatră (foto fila 79), lângă care se găsește stâlpul de lemn cu poarta de fier de acces în curtea reclamanților. Zidul de piatră continuă dincolo de colțul casei pârâtului și reprezintă, în aprecierea instanței, un semn clar că limita de proprietate nu pornește de la colțul casei pârâtului, așa cum afirmă reclamanții, ci de la capătul zidului de piatră. Instanța nu împărtășește opinia reclamanților potrivit căreia porțiunea de zid ce depășește colțul casei pârâtului ar fi fost adăugată acum 5-6-7 ani, fiind evident că acesta datează în întregime din aceeași perioadă relativ îndepărtată în timp (posibil 60- 70 de ani cum afirmă pârâtul). Pe de altă parte așa cum se remarcă și din fotografia executată de expert acoperișul casei pârâtului este " în două ape";, fiind construită și o rigolă pentru colectarea apelor pluviale, aspect care întărește concluzia instanței că limita de proprietate nu este zidul casei pârâtului.
În altă ordine de idei se remarcă faptul că expertiza cadastrală a fost întocmită de SC GEO Top SRL înainte de momentul licitației din_, astfel încât este inexplicabilă trecerea de către licitator a vechilor numere topografice, fără indicarea suprafeței de teren care se licitează. Este de neînțeles și vânzarea la licitație a unui bun despre care reprezentanții Cooperativei de C. B. pretind ulterior că era litigios, fără să se aducă această împrejurare la cunoștința licitatorilor, sau măcar a unora dintre aceștia, având în vedere că potrivit răspunsurilor la interogatoriu reclamanții aveau cunoștință că pârâtul ar fi încălcat dreptul de proprietate al societății. Instanța găsește ca nejustificate susținerile reprezentantului Cooperativei de C. B. în sensul că societatea s-a întabulat prin expertiza cadastrală "în grabă, urmând ca ulterior să rezolve cu terenul"; (răspunsul la întrebarea 2, fila 45) sau că "așa se procedează"; (răspunsul la întrebarea 3). Este de asemenea surprinzător răspunsul la întrebarea nr. 5 potrivit căruia pasivitatea în care a rămas C. de C. B. se datorează lipsei fondurilor
financiare. Instanța observă însă că această situație financiară dificilă a permis totuși întocmirea expertizei cadastrale de SC GEO Top SRL.
Instanța reține că potrivit art. 32 pct. a) din Legea 7/1996, act normativ aplicabil la data sesizării instanței, efectul de opozabilitate al înscrierilor este inoperant cu referire la suprafața terenurilor, destinația, categoria de folosință, valoarea sau alte asemenea aspecte. Într-un limbaj curent acest text legal a fost tradus prin expresia " CF-ul nu garantează suprafața";. Pentru situații în care realitatea obiectivă nu concordă cu cea din cartea funciară părțile interesate aveau la îndemână acțiunea în rectificare întemeiată pe dispozițiile art. 33 și 34 din Legea 7/1996. Aceasta nu se confundă însă cu acțiunea în revendicare, altfel spus nu orice neconcordanță de suprafață provine dintr-o acțiune ilicită a unei persoane (vecin) care încalcă dreptul de proprietate al celui înscris în cartea funciară.
În speță, așa cum s-a reținut anterior, nu s-a făcut dovada vreunei ocupări parțiale de către pârât a dreptului de proprietate al reclamanților. Suprafața pretins lipsă de 162 mp, diferență dintre cei 1330 mp ai parcelei cu numerele topo inițiale 199/3, 200/3, 201/1, 202/1 și 1168 mp identificați prin expertiza cadastrală întocmită de SC GEO Top SRL, a devenit în cursul procesului chiar mai mare cu 7-8 mp, respectiv 1175 mp, astfel cum a fost identificat și măsurat la fața locului prin expertiza judiciară întocmită de expert Colțan Dan Mihai. În consecință potrivit variantelor 1 și 2 agreate de reclamanți ar mai fi "de recuperat"; 155 mp și nu 162 mp. Raportat la aceste aspecte este evident de ce își găsește aplicabilitatea în practică acțiunea în rectificare, atât cea sub imperiul Legii 7/1996, cât și cea guvernată de Noul Cod Civil.
Or, așa cum s-a menționat explicit în raportul de expertiză judiciară întocmit de expert Colțan Dan Mihai, în faza documentării la biroul de carte funciară s-a încercat identificarea dosarului de carte funciară care a stat la baza dezmembrării din anul 1915 a imobilului în litigiu în două părți, dosar în care s-a stabilit limita de hotar. Acest dosar nu a putut fi găsit, iar expertul reține în raport că dezmembrarea nu a fost operată în planurile de carte funciară vechi, respectiv nu s-a desenat pe plan limita de hotar (f. 79).
În consecință, față de considerentele expuse, raportat la dispozițiile art. 584 din Codul civil 1864, instanța apreciază că singura variantă de grănițuire fundamentată pe probele de la dosar este cea care respectă situația actuală, respectiv varianta VI, cu consecința rectificării suprafeței nr. topo conform acestei variante. (f. 147-148).
În ceea ce privește petitul privind obligarea pârâtei C. de C. B. S. C. să încheie cu reclamanții act autentic de vânzare-cumpărare pentru diferența de suprafață de teren de 162 mp instanța, pentru același motive arătate anterior îl apreciază ca neîntemeiat, vânzătoarea transmițând cumpărătorilor între imobilul adjudecat la licitație.
În privința cheltuielilor de judecată instanța reține că reclamanții au efectuat următoarele cheltuieli de judecată: taxă de timbru și timbru judiciar în sumă de 195 lei, respectiv 5 lei (f. 30), onorariu expert 1840 lei (f. 72, 171), onorarii avocațiale 200 lei (f.
63), 500 lei și 300 lei (f. 64), 372 lei și 4.960 lei, conform dovezilor de la dosar.
Pârâtul J. P. Jozsef a achitat o parte din onorariul de expert, respectiv 640 lei (f. 123), precum și onorarii avocațiale de 400 lei (f. 61) și 1.600 lei (f. 62).
Reținând că va fi admis în contradictoriu cu acest pârât doar petitul privind grănițuirea, văzând și dispozițiile art. 274 C.Pr.Civ., precum și culpa procesuală a reclamanților, instanța îi va obliga pe reclamanți la plata sumei de 1.500 lei către pârât cu titlul de cheltuieli de judecată, compensând parțial cheltuielile de judecată făcute de părți, respectiv onorariul de expert și parțial onorariul de avocat, ambele achitate de pârât.
Împotriva Sentinței civile nr. 298/2013 pronunțata la data de_ în dosar_ Judecătoria Huedin acestei sentințe au declarat recurs reclamanții H.
