Decizia civilă nr. 678/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 678/2013
Ședința publică de la 19 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA-SS
JUDECĂTOR: D. T.
JUDECĂTOR: F. S. B. GREFIER: A. P.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul C. M. împotriva Sentinței civile nr. 4686/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimații R. A. D., R. Ana, P. P., S.
S., T. M., P. T. C. ,P. M., P. A., P. D. L., având ca obiect grănițuire nr.vechi_ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimaților reclamanți, av. Kovacs L. T. și reprezentanta recurentului, av. Lazăr Otilia A., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că recursul este declarat în termen legal, este motivat, este comunicat.
La data de_ intimații reclamanți au depus la dosar întâmpinare. Instanța comunică reprezentantei recurentului un exemplar de pe întâmpinare.
Reprezentanta recurentului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 19 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, precum și dovada achitării diferenței de onorariu pentru expert Gheorghiță Tatiana în cuantum de 970 lei.
Reprezentanta recurentului depune la dosar adresă prin care indică valoarea terenului în suprafață de 46 mp este de 2254 lei.
Instanța constată că raportat la valoarea indicată, recurentul datorează o taxă judiciară de timbru de 95,66 lei.
Reprezentanta recurentului învederează că va achita taxa judiciară de timbru în cursul zilei de azi.
Nemaifiind alte cereri, în temeiul art. 150 C.pr.civ, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul stabilirii liniei de hotar potrivit variantei II din raportul de expertiză efectuat de expert Gheorghiță Tatiana și respingerii petitului de revendicare, cu cheltuieli de judecată, arătând că susține motivele de recurs.
Reprezentanta intimaților reclamanți solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii de fond ca temeinică și legală și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
După încheierea dezbaterilor, recurentul depune la dosar prin intermediul fax-ului dovada achitării taxei judiciare de timbru de 96 lei.
T. UL
Reține că Judecătoria Turda, prin Sentința civilă nr. 4686/_ , pronunțată în dosar nr._, a admis în parte acțiunea formulată și extinsă de către reclamanții R. A. D. si soția R. Ana în contradictoriu cu pârâții P. P., SS, P. A., P. T. C., P. D. - L., P.
M., T. M., C. M. și în consecință:
A dispus alipirea imobilelor înscrise în CF 351 Ghiris Sancrai, nr. top 103/3/17 în suprafață de 531 mp, CF 2313 Ghiris Sancrai, nr. top 191/1/2/3 în suprafață de 1038 mp, CF 2427 Ghiris Sancrai, nr. top 190/3/2/1/1/3 în suprafață de 652 mp, CF 2426 Ghiris Sancrai, nr. top 103/3/20/1/3, 190/3/2/2/1/3, 103/3/21/1/3, 190/3/1/2/1/3 și 190/1/1/1/3 în suprafață de 1370 mp într-un singur corp de avere în suprafața totală de 3591 mp, cu consecința înscrierii în cartea funciară pe seama reclamanților;
A dispus înregistrarea asupra imobilului de mai sus cu suprafața de 3591 mp a construcției cu destinația de magazie, cu consecința înscrierii în cartea funciară în favoarea reclamanților, ca bun comun, cu titlu de construcție proprie;
A dispus stabilirea liniei de hotar între imobilul proprietatea reclamanților și imobilele proprietatea pârâților conform variantei I din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert Gheorghiță Tatiana astfel: pe linia gardului actual existent în teren și apoi în continuare pe linia punctelor 51-40- 56-11-10 și în linie dreaptă apoi până la pct.5 la str. G. E., potrivit anexei 2A la raportul de expertiză;
Au fost obligați pârâții să predea în deplină proprietate și posesie reclamanților suprafața de 51 mp ocupată din terenul reclamanților, conform variantei I din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert Gheorghiță Tatiana.
Au fost obligați pârâții P. P., SS, P. A., P. T. C. ,
P. D. - L., P. M|hăilă și T. M. să plătească reclamanților suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv pârâtul C. M. să plătească reclamanților suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A fost obligat pârâtul C. M. să plătească d-nei expert Gheorghiță Tatiana suma de 970 lei reprezentând diferență onorariu expert.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt proprietarii imobilelor înscrise în CF 351 Ghiris Sancrai, nr. top 103/3/17 în suprafață de 531 mp, CF 2313 Ghiris Sancrai, nr. top 191/1/2/3 în suprafață de 1038 mp, CF 2427 Ghiris Sancrai, nr. top 190/3/2/1/1/3 în suprafață de 652 mp, CF 2426 Ghiris Sancrai, nr. top 103/3/20/1/3, 190/3/2/2/1/3, 103/3/21/1/3, 190/3/1/2/1/3 și 190/1/1/1/3 în suprafață de 1370 mp (filele 58 dos. inițial), imobile care, așa cum rezultă din lucrarea tehnică în specialitatea topografie efectuată de expert Gheorghiță Tatiana sunt limitrofe.