A. și H. A., întemeiat pe dispozițiile art.304 ind.1 C.proc.civ, solicitând instanței admiterea recursului, modificarea sentinței civile recurate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, (acțiunea a cuprins următoarele petite: să se dispună comasarea parcelelor cu număr cadastral 103/2 înscrisa în C.F. 1296 T. și 103/1 înscrisa în C.F. 1295 conform raportului de expertiza efectuat în cauza de expert tehnic
judiciar Colțan Dan Mihai; să se dispună se dispună rectificarea suprafeței la suprafața reala de 1330 mp, cât a fost cuprins inițial în cartea funciara conform raportului de expertiza tehnica judiciara efectuata de expert tehnic Colțan Dan Mihai; să fie obligata C. de C. B. sa încheie cu reclamanții contract autentic de vânzare-cumpărare pentru diferența de suprafața de teren de 162 mp; să se stabilească mejdia dintre imobilele înscrise inițial în C.F. 811 T. și imobilul proprietatea paratului situat din punct de vedere administrativ în loc. T. nr. 166, înscris în C.F. 703 T., nr. top. 201/2, 202/2 conform raportului de tehnica judiciara efectuata de expert tehnic Colțan Dan Mihai, în principal în varianta 1 în subsidiar în varianta nr. 2; să fie obligat paratul J. P. Jozsef să-și retragă gardul și sa lase în deplina proprietate reclamanților suprafața ocupată abuziv conform raportului de expertiza tehnica judiciara efectuata de expert tehnic Colțan Dan Mihai,- conform mejdiei stabilite anterior; să se dispună intabularea în cartea funciara conform tabelului de mișcare parcelara efectuat de expert tehnic Colțan Dan Mihai); cu obligarea intimatului J. P. Josef la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul demers procesual, atât în fond cat și în recurs.
În motivarea recursului au fost invocate următoarele considerente de fapt și de drept:
În fapt, prin Sentința civila nr.298/2013 pronunțata la data de_ în dosar_ instanța de fond a dispus comasarea parcelelor cu număr cadastral 103/2 înscrisă în CF 1296 T. și 103/1 înscrisă în CF 1295 T. și rectificarea parcelei cu nr. cadastral nou de la 1168 mp la 1175 mp.
S-a dispus grănițuire imobilului situat în localitatea T., nr. 165, jud. Cluj aparținând reclamanților H. A. și H. A. și imobilului situat în localitatea T., nr. 166, jud. Cluj aparținând pârâtului J. P. Jozsef conform raportului de expertiză judiciară întocmit de expert Colțan Dan Mihai, varianta VI. Respinge celelalte petite formulate de reclamanți.
Recurenții consideră ca hotărârea pronunțata de instanța fondului este netemeinica și nelegala, impunandu- se modificarea acesteia, în sensul admiterii acțiunii reclamanților asa cum a fost formulata
În primul rând se cuvine a menționa faptul ca nu exista varianta VI, este o varianta efectuata de instanța, varianta ce nu are nicio legătura cu realitatea sau cu probele dosarului.
Nu a regăsit în cuprinsul hotărârii aspectele care au dus la concluzia instanței ca cererile reclamanților ar fi fost temeinic verificate, instanța de fond nu a analizat probele dosarului și nu a respectat dispozițiile instanței de casare. Instanța s-a mărginit a reitera solicitările și dorințele paratului J. P. Josef și da dreptate acestuia fara o analiza completa a spetei dedusa judecații, raportat la toate probele administrate.
A se reține că hotărârea judecătoreasca atacata s-a pronunțat în rejudecare. Astfel ca, instanța de rejudecare avea obligația sa respecte atât constatările cat și indicațiile instanței de recurs, ceea ce evident NU s-a întâmplat.
Instanța de fond, în rejudecare, avea obligația sa plece atât de la aspectele lămurite deja, cat și sa verifice ceea ce era obligatoriu dispus în decizia de casare.
Aspecte lămurite de instanța de recurs-prima judecata:
Prin decizia de casare nr. 58/R/_ s-a stabilit și constatat urmatoarele- mentionandu-se în mod expres (pag. 15 din decizie):
Analizând recursul declarat de reclamanții H. A. și H. A., prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată următoarele:
În condițiile în care în procesul verbal de licitație, în urma căreia s-a încheiat contract de vânzare cumpărare între reclamanți și pârâta C. de C., s-a avut în vedere imobilul înscris în CF 811 T., nr. top. 199/3, 200/3, 201/1, 202/1, se constată că reclamanții justifică interesul în formularea petitelor de comasare a parcelelor dezmembrate din topograficul inițial și de rectificare a suprafeței din CF, în vederea revenirii la situația din CF 811 T., în calitatea lor de promitenți cumpărători a întregului imobil cu nr. top, inițial 199/3, 200/3, 201/1, 202/2.
De asemenea, se are în vedere că pârâta C. de C. B. a înstrăinați imobilul astfel cum 1-a deținut în proprietate și că înscrierile din cartea funciară privind suprafața nu au efect de opozabilitate, conform art. 32 din Legea nr. 7/1996, astfel că pot fi oricând modificate, în funcție de măsurătorile efectuate.
Deci, se impune a se verifica, pe fond, care este în realitate suprafața topograficului 199/3, 200/3, 201/1, 202/1 și în funcție de aceasta, a se soluționa petitul de obligare la încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică."
Astfel practic instanța de recurs în primul ciclu procesual constată atât faptul că reclamanții au calitatea de promitenți cumpărători ai întregului imobil cu nr. top, inițial 199/3, 200/3, 201/1, 202/1 - topografice ce au fost înscrise inițial în C.F. 81.1 T., în aceasta calitate având tot interesul în formularea petitelor de comasare a parcelelor dezmembrate din topograficul inițial și de rectificare a suprafeței din CF, în vederea revenirii la situația din CF 811 T. . Rezulta astfel ca subsemnații a dobândit prin procesul verbal de licitație imobilul inițial înscris în cartea funciara 811 T., cu nr. top, inițial 199/3, 200/3, 201/1, 202/1.
Având în vedere cele deja constatate de instanța de recurs, în primul ciclu procesual, instanța de fond urma a stabili mejdia dintre cele doua proprietăți, a reclamanților și a paratului J., care a fost suprafața de teren inițiala în C.F. 811 T. top, inițial 199/3, 200/3, 201/1, 202/1, în funcție de aceasta situație urmând și petitele de comasare cat și cele de obligare la încheiere act autentic.
Instanța de fond era obligata sa analizeze care a fost suprafața întregului imobil cu nr. top, inițial 199/3, 200/3, 201/1, 202/1 - topografice ce au fost înscrise inițial în
C.F. 811 T. .
Cu privire la suprafața întregului imobil cu nr. top, inițial 199/3, 200/3, 201/1, 202/1 - topografice ce au fost înscrise inițial în C.F. 811 T. .
Suprafața întregului imobil cu nr. top, inițial 199/3, 200/3, 201/1. 202/1 - topografice ce au fost înscrise inițial în C.F. 811 T., rezultată din extrasul de carte funciara este de 1330 mp., suprafață de teren ce nu a fost contestată de către paratul din prezenta acțiune. Aceeași a fost și suprafața constatată de expert în raportul de expertiză.
Intimatul J. P. Jozsef nu a contestat niciodată întinderea terenului, respectiv suprafața de 1330 mp, a contestat doar amplasamentul mejdiei solicitat de reclamanți și nu întinderea suprafeței terenului
Simplele afirmații ale acestuia cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei-(afirmații preluate fidel de instanța fondului), afirmații potrivit cărora cartea funciara nu garantează suprafața terenului nu sunt de natura a considera ca acesta contestă suprafața de 1330 mp, deoarece acesta cunoaște foarte bine ca folosește o suprafața mai mare decât suprafața avută în proprietate din topograficul inițial Acesta a fost și motivul pentru care nu s-a măsurat întreaga suprafața deținuta de parat, deoarece acesta deține o suprafața mult mai mare decât cea înscrisa în cartea funciara.
Instanța de fond nu a analizat probele dosarului astfel:
La fila 46 din dosar - interogatoriul Cooperativei de consum B. - la întrebarea nr. 7 prin răspuns lămurește aceasta chestiune " D-na H. A. angajata noastră la aceea data v-a avertizat pe d-voastră personal ca ați ocupat terenul..."Prin urmare recurenta H.
A. cunoștea situația imobilului de aproximativ 30 ani, cunoscând limitele terenului anterior mutării acestora de către parat.
Cu privire la suprafața terenului prin răspunsurile la interogatoriul formulat de paratul J. cooperativei de C. B. - filele 45-47 din dosar, sunt aduse o serie de lămuriri cu privire la suprafața terenului - respectiv că suprafața a fost de 1330 mp.-fîla 46 dosar-răspuns la întrebarea 9"...exista C.F. 811 cu suprafața de 1330 mp(185stj+185 stj) din anul 1942". - fila 47 -răspuns la întrebarea 14" Proprietatea Cooperativei de consum B. din anul 1942 era de 1330 mp" Iar cu privire la suprafața de teren ocupata de pârât C. de C. B. a arătat în răspunsurile sale faptul ca urmau a fi recuperați ulterior cei 162 mp. (răspunsul la întrebările:4,6, 8, 12), nerenunțând niciodată la teren (răspunsul la întrebarea 19- fila 47)
Faptul că recurenta H. A., inca și în anii 80 a fost gestionara spațiului, cunoscând atât suprafața terenului cat și faptul ca acesta a fost ocupat parțial de către antecesoarea paratului (Tasnadi).
Instanța de fond nu a analizat și nu a ținut cont de raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat în cauza filele 76-94 din dosar. Instanța de fond a ales o varianta VI, varianta care nu se regăsește nicăieri în raportul de expertiza, varianta ce nu are nicio legătura cu situația reala a limitei dintre cele doua proprietăți, asa cum acestea sunt reale și asa cum acestea au fost exprimate în raportul de expertiza-deoarece din raportul de expertize, rezulta cu certitudine suprafața reala de 1330mp-a topograficului inițial.
Cu privire la acesta proba științifica, din raportul de expertiza rezulta faptul ca suprafața imobilului este de 1330 mp- respectiv cea înscrisa în cartea funciara, urmând a se recupera din proprietatea paratului conform raportului de expertiza, fie 155 mp. în varianta nr. 1 fie 125 mp. în varianta nr. 2.
Cu privire la acest aspect este de remarcat faptul ca paratul J. nu a afirmat nici o clipa că, în situația în care ar fi obligat sa restituie recurenților H. suprafața ocupata, acesta nu ar mai deține suprafața înscrisa în cartea funciara, pentru că, el cunoaște foarte bine ca deține o suprafața mai mare decât cea înscrisa inițial în cartea funciară.
Un aspect important este dat de faptul ca expertul constată următoarele:" În urma studiului acestor planuri (planurile vechi de carte funciara n.n.) și a cârtii funciare 703
T., se poate trage concluzia ca imobilele cu numerele topografice 201/1, 202/1 (topograficele noastre n.n.) și 201/2, 202/2 (aparținând paratului n.n.) au făcut parte din același imobil care în anul 1915 s-a dezmembrat în doua parți iar obiectul acestui dosar ii constituie limita de hotar rezultata din urma dezmembrării realizate în anul 1915.
Din aceste constatări rezulta faptul ca practic, fiind inițial un întreg, a fost împărțit în doua parți, astfel fiind evident ca suprafața de teren care lipsește actual din suprafața reclamanților este la parat, care folosește o suprafața mai mare de teren deși are înscris în cartea funciara o suprafața mai mica de teren.
Aceasta deducție este una perfect logica deoarece, asa cum arata expertul în cuprinsul raportului terenul cu numerele topografice menționate anterior au constituit inițial un singur corp funciar.
Cu privire la mejdia dintre cele doua proprietati, instanța de fond nu a analizat probele - expertiza, interogatoriile și declarațiile martorilor:
Intimatul J. recunoaște că inițial a existat o alta mejdie intre cele doua proprietăți. Astfel, în pag 13 alin 7 din decizia de casare nr. 58/R/_ este menționat expres"Deoarece recurenții-reclamanți au achiziționat imobilul conform descrierii actuale de carte funciară, nu au nici un interes pe mejdia inițială s.n.
Astfel, cu certitudine inițial a existat o alta mejdie, cea intială, care corespundea suprafeței de 1330 mp.
Un aspect important este afirmația paratului J. pe tot parcursul dosarului, respectiv a vechimii gardului dintre cele doua proprietăți 70 ani. Lucru total neadevărat - aspect ignorat de instanța de fond-și oarecum reluat.
Expertul sesizează și el acesta afirmație neconforma cu realitatea, respectiv vechimea gardului de 70 ani. Expertul în răspunsul la obiecțiuni depus la dosar la data de_ atrage atenția expres asupra acestei situații "în porțiunea din spatele construcției paratului înspre gradina în care gardul a fost refăcut de către parat din gard cu scânduri de lemn ( a se analiza afirmația paratului în ceea ce privește existenta unui gard de 70 ani vechime).
Chiar prin procesul verbal încheiat cu ocazia deplasării instanței la fata locului (filele 156-158 s-a constatat situația gardului, or, acesta nicidecum nu are o vechime de 70 ani.
În acest proces verbal este menționat "Paratul susține ca gardul, respectiv stâlpii de lemn pe care sunt bătute scânduri a fost edificat de părinții săi prin 1985-1986, iar el a edificat acoperișul de țigla prin 1989" Aceasta însemna ca partea de acoperiș în doua ape a fost edificata doar în anul 1989.
Astfel fiind nereala afirmația paratului cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, afirmație potrivit căreia nu mejdia indicata de recurenți este cea reala ci alta mejdie, deoarece este real, și recunoscut de paratul J. ca acoperișul de țigla a fost făcut de acesta prin 1998 deci, ulterior ocupării terenului.
Având în vedere aceasta situație este evident ca pârâtul prin afirmații neconforme cu realitatea a încercat și încearcă sa ascundă mejdia reală-inclusiv prin afirmațiile nereale privind vechimea gardului. Mejdia reala începe din coltul casei paratului, asa cum este aceasta relevata în varianta l(sau varianta 2).
Mejdia reala este cea arătata în raportul de expertiza, în varianta 1 (sau varianta
2) variante în care suprafața terenului inițial înscris în cartea funciara este de 1330 mp. aceasta rezulta fara dubiu atât din înscrisurile de carte funciara cat și din raportul de expertiza, din interogatoriu formulat de pârât Cooperativei de consum B., cat și din planurile de carte funciară.
În raportul de expertiza este menționat expres "Având în vedere cele constatate pentru stabilirea liniei de hotar dintre cele doua imobile a întocmit mai multe variante raportat la suprafața imobilului cu număr topografic 201/1, 202/1 care era de 1330mp" Astfel proba științifica arata ca terenul inițial a avut 1330 mp.
A arata ca varianta 1 sau varianta 2 corespunde atât realității faptice cat și juridice, reflectând mejdia reala dintre cele doua proprietăți, asa cum a fost aceasta la data când a operat impartirea, anterior ocupării terenului de către paratul J. .