Față de starea de fapt de mai sus, reținând că terenurile de mai sus sunt limitrofe și aparțin acelorași proprietari, instanța apreciază incidente dispozițiile art. 42 din Legea nr.7/1996, drept pentru care va admite petitul 1 de alipire a acestor imobile într-un singur corp de avere, în suprafață totală de 3591 mp.
Suplimentar, pe baza lucrării tehnice efectuate în cauză de către expert Gheorghiță Tatiana, mai reține instanța că reclamanții sunt de asemenea
proprietarii unui imobil limitrof cu cele de mai sus, identificat în CF 2362 Ghiris Sancrai, cu nr. top. 190/a/1/1/2/3, 190/b/2/1/2/2/3, în suprafață de 1061 mp, însă întrucât reclamanții nu și-au precizat petitul 1 în sensul alipirii și a acestui imobil la celelalte mai sus individualizate, instanța se va pronunța strict în limitele în care a fost învestită prin petitul 1 care a rămas nemodificat, întocmai cum a fost inițial formulat în cuprinsul acțiunii introductive de instanță. În caz contrar, am fi în prezența unui caz de plus petita.
Cu toate acestea, ca stare de fapt, a ținut cont instanța și de existența acestui al cincilea teren al reclamanților din perspectiva petitelor de grănițuire și revendicare formulate în cauză.
În privința petitului 2 cu care a fost învestită instanța, trebuie avut în vedere că la filele 9 și 10 dos. inițial au fost depuse de către reclamanți în probațiune Autorizația pentru executare de lucrări nr.13/2354/_ care a stat la baza edificării magaziei în cauză de către reclamanți asupra terenului în litigiu, precum și Certificatul nr._ de aliniere și regim de construire care localizează cu exactitate, cu date de carte funciară, terenul pe care se va edifica magazia: CF 351, nr. top. 103/3/17.
Față de cele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 55 din Legea nr.7/1996 și făcând aplicarea principiului neretroactivității legii în ceea ce privește Legea nr.453/2001 de modificare a Legii nr.50/1991, instanța a admis și petitul 2 din acțiunea introductivă de instanță.
În privința celui de al treilea petit, cel de grănițuire, instanța a avut în vedere cu prioritate faptul că, în contradicție cu cele afirmate de către pârâtul
C. M. prin întâmpinare, acesta a fost identificat de către expert Gheorghiță Tatiana ca proprietar al unui teren în suprafață de 1178 mp care se învecinează cu terenul reclamanților, înscris în CF 7692, nr. top.2182 (fila 184 dos.). Într-adevăr, la fila 63 dos. inițial s-a depus contractul de vânzare- cumpărare încheiat între Cucureanu Traian, proprietar tabular al terenului înscris în CF 7692, nr. top.2182 (fila 112 dos.) și pârâtul C. M., acesta din urmă dobândind astfel o suprafață de 1150 mp, deci cu 28 mp mai puțin decât suprafața scriptică din cartea funciară.
Pe cale de consecință, se justifică realizarea operațiunii de grănițuire inclusiv cu pârâtul C. M., așa după cum se va justifica și soluționarea petitului de revendicare inclusiv prin raportare la acest pârât.
Cu privire la petitul de grănițuire, prima instanță a optat pentru varianta I din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert Gheorghiță Tatiana, reținând că nu s-au identificat, așa cum reține și experta, semne vechi de hotar unanim recunoscute de către părți, dar că pe baza actelor de proprietate ale reclamanților și ale pârâtului C. M. și pe baza documentațiilor de înscriere în cartea funciară a drepturilor acestora se poate stabili că liniile de hotar în cauză sunt drepte, nu curbe (fila 186 dos., alin.2). Este de reținut și că pârâții inițiali P., respectiv succesorii pârâtului inițial P. Valer nu sunt înscriși în cartea funciară. Astfel, grănițuirea se va realiza conform variantei I din raportul de expertiză, pe linia gardului actual existent în teren și apoi în continuare pe linia punctelor 51-40-56-11-10 și în linie dreaptă apoi până la pct.5 la str. G. E., conform anexei 2A din raportul de expertiză.