Cu privire la declarațiile martorilor instanța de fond le analizează trunchiat și scoase din context, fara sa analizeze integral acestea:
Mejdia afirmata de reclamanții H. pleacă din coltul casei paratului -reclamanta
H. fiind angajata-gestionara inca anterior aniilor 80, ea fiind cea care 1-a atenționat pe parat sa retragă gardul inca de la data efectuării gardului!- fapt confirmat de parata C. de C. Batiu, prin răspunsul la interogatoriu- întrebarea nr. 7- fila 47. Cele reținute de instanța fondului, contrar celor arătate anterior sunt strict afirmațiile paratului J. .
Martorul Lehenea -fila 152 afirma: curtea bufetului era în spatele casei paratului". Astfel printr-o logica elementara rezulta ca limita era construcția paratului. Paratul J., la aceasta afirmație a martorului nu a avut nevoie de alte lămuriri și nu i-a cerut acestuia sa detalieze deoarece știa foarte bine adevărul, fiind o stare de fapt clara. Curtea bufetului era în spatele casei paratului!(nu altfel), fapt neanalizat de instanța de fond.
Un alt element ce duce la concluzia că mejdia reala este cea prezentata de expert în varianta 1 sau 2 este fântâna paratului care era situata în imediata vecinătate a mejdiei vechi și nu la distanta actuala ( 2,5-3 ml)
Martorul Lehenea (martor care deși a fost propus de noi, a fost apreciat de paratul
J. cu ocazia dezbaterii pe fond ca fiind corect și obiectiv) declara -"îmi amintesc ca era o fântâna în spatele casei paratului spre gradina". Este evident ca aceasta era foarte aproape de limita de proprietate din moment ce era vizibila din curtea bufetului- ceea ce duce la concluzia ca cele afirmate de familia H. cu ocazia deplasării la fata locului sunt reale, respectiv"un gard mai mic care pleca de la coltul casei paratului"
De altfel, bufetul se aproviziona cu apa din aceea fântâna, care avea o cumpănă, astfel putându-se scoate apa de către doamna H. A. gestionara de la aceea data. Or, asa cum a constat instanța cu ocazia deplasării la fata locului actual fântâna este la o distanta de 2,5-3ml! Din raportul de expertiza (planuri) rezultă că actual distanta este de peste 4ml (4,27 ml)
Verificând raportul de expertiza, variantele 1 și 2 observam faptul ca traseul mejdiei în varianta 1 sau 2 corespunde probelor deja efectuate, probe cu valoare suficienta pentru a naște adevărul!- probe neanalizate complet de instanța fondului. Astfel linia de mejdie, plecă în aceste variante din coltul casei pârâtului sau la o distanta mica (în varianta nr. 2) iar în zona fântânii se apropie de limita trasate, corespunzând astfel situației reale-relevate și de către subsemnații recurenți.
Cu privire la petitul de obligare la încheiere act autentic este de observat faptul ca instanța de recurs în primul ciclu procesual a constat ca avem calitatea de promitenți cumpărători în baza procesului verbal de licitație pentru întreaga suprafața de teren, care asa cum a rezultat din înscrisurile de carte funciara și din raportul de expertiza
este de 1330 mp. De altfel, este relevanta și în acest sens poziția Cooperativei de C. B.
, relevata prin răspunsul la interogatoriul propus de paratul J. - existent la dosar la filele 45-47 din dosar.
Este fara inteles percepția și constatările instanței, respectiv pe ce se bazează instanța când afirma ca suprafața de teren este de 1175 când atât cartea funciara cat și proba științifica cu expertiza tehnica de specialitate arata clar faptul ca suprafața terenului inițial este de 1330 mp!!".Instanța stabilește mejdie limita actuala, asa cum a fost solicitat de paratul J., fara legătura cu realitatea!-deoarece asa cum a arata expertul limita reala dintre cele doua proprietăți este în varianta nr. 1. A solicitat în subsidiar varianta nr. 2 ca o concesie în favoarea paratului. Instanța de fond, în scrimb a efectuat propria varianta, varianta VI.
Obiectivele la raportul de expertiza filele 76-94 a fost clare "identificarea suprafeței reale a topograficelor 1993/3, 200/3, 201/1, 202/1, identificarea suprafeței comune, respectiv daca se incalca suprafața vecina, sa se stabilească mejdia dintre imobilul cu nr. top. 199/3, 200/3, 201/3, 202/2 din C.F. 811 T. și imobilul proprietatea paratului J.
P. Jozsef înscris în CF 703, nr. top. 201/2, 202/2, propuneri de comasare și intabulare în favoarea reclamanților. Acestea au fost obiectivele- în raport de acest obiective încuviințate de instanța au fost efectuate cele IV variante de grănițuire. Toate variantele au avut în vedere realitatea suprafeței de 1330mp- suprafața stabilita de expert și niciodată contestata. Daca instanța de fond ar fi considerat fara relevanta obiectivele raportului de expertiza trebuia sa nu le încuviințeze motivat. Astfel instanța de fond nu a motivat de ce nu a ținut cont de suprafața reala, asa cum este în cartea funciara și în raportul de expertiza.
Ulterior, alegerea variantelor, din cele 4 prezentate de expert, respectiv stabilirea mejdiei în funcție de cele 4 variante urma a se efectua în varianta ce se corobora cu celelalte probe. Cu toate acestea, instanța de fond a creat propria varianta- varianta nr. VI, care nu are nicio legătura cu realitatea și cu suprafața reala a numărului topografic inițial adică 1330 mp.
Probele administrate în cauza, relevă fara dubiu faptul ca hotărârea instanței de fond este netemeinica și nelegala. Din interpretarea coroborata a probatoriului administrat (înscrisuri, expertiza tehnica judiciara, interogatoriu, proba testimonială) rezulta pe de o parte, ca situația de fapt, astfel cum a fost relatata de recurenții, corespunde în întregime realității, iar pe de alta parte releva nerealitatea susținerilor paratului și netemeinicia și nelegalitatea hotărârii atacate.
Pentru aceste considerente, recurenții solicită admiterea recursului asa cum a fost formulat, cu obligarea paratului intimat J. P. Joszef la plata cheltuielilor de judecată ocazionate pana în acest moment în toate fazele procesului, conform dovezilor de la dosar.
Intimatul J. P. JOZSEF a formulat întâmpinare, prin care solicită instanței de judecată respingerea recursului declarat de numiții H. A. și soția
H. A. împotriva sentinței civile nr. 298/2013 pronunțata la data de_ de către Judecătoria Huedin, ca nefondat, cu consecința menținerii în totalitate a sentinței civile atacate. Cu cheltuieli de judecata și în recurs.
În considerentele întâmpinării au fost invocate următoarele considerente de fapt și de drept:
Criticile recurenților privitor la sentința pronunțata sunt total nefondate.
Asa cum rezulta din actele dosarului sentința civila atacata este pronunțata de prima instanța în rejudecare, după analiza temeinica a tuturor probelor administrate în cauza.
Astfel în cauza a fost administrata o vasta probațiune, respectiv proba cu înscrisuri, interogatoriile pârtilor, proba testimoniala, proba cu expertiza topografica judiciara și proba cu cercetarea la fata locului.
Prin Sentința civila nr. 298/_ prima instanța în mod corect a admis în parte cererea reclamanților în sensul.
,, Dispune comasarea parcelelor cu număr cadastral 103/2 înscrisa în CF 1296 T. și 103/1 înscrisa în CF 1295 T. și rectificarea parcelei cu nr. cadastral nou de la 1168 mp la 1175 mp.
Dispune granituirea imobilului situate în localitatea T., nr. 165, jud. Cluj aparținând reclamanților H. A. și H. A. și imobilului situate în localitate T., nr. 166, jud. Cluj apartinanad paratului J. P. Joszef conform raportului de expertiza judiciara întocmit de expert Coltan Dan Minai, varianta VI. Respinge celelalte petite formulate de reclamanți."
În ceea ce privește susținerea recurenților ca nu exista varianta VI arată ca aceasta este nefondata în condițiile în care aceasta varianta a fost întocmită de către expertul numit în cauza, ea exista depusa la dosarul cauzei la filele 147-148 din dosar și este varianta ce corespunde realității, respectiv semnelor vizibile exterioare existente la fata locului.
Mai mult aceasta varianta a fost aleasa de instanța după perceperea prin propriile simțuri a situației existente la fata locului, situație care face dovada netemeiniciei pretențiilor formulate de reclamanți prin cererea de chemare în judecata.
Nu este adevărat ca prima instanța nu a respectat constatările și indicațiile instanței de recurs.
Din contra s-a ținut seama întocmai de constatările instanței de casare în sensul ca "...reclamanții justifica interes în formularea petitelor de comasare a parcelelor dezmembrate din topograficul inițial și de rectificare a suprafeței din CF, în vederea revenirii la situația din CF 811 T., în calitatea lor de promitenți cumpărători a întregului imobil cu nr. top. inițial 199/3, 200/3, 201/1, 202/1" și ca " înscrierile din cartea funciara privind suprafața nu au efect de opozabilitate, conform art. 32 din Legea nr. 7/1996, astfel ca pot fi oricând modificate, în funcție de măsurătorile efectuate", dar și de obligația ce-i revine primei instanțe în rejudecare "deci, se impune a se verifica, pe fond, care este în realitate suprafața topograficului 193/3, 200/3, 201/1, 202/1 ....".
Prin sentința civila pronunțata instanța de fond după coroborarea tuturor probelor din dosar a dispus o soluție temeinica și legala apreciind ca în realitate suprafața topograficului193/3, 200/3, 201/1, 202/1 este de 1175 mp în conformitate cu varianta VI întocmită de expertul judiciar numit în cauza.
În ceea ce privește susținerea recurenților potrivit cărora intimatul nu a contestat niciodată întinderea terenului, respectiv suprafața de 1330 mp arată următoarele:
intimatul nu sunt expert topograf astfel incat sa-mi dau cu părerea asupra întinderii unui teren;
intimatul a contestat susținerea recurenților ca eu ar fi ocupat în mod abuziv terenul acestora;
a arătat în mod clar ca mejdia dintre proprietățile noastre este cea actuala confirmata de semnele vizibile exterioare și cunoscuta de către oamenii din localitate; proba testimoniala propusa de reclamanți confirma situația propusa prin varianta VI de către domnul expert;
de asemenea având în vedere înscrierea în anul 2004 a suprafeței de 1168 mp în CF 811 T. asupra topograficelor 193/3, 200/3, 201/1, 202/1 era o dovada clara a faptului ca suprafața reala a topograficelor menționate este de 1168 mp; atât recurenții cat și parata C. de C. B. nu a folosit niciodată o alta suprafața decât cea pe care o folosesc și în prezent.
Prin urmare nu se poate afirma de către recurenți ca intimatul ar fi afirmat sau ca ar fi fost de acord vreodată cu suprafața de 1330 mp.
Un alt aspect susținut de către recurenți este acela ca intimatul a făcut simple afirmații ce au fost reluate și de către instanța fondului atunci când a arătat prin poziția mea procesuala ca înscrierile din cartea funciara nu garantează suprafața.
Aduc la cunoștința recurenților faptul ca susținerile intimatului nu sunt simple afirmații ci sunt prevăzute și de Legea 7/1996.
Mai mult decât atât chiar instanța de casare a arătat că înscrierile din cartea fundarea nu au efect de opozabilitate și ca în conformitate cu prevederile art. 32 din
legea anterior menționata, aceste înscrieri pot fi oricând modificate în funcție de măsurătorile efectuate.
Tocmai de aceea dispozițiile instanței de casare au fost în sensul de a se verifica cat este în realitate suprafața topograficului 199/3, 200/3, 201/1, 202/1.
Faptul ca expertul a întocmit și o varianta conform solicitărilor reclamanților/recurenților în care suprafața topograficelor menționate anterior este de 1330 mp nu este de natura a concluzionai ca aceasta este suprafața reala a topograficelor în condițiile în care întreaga probațiune administrata în cauza infirma acest lucru.
Prin urmare în mod corect prima instanța a reținut ca reclamanții nu au făcut dovada existentei vreunui act ilicit săvârșit de către intimatul parat în sensul mutării gardului și ocupării abuzive a terenului proprietatea reclamanților.
Totodată pe buna dreptate s-a reținut în sentința atacata ca nu orice neconcordanta de suprafața provine dintr-o acțiune ilicita a unei persoane care încalcă dreptul de proprietate al celui înscris în cartea funciara.
per a contrario ar însemna ca orice proprietar al unei suprafețe de teren înscrise în cartea funciara în limite mai mari decât cea reala existenta la fata locului este îndreptățit a promova oricând o acțiune în revendicare împotriva altor persoane doar pentru a-și întregi suprafața pe care nu a deținu t-o în realitate niciodată.
Nu corespund realității susținerile recurenților ca intimatul ar folosi o suprafața mai mare decât cea la care sunt îndreptățit.
Astfel arată ca atât intimatul cat și antecesorii săi au folosit terenul în limitele stabilite prin varianta VI a raportului de expertiza, iar semnele vizibile exterioare fac fără putința de tăgada dovada acestui fapt.
Sunt neîntemeiate afirmațiile recurenților potrivit cărora instanța de fond nu a analizat probele dosarului.
Precizez ca din contra probele despre care fac vorbire recurenții au fost analizate de către prima instanța în mod obiectiv și nu li d-a dat o interpretare subiectiva asa cum fac recurenții prin motivele de recurs ci o interpretare în spiritul adevărului și al legii.