În această variantă de grănițuire, rezultă din concluziile lucrării tehnice că pârâții ocupă 51 mp din terenul reclamanților astfel: 15 mp pârâții P. și 36 mp pârâtul C. M. .
Reclamanții au revendicat inițial doar 21 mp, iar la termenul de judecată din 25 octombrie 2012, prin reprezentant, au arătat că optează pentru varianta din raportul de expertiză care stabilește că pârâții le ocupă 60 mp din teren. Astfel fiind, întrucât instanța a optat pentru varianta I care stabilește că suprafața ocupată de pârâți din terenul reclamanților este de doar 51 mp, va admite în parte petitul de revendicare, conform variantei I din raportul de expertiză.
Față de toate cele de mai sus, instanța a reținut că a admis în parte acțiunea formulată și extinsă, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.
Văzând că pârâtul C. M. mai are de achitat suma de 970 lei în favoarea expertei Gheorghiță Tatiana, instanța a reținut că îl va obliga la plata acestei sume prin dispozitivul prezentei hotărâri, astfel încât d-na expert să fie finalmente integral remunerată pentru activitatea prestată în prezentul dosar.
În temeiul art. 274 C.p.c., văzând soluția de admitere în parte a acțiunii, precum și faptul că pârâții au căzut în pretenții, fiind în culpă procesuală, instanța a reținut că îi va obliga la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu. Astfel, reclamanții au angajat
următoarele cheltuieli: 2,75 lei timbru judiciar (fila 3 verso dos. inițial), 57,70 lei taxă judiciară de timbru (fila 4 dos. inițial), 1200 lei onorariu expert în primul ciclu procesual (filele 67, 68, 151 dos. inițial), 400 lei avans onorariu expert (fila 34 dos.), 1490 lei diferență onorariu expert (filele 90-91 dos.) - în total 3150 lei. Este de asemenea de remarcat că aceste cheltuieli au fost angajate inclusiv pentru realizarea grănițuirii, care profită și reclamanților. Astfel fiind, instanța va pune în sarcina pârâților doar suma de 2000 lei din care suma de 1000 lei în sarcina pârâților P. P., SS, P. A., P.
T. C., P. D. - L., P. M. și T. M., iar suma de 1000 lei în sarcina pârâtului C. M. .
Împotriva Sentinței civile nr. 4686/_ , pronunțată în dosar nr._, a declarat recurs, pârâtul C. M. solicitând admiterea recursului, și, în principal, casarea sentinței atacate ca netemeinică și nelegală, iar ca urmare a casării acesteia, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței competente, Judecătoria Turda, iar în subsidiar, modificarea sentinței atacate ca netemeinică si nelegală, potrivit art. 304 alin.l, pct. 9, iar ca urmare a reținerii cauzei spre rejudecare, modificarea sentinței atacate, în sensul stabilirii liniei de hotar potrivit variantei II din raportul de expertiză efectuat de expert Gheorghiță Tatiana și respingerii petitului de revendicare.
In același timp a arătat că înțelege să invoce și dispozițiile art 3041 C. Proc. Civ., potrivit cărora. "Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând sa examineze cauza sub toate aspectele".
A solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat și onorariu expert.
Este greșită conluzia primei instanțe potrivit căreia laturile parcelelor sunt reprezentate de linii drepte nu curbe, ignorând cu desăvârșire faptul că nu s-a probat în niciun mod afirmația că faptic, ar ocupa vreo suprafață din terenul reclamanților, a pronunțat o soluție în cauză plecând de la o simplă prezumție, cu toate că din niciuna din schițele întocmite de către expertă nu reiese că laturile parcelelor folosite de pârât sau de reclamanți ar fi curbe.
Astfel, nu doar că s-a încălcat un principiu de drept consacrat încă din antichitate, actor incumbit probatio, dar au fost încălcate și prevederile art.
1169 cod civil care stabilesc că "Cel ce face o propunere înaintea judecații trebuie sa o dovedească".
Cu toate că s-a afirmat de către reclamanți că mejdia dintre cele două imobile ar fi fost modificată, astfel că recurentul le ocupă o suprafață de teren, nu a fost administrată nicio probă concludentă în sensul că ar fi modificat vechea linie de hotar.
Mai mult decât atât, așa cum și experta a putut constata la deplasarea în teren, la limita dintre terenurile recurentului, al familiei P. și al reclamanților, există un țăruș vechi, care delimitează cele trei proprietăți încă dinainte ca el sau reclamanții să fi cumpărat acele terenuri.