Faptul ca recurenții încearcă sa inducă în eroare instanța de control judiciar decurge din interpretările subiective ale probelor administrate în cauza. - Subiectivismul recurenților rezulta pe de o parte din interpretările pe care le dau răspunsurilor la interogatoriu ale pârtilor respectiv atunci când afirma ca reclamanta H. cunoștea cu exactitate care era suprafața de teren a Cooperativei B. în calitate de gestionara a spațiului magazine și bufet din T., fiind angajata Cooperativei B. . Precizez ca interpretarea anterioara este infirmata de depoziția martorului Lehene care în perioada anilor 1987-1992 era președintele Cooperativei Garbau care mai târziu a fuzionat cu C. B. și care a arătat ca documentele privind terenul deținut de către
C. se aflau la Primărie. Nu corespunde realității afirmația recurenților potrivit căreia recurenta H. era gestionarea acelui spațiu, aceasta fiind gestionara mărfii din acel magazine mixt în care lucra;
Evident ca răspunsurile la interogatoriu ale Cooperativei B. nu pot fi catalogate decât ca răspunsuri date pro cauza, acestea nereflectând realitatea și fiind contrazise de celelalte probe ale dosarului;
Nu este adevărat ca inițial ar fi existat o alta mejdie decât cea existenta în prezent; Cu privire la afirmația recurenților ca acest aspect ar rezulta din cele susținute de intimatul și reținute în decizia de casare atunci când a afirmat ca recurenții nu prezintă nici un interes pe mejdia inițiala; Raportat la acest aspect învederez onoratei instanțe ca intimatul a afirmat ca recurenții H. i nu au interes în a susține stabilirea mejdiei dintre proprietățile noastre raportat la faptul ca solicita stabilirea mejdiei prin raportare la CF 811 T., ei fiind proprietari în CF 1295 și CF 1296 Garbau;
Prin urmare rezulta ca recurenții încearcă prin orice mijloace de interpretare semantica sa inducă în eroare instanța de judecata prin scoaterea din context a unor fraze, cu scopul de a le da un alt sens;
Nu este reala nici susținerea potrivit căreia vechimea gardului nu ar avea aproximativ 70 de ani; Faptul ca au fost înlocuite o parte din scânduri care s-au
deteriorat în timp nu echivalează în niciun caz cu o acțiune ilicita a intimatului în sensul mutării gardului;
În ceea ce privește gardul de la drum construit din piatra arată ca acesta are o vechime de 70 de ani;
De asemenea referitor la acoperișul casei construit în doua ape de către antecesorii săi arată ca nu este adevărat ca a afirmat ca acest acoperiș a fost construit în anul 1998; Ceea ce a afirmat eu este ca intimatul a efectuat mici reparații la acoperișul de la afumătoare nicidecum nu a edificat atunci acoperișul casei, casa care a fost întotdeauna acoperita;
Nu este adevărata nici susținerea recurenților potrivit căreia mejdia ar începe din coltul casei intimatului;
Astfel arată ca instanța care s-a deplasat la fata locului și a perceput în mod nemijlocit situația din teren, a reținut în mod corect ca zidul de piatra de la strada continua dincolo de coltul casei intimatului și ca reprezintă un semn clar ca limita de proprietate nu pornește de la coltul casei ci de la capătul zidului de piatra; De asemenea instanța a reținut ca acest zid datează din aceea perioada relativ îndepărtata (posibil 60-70 de ani);
Un alt aspect întemeiat reținut de instanța care infirma susținerile recurenților privind mejdia este existenta acoperișului în 2 ape;
De reținut în cauza ca martorul Lehene D. a fost propus de reclamanți sub aspectul probării mutării gardului; Or acest martor în depoziția sa a arătat ca nu știe exact daca exista și cum sunt amplasate gardurile dintre imobile, nu știe din ce este construit gardul intimatului parat ...Ceea ce a declarat martorul cu certitudine a fost ca gardul dintre proprietăți era vechi; Or depoziția martorului recurenților a fost corecta; Nu trebuie sa uitam ca acest martor a fost președintele Cooperativei Garbau în perioada 1987-1992 care ulterior a fuzionat cu C. B. și în aceasta calitate venea la imobilul din T. pe care ii aproviziona cu marfa; Or martorul nu a sesizat niciodată vreo mutare a gardului sau a mejdiei dintre cele doua imobile învecinate;
Un alt aspect esențial în soluționarea cauzei ii reprezintă cele reținute de expert în cuprinsul raportului de expertiza care a arătat ca în faza de documentare la biroul de carte funciara a solicitat acestei instituții dosarul de carte funciara care a stat la baza dezmembrării realizate în anul 1915, dosar în care s-a stabilit limita de hotar, dosar care nu a fost găsit; Expertul a mai arătat ca din studiul planurilor de carte funciara vechi se poate observa ca aceasta dezmembrare nu a fost operata pe acestea, respectiv nu s-a desenat pe plan linia de hotar.
Nu în ultimul rând înscrisurile de la dosarul cauzei conțin elemente relevante în soluționarea cauzei pe care prima instanța Ie-a avut în vedere la soluționarea cauzei. Din procesului verbal nr. 20/_, întocmit cu ocazia organizării de către C. de C.
B. a licitației având ca obiect ofertarea spre înstrăinare a imobilului situat în Tu rea, nr. 165, înscris sub A+3 în C.F. 811. sub nr. top top 199/3, 200/3. 201/3, 202/3 compus din construcții: magazin mixt și bufet pe fundație din piatră, pereți din piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă, cu suprafața construită de 215 mp., subsol: pivniță cu 2 magazii, parter: 1 sală magazin, 1 sală bufet și 4 magazii. WC, construcție din lemn cu suprafața de 3 mp. și teren, în suprafață de 1168 mp, rezulta ca s-a înstrăinat imobilul conform descrierii din cartea funciară, respectiv suprafața de 1168 mp;
Este adevărat ca a existat o situație în CF vechi în care se găsea înscrisa o suprafața ce a fost stabilita prin măsurătorile efectuate în acea vreme, dar la fel de adevărat este și faptul ca CF ui garantează proprietatea dar nu garantează suprafața. Or este de reținut ca parata C. de C. B. care dorea să vanda imobilele deținute în localitatea T. a procedat la actualizarea de date de carte funciara în anul 2004, sens în care și-a angajat expert care a determinat o suprafața de 1168 mp: Suprafața de 1168 mp a fost însușita de către C. B. și confirmata de Primăria Garbau și materializata prin raportul de expertiza cadastrala efectuat de către SC GEO TOP SRL:
Mai apoi prin actul de parcelare și constituire drept de sevitute autentificat sub nr. 602 din data de 9 august 2007, anterior licitației imobilul fusese deja dezmembrat în două imobile noi: imobilul cu număr cadastral nou 103/1, constând în curte și
construcții, magazin, construcție pe fundație din piatră, pereți de piatră și cărămidă, acoperit cu țiglă, cu suprafața construită de 114 mp., compus din 1 sală magazin și 2 magazii, cu suprafață de 196 mp, a fost înscris în C.F. 1295 Garbau, iar imobilul cu nr. cadastral nou 103/2, constând în curte și construcții, CI bufet, construcție pe fundație din piatră, pereți de piatră și cărămidă, acoperit cu țiglă, cu suprafață construită de 101 mp., compus din subsol, cuprinzând 1 pivniță cu 1 încăpere și parter cuprinzând 1 sală bufet și 2 magazii, C2- WC, construcție din lemn, cu suprafață construită de 3 mp., teren în suprafață de 972 mp. a fost înscris în C.F. 1296 Garbau; -Prin urmare la data organizării licitației CF 811 T. nu exista, fiind sistat pentru lipsă de imobil, iar imobilele erau transcrise în cărți funciare noi, respectiv CF 1295 Garbau, respectiv CF 1296 Garbau:
Nu pot fi reținute de către instanța de recurs ca temeinice susținerile recurenților potrivit cărora la data organizării licitației publice părțile au inteles sa se raporteze în concret la CF nr. 811 T. unde parata C. de C. B. avea intabulata suprafața de 1330 mp, deoarece la acea data acea carte funciara fusese rectificată în sensul înscrierii suprafeței de 1168 mp, la cererea Cooperativei de C. B. inca din anul 2004, iar de la data întocmirii actului de dezmembrare și parcelare din august 2007 acest CF 811 T. nu mai exista fiind sistata și transcrisa în CF nr. 1295 și 1296 Garbau.
Consideră ca prima instanța în mod corect a reținut ca afirmațiile paratei C. de C. B. potrivit cărora a rămas în pasivitate în a revendica "pretinsul teren ocupat abuziv" datorita condițiilor financiare dificile sunt nefondate în condițiile în care aceeași situație financiara a permis întocmirea expertizei cadastrale;
De observat este faptul ca nici în procesul verbal de licitație publica și nici în cuprinsul expertizei cadastrale nu se face vorbire despre împrejurarea ca parte din terenul Cooperativei de C. B. ar fi ocupat abuziv de către alte persoane. Apreciez ca daca o astfel de situație ar fi fost reala ar fi existat astfel de mențiuni, or în procesul verbal de licitație publica și actul autentic de înstrăinare s-a precizat ca imobilul se transmite liber de orice sarcini.
Nu rezultă de nicăieri că pârâta-intimata C. de C. B. S. C. și- a asumat obligația de a se prezenta la notar în vederea încheierii de act autentic privitor la imobilele construcții și teren în suprafața de 1330 mp., ci doar cu privire la suprafața de 1168 mp.
Și prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2111/_, prin care s-a transferat dreptul de proprietate, asupra imobilelor construcții și teren, în suprafața totala de 1168 mp, înscrise în CF 1295 Garbau și 1296 Garbau, în favoarea numitului H. A., căsătorit cu H. A. se menționează faptul că imobilul este liber nu este grevat de sarcini.
Având în vedere derularea în timp a operațiunilor juridice și modului cum a operat transferul dreptului de proprietate, pârâta C. de C. B. nu putea înstrăina mai mult decât avea la momentul organizării licitației;
Pe de alta parte deși în procesul verbal de licitație nu s-a specificat suprafața care face obiectul licitației publice din memoriul tehnic. di|n foaia de sarcini dar și din raportul de evaluare a imobilelor licitate efectuat de expertul Țărmure Dumitru anterior organizării licitației, rezulta fara putința de tăgada ca suprafața evaluata în scopul stabilirii prețului și care a fost avuta în vedere la organizarea licitație publice a fost de 1168 mp;
Or în speța apreciez ca ințreaga probațiune administrata în fata primei instanțe a făcut dovada faptului ca pretențiile recurenților sunt în parte fondate, aspect reținut în mod corect de către instanța de fond atunci când a pronunțat o hotărâre judecătoreasca de admitere în parte a acțiunii reclamanților/recurenților.
Având în vedere aceste aspecte, solicită respingerea recursului declarat de numiții
H. A. și soția H. A. împotriva sentinței civile nr. 298/2013 pronunțata la data de_ de către Judecătoria Huedin, ca netemeinic și nelegal, cu consecința menținerii în totalitate a sentinței atacate, cu obligarea recurenților la cheltuieli de judecata.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie tribunalul constată următoarele:
Prima critică adusă sentinței recurate, în sensul că nu există varianta VI, fiind o variantă efectuată de către instanță nu poate fi primită ca fiind fondată, în condițiile în care la fila 146 din dosarul de fond s-a depus răspunsul la obiecțiuni formulat de către expert Colțan Dan Mihai, constând în varianta VI-a, în care se relevă că în această variantă suprafața parcelei reclamanților este de 1175 mp și, raportat la situația actuală constatată la fața locului, în această variantă limita dintre cele două proprietăți trece prin marginea gardului din piatră de la stradă, gardul de lemn existent, gardul din stâlpi de lemn și plasa de sârmă, adică pe traseul gardurilor existente actualmente între cele două proprietăți.
A doua critică formulată de recurenți, în sensul că prima instanță nu a respectat dispozițiile deciziei de casare, întrucât aceasta era obligată să analizeze care a fost suprafața întregului imobil cu nr. top, inițial 199/3, 200/3, 201/1, 202/1 - topografice ce au fost înscrise inițial în C.F. 811 T. este nefondată pentru următoarele considerente:
Astfel, în mod corect prima instanță a reținut că în speță, contractul de vânzare- cumpărare a fost încheiat ulterior organizării și desfășurării unei licitații de către pârâtă, prin care se adjudeca acest imobil. Astfel, prin procesul-verbal de licitație nr. 20/_ imobilul în litigiu a fost adjudecat numitului H. A., stabilindu-se totodată prețul și modalitatea de plată a prețului. Totodată s-a stabilit că în termen de 30 de zile de la data achitării integrale a prețului vânzătorul și cumpărătorul se vor prezenta la notar pentru perfectarea contractului în formă autentică. (dosar primul ciclu procesual, f. 18-19).
În mod pertinent judecătorul fondului a remarcat că în procesul verbal de licitație obiectul licitației este descris astfel: "magazin mixt + teren T., str. Principală, nr. 165, proprietar C. de C. B. conform CF 811 T. nr. topo 199/3, 200/3, 201/1, 202/1";.
Or, prin expertiza cadastrală întocmită de SC GEO Top SRL, recepționată de Oficiul de Cadastru și Publicitate imobiliară Cluj sub nr. 3953/_, imobilului înscris în CF 811 T. i s-a atribuit nr. cadastral 103, care apoi a fost dezmembrat în numărul cadastral 103/1 în suprafață de 196 mp curte și construcție, transcris în CF 1295 T. și numărul cadastral 103/2 în suprafață de 972 mp curte și construcție transcris în CF 1296 T., ambele în favoarea proprietarului tabular C. de C. B., rezultând o suprafață totală de 1168 mp.
Fiind preocupat în a statua întinderea efectivă a suprafeței ce a făcut obiectul procesului-verbal de licitație, contrar opiniei recurenților, prima instanță a mai reținut că expertiza cadastrală a fost întocmită de SC GEO Top SRL înainte de momentul licitației din_, astfel încât este inexplicabilă trecerea de către licitator a vechilor numere topografice, fără indicarea suprafeței de teren care se licitează.
Susținerea recurenților că suprafața de 1330 mp a imobilului înscris în CF 811
T. nr. topo 199/3, 200/3, 201/1, 202/1"; a rezultat din cuprinsul raportului de expertiză nu este susținută de concluziile raportului de expertiză în specialitatea topografie, acest raport relevând următoarele aspecte:
În urma măsurătorilor topografice a rezultat o suprafață de 1175 mp, suprafață mai mică cu 155 mp decât cea înscrisă inițial în cartea funciară 811 Tarcea, cu nr. topo 199/3, 200/3, 201/1, 202/1 și cu 8 mp mai mare decât suprafața însumată a numerelor cadastrale 103/1 și 103/2 din CF 1295 și 1296 Gârbău.
Faptul că expertul a propus mai multe variante în care a avut în vedere recuperarea acestei suprafețe de 155 mp, nu poate conduce la concluzia de necontestat că imobilul care aparține reclamanților are o suprafață de 1330 mp, instanța urmând a statua în principal dacă sunt respectate vechile semne de hotar și doar în eventualitatea constatării modificării acestora s-ar impune recuperarea suprafeței de 155 mp, în modalitatea enunțată de către domnul expert Colțan Dan Mihai.
Nici faptul că pârâta C. de consum B. a relevat, în răspunsul la întrebarea nr.9, respectiv întrebarea nr.14 din interogatoriu, că terenul înscris în CF 811 T. nr.
topo 199/3, 200/3, 201/1, 202/1 are suprafața de 1330 mp nu poate genera o prezumție absolută, irefragrabilă în privința întinderii acestei suprafețe, în condițiile în care în același interogatoriu la întrebările nr.2 și nr.3 a precizat că s-a intabulat cu suprafața de 1168 mp urmând ca ulterior să se "rezolve cu terenul";.