In plus, din înseși răspunsurile la interogatoriul administrat ambilor reclamanți la absolut toate întrebările, rezultă fără nicio îndoială că: recurentul nu i-a tulburat în posesie pe reclamanți, nu a folosit niciodată nicio suprafață de teren din terenul reclamanților și semnele de hotar existente la capetele proprietății sale nu au fost niciodată modificate din 4 martie 1992.
Se poate observa cu ușurință că prin aceste răspunsuri, chiar reclamanții au recunoscut că petitul lor de revendicare este pe deplin neîntemeiat.
Totodată, instanța a apreciat întemeiată cererea reclamanților, plecând de la ideea că, prin contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată din_, recurentul pârât a cumpărat de la Cucurean Traian o grădină în suprafață de 1150 m.p., iar în realitate imobilul înscris în Cartea funciară pe numele vânzătorului având număr cadastral 2182 are o suprafață de 1178
m.p. (cu 28 m.p. mai mult decât aș fi cumpărat subsemnatul de la proprietarul tabular).
Concluzia instanței a fost că astfel este întemeiată afirmația reclamanților că le-ar ocupa o suprafață de teren.
Ori, această concluzie este total greșită din trei puncte de vedere.
In ceea ce privește diferența dintre suprafața înscrisă în contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată din_ și cea înscrisă în Cartea funciară, este de notorietate că mijloacele rudimentare folosite de către părțile pentru stabilirea suprafeței unui imobil pot determina erori de măsurare, care însă nu afectează esența acelui contract, respectiv vânzarea întregii grădini, (fiind absurd să considerăm că proprietarul nu a dorit să vândă acea diferență de 28 m.p.).
Pe de altă parte, varianta I propusă de către experta Gheorghiță Tatiana presupune mutarea mejdiei din țărușul 8 în punctul C, rămânând astfel o latură a terenului său cuprinsă între punctul 9 și punctul C de 10,50 m (astfel cum se poate observa pe schiță). Or, din contractul de vânzare cumpărare mai sus amintit reiese că a cumpărat un teren având lățimea de 11,5 m și lungimea de 100 m.
Acceptând varianta propusă de către instanță, ar însemna ca recurentul să piardă pe lățimea terenului dinspre familia P. nu mai puțin de 1 m lățime în favoarea reclamanților.
Această variantă contravine atât probatoriului administrat în cauză (scriptic, constând în documentația cadastrală și contractul de vânzare cumpărare întocmite pentru terenul deținut de către subsemnatul, dar și oral, constând în interogatoriile luate reclamanților), dar aduce o gravă atingere și principiului cumpărătorului de bună credință.
In al treilea rând, așa cum reiese din concluziile expertei rezultate după ieșirea în teren, raportat la semnele de hotar existente între cele 3 terenuri
învecinate, imobilul proprietatea recurentului pârât are o suprafață totală de doar 1138 m.p. (față de cei 1178 m.p. înscriși în Cartea Funciară), așadar chiar el folosește în fapt mai puțin decât a cumpărat.
Mai mult decât atât, terenul folosit a fost înscris în Cartea funciară în baza unei documentații cadastrale la întocmirea căreia au fost efectuate măsurători cu aparatură de înaltă precizie, ținându-se cont de harta și planul de punere în posesie întocmite de către Primărie la momentul eliberării Titlului de Proprietate prin care s-a reconstituit pe seama vânzătorului Cucurean Traian dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1178 m.p., în măsura în care reclamanții s-au considerat vătămați de eliberarea acelui titlu de proprietate, trebuia ca ei să solicite anularea parțială a acestui titlu pentru diferența de suprafață pretins proprietatea acestora.
Prin întâmpinare, intimații R. A. D. și R. Ana, au solicitat respingerea recursului si menținerea hotărârii pronunțate de prima instanța, ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
În motive arată că la pronunțarea acestei hotărâri, instanța a avut în vedere faptul că, din documentațiile de intabulare ale imobilelor aparținând deopotrivă subsemnaților si paratului C. M., rezultă că delimitarea se face în linie dreaptă, nu curbă. Acest aspect este confirmat odată în plus de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, în oricare din cele două variante propuse de către experta.