De asemenea nu poate fi reținută ca fiind pertinentă susținerea recurenților potrivit cărora din constatările expertului rezultă faptul că practic, fiind inițial un întreg, terenul a fost împărțit în două părți, astfel fiind evident că suprafața de teren care lipsește actual din suprafața reclamanților este la pârât, întrucât din cuprinsul raportului de expertiză nu se desprinde o astfel de concluzie, deoarece așa cum am evocat anterior faptul că expertul a propus mai multe variante în care a avut în vedere recuperarea unei suprafețe de 155 mp, nu poate conduce la concluzia de necontestat că imobilul care aparține reclamanților are o suprafață de 1330 mp.
Nu poate fi primită ca fiind fondată critica potrivit căreia în ceea ce privește mejdia dintre cele două proprietăți instanța de fond nu a analizat probele, respectiv expertiza, interogatoriile și declarațiile martorilor având în vedere argumentele expuse în continuare:
Astfel, așa cum a reținut în mod judicios prima instanță interogatoriul administrat pârâtului nu a condus la identificarea pretinsei ocupări abuzive.
În mod pertinent prima instanță a observat că de-abia în întrebarea nr. 1 apare ca identificat temporal momentul mutării gardului, respectiv anul 1995, aspect care nu se regăsește în cererea de intervenție (ca de altfel nici în cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. de C. B. S. C. ).
Or, așa cum în mod corect a precizat judecătorul fondului este improbabil că incidentul a trecut neremarcat în localitatea T., o comunitate relativ mică, mai ales că în spațiul de la numărul administrativ 165 funcționa un magazin și bufet, spații accesibile publicului, iar reclamanta H. A. pretinde că i-a atras pârâtului atenția asupra conduitei sale ilicite.
De asemenea, contrar opiniei recurenților, prima instanță reține că la cercetarea la fața locului a fost identificat la stradă un zid de piatră (foto fila 79), lângă care se găsește stâlpul de lemn cu poarta de fier de acces în curtea reclamanților.
În mod corect prima instanță a statuat că zidul de piatră continuă dincolo de colțul casei pârâtului și reprezintă, un semn clar că limita de proprietate nu pornește de la colțul casei pârâtului, așa cum afirmă reclamanții, ci de la capătul zidului de piatră.
Contrar opiniei recurenților, tribunalul statuează că în mod pertinent prima instanță a reținut că porțiunea de zid ce depășește colțul casei pârâtului datează în întregime din aceeași perioadă relativ îndepărtată în timp, respectiv în urmă cu 60-70 de ani.
De asemenea un alt aspect care infirmă susținerile recurenților privitoare la linia de hotar între cele două proprietăți, este reprezentat de fotografia executată de expert acoperișul casei pârâtului este " în două ape";, fiind construită și o rigolă pentru colectarea apelor pluviale, aspect care creează și mai mult convingerea tribunalului că limita de proprietate nu este zidul casei pârâtului intimat.
În ceea ce privește critica formulată de către recurenți, în sensul că instanța de fond a analizat trunchiat și scoase din context depozițiile martorilor, fără să le analizeze integral tribunalul o găsește neîntemeiată având în vedere argumentele expuse în continuare:
Astfel, pe de o parte, probațiunea testimonială a constat în audierea unui singur martor, propus de către recurenți iar pe de altă parte, martorul Lehenea D. -E. a arătat că nu cunoaște cum sunt amplasate în prezent gardurile între proprietățile părților, nu poate preciza cum era amplasat gardul raportat la poziția fântânii și cum era zidul casei pârâtului la vremea când a fost martorul în zonă.
În continuarea depoziției sale martorul a relevat nu știe din ce este construit gardul pârâtului sau dacă stâlpul de beton este lipit de clădire sau nu.
Un element esențial relevat de către acest martor îl reprezintă faptul că a precizat că gardul dintre proprietăți era vechi (fila 152 verso din dosarul de fond).
În mod judicios prima instanță a statuat că din perspectiva singurului martor audiat în cauză, propus de reclamanți în dovedirea mutării gardului/ocupării parțiale a terenului este relevant că acesta a avut calitatea de fost președinte al Cooperativei Gârbău care în anii 1992-1993 a fuzionat cu C. de C. B. .
Or, în concordanță cu opinia exprimată de către prima instanță, tribunalul conchide că în calitatea susmenționată, martorul venea la imobilul din T. aparținând societății pentru a o aproviziona cu marfă săptămânal, astfel încât este improbabil ca acesta să nu fi remarcat un fapt evident precum o mutare a gardului și o modificare a limitelor de proprietate.
În mod corect prima instanță a reținut că recurenții, fiind reclamanți aveau obligația, potrivit art. 1169 C.Civil 1864 și art. 129 C.Pr.Civ. 1865, să probeze că pârâtul a încălcat limitele dreptului lor de proprietate, însă din depoziția martorului anterior menționat, tribunalul statuează că aceștia nu au reușit să facă dovada existenței unei fapte ilicite săvârșită de către pârâtul J. P. JOZSEF, din perspectiva încălcării dreptului de proprietate al reclamanților.
În fine, nu poate fi reținută ca fiind întemeiată critica recurenților potrivit căreia este fără înțeles percepția și constatările instanței, respectiv pe ce se bazează instanța când afirmă că suprafața de teren este de 1175 când atât cartea funciara cât și proba științifica cu expertiza tehnica de specialitate arata clar faptul ca suprafața terenului inițial este de 1330 mp, întrucât așa cum s-a menționat explicit în raportul de expertiză judiciară întocmit de expert Colțan Dan Mihai, în faza documentării la biroul de carte funciară s-a încercat identificarea dosarului de carte funciară care a stat la baza dezmembrării din anul 1915 a imobilului în litigiu în două părți, dosar în care s-a stabilit limita de hotar.
Or, așa cum a reținut domnul expert Dan Mihai Colțan acest dosar nu a putut fi găsit, iar expertul reține în raport că dezmembrarea nu a fost operată în planurile de carte funciară vechi, respectiv nu s-a desenat pe plan limita de hotar (fila 79 din dosarul de fond).
În aceste condiții, în mod pertinent prima instanță a statuat că singura variantă de grănițuire fundamentată pe probele de la dosar este cea care respectă situația actuală, respectiv varianta VI, cu consecința rectificării suprafeței nr. topo conform acestei variante.
Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.312 alin 1 C pr civ va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții H. A. și H. A. împotriva Sentinței civile nr. 298/2013 din_ pronunțată în dosarul civil nr._ al JUDECĂTORIEI HUEDIN, pe care o menține în totul.
În temeiul art.274 C pr civ tribunalul va obliga recurenții H. A. și H. A. să plătească intimatului J. P. JOZSEF suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții H. A. și H. A. împotriva Sentinței civile nr. 298/2013 din_ pronunțată în dosarul civil nr._ al JUDECĂTORIEI HUEDIN, pe care o menține în totul.
Obligă recurenții H. A. și H. A. să plătească intimatului J. P. JOZSEF suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .Pronunțată în
Președinte, Judecător, Judecător,
A. -F. D. | O. -C. T. | C. -A. C. |
Grefier, C. -G. H. |
C.H. 24 Septembrie 2013
Red AD/tehn CH/28 noiembrie 2013
Jud. fond. CĂLIN TĂTAR - JDECĂTORIA HUEDIN
| ← Decizia civilă nr. 2234/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 6/2013. Grănițuire → |
|---|