Potrivit obiecțiunilor la raportul de expertiză, formulate chiar de către recurent pentru termenul din_, se arată: " Precizez că această documentație (fiind vorba de documentația cadastrală care a stat la baza înregistrarii sale la OCPI) a fost făcută cu aparatura topo existând materializate puncte de contur ale parcelelor în cauză și inventar de coordinate X,Y ale acestor puncte, iar laturile parcelelor sunt linii drepte și nu curbe"
Faptul că recurentul indică faptul că a dobândit prin contract de vânzare cumpărare sub semnătură privată terenul său, având o lățime de 11,50 m, nu prezintă relevanță în cauză. Nu prezintă relevanța nici buna sau reaua credința a sa la momentul dobândirii imobilului, cată vreme obiectul prezentului litigiu este granituire, iar recurentul are posibilitatea promovării unei acțiuni
împotriva vânzătorului pentru garanția împotriva evictiunii, dacă recursul sau va fi respins.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate în cauză, tribunalul reține următoarele :
Din documentația de intabulare a reclamanților, cât și din cea care a stat la baza intabulării persoanelor de la care pârâtul recurent a cumpărat și a actelor de punere în posesie reiese că laturile parcelelor sunt drepte și nu curbe. Grănițuirea este operația de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietățile învecinate. În cauză, din probele administrate a rezultat că anterior între părți nu au existat delimitări necontestate ale proprietăților care să stea la baza operațiunii de reconstituire a vechilor granițe. Apoi, pentru stabilirea limitelor dintre proprietăți expertul a ținut cont de documentațiile cadastrale care au stat la baza intabulării în CF atât a terenului reclamanților, cât și al pârâtului C. M. . Se poate observa, că expertul numit în cauză, în urma studierii planului de amplasament și delimitare a imobilului pârâtului recurent din documentația cadastrală la fața locului, în urma măsurătorilor efectuate a constatat că pe o latură parcela acestuia figurează cu o lungime de 102,20 ml din str. G E. până la limita cu pârâții P., iar lungimea măsurată a fost doar de 100,39 ml. O diferență aproape la fel de mare a fost descoperită
și pe cealaltă latură de la 102 ml la 100,15 ml rezultați la măsurătoare. Aceste diferențe explică de altfel și diferența în minus de suprafață reală, față de cea menționată în documentația de intabulare a ambelor părți.
În urma măsurătorilor din teren s-a constatat că reclamanții folosesc efectiv o suprafață de 4444 mp, în minus cu 208 mp față de cei intabulați. La rândul său, recurentul, deși apare intabulat cu 1178 mp folosește 1138 mp, diferențele datorându-se erorilor de măsurare. Mai mult, recurentul nu a contestat suprafața folosită.
În contextul în care între părți nu au existat delimitări necontestate, pentru realizarea operațiunii de grănițuire nu este necesar ca reclamanții să dovedească potrivit dispozițiilor art.1169 Cod civil că recurentului a modificat vechea linie de hotar.
Țărușul vechi despre care recurentul susține că separă proprietățile părților a fost contestat de către reclamanți, iar în lipsa unor probe certe în mod corect nu a putut fi folosit de prima instanță a că punct de delimitare a proprietăților.
Cu privire la antecontractul de vânzare-cumpărare prin care recurentul
M. a cumpărat terenul de la Cucurean Traian, în cuprinsul acestuia se menționează într-adevăr o suprafață de 1150 mp, iar dimensiunile parcelei nu corespund nici cu cele din documentația de intabulare a familiei Cucurean și nici cu cele măsurate de expertul desemnat în cauză.
Nu prezintă relevanță în cauză faptul că recurentul nu a modificat limitele proprietății din anul 1992, atâta timp cât acesta nici nu au fost stabilite, iar pe o porțiune acesta a construit un grad de delimitare între cele două deplasări ale expertului la fața locului.
În fine, așa cum însăși recurentul recunoaște este de notorietate că mijloacele folosite de părți pentru măsurarea parcelelor sunt rudimentare, însă acesta nu presupune creare de avantaje sau dezavantaje pentru una dintre părți. În aceste condiții,în mod corect prima instanță a luat în considerare măsurătorile realizate cu aparate speciale.
Conform dispozițiilor art. 30 din legea nr.7/1996 cartea funciară nu garantează întinderea suprafeței, ci doar existența dreptului de proprietate. Prin urmare, pornind de la acest principiu și continuând cu specificul operațiunii de grănițuire, în lipsa unor granițe anterioare, tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a procedat la alegerea variantei nr.1 din raportul de expertiză, variantă care conține cele mai puține inconveniente și care ține cont de forma dreaptă a laturilor terenului și actele de intabulare. Recurentul se contrazice în susținerile din recurs. Pe de o parte recunoaște că terenul a fost măsurat la încheierea contractului cu mijloace rudimentare și este posibil ca suprafețele să nu coincidă, dar cu toate aceste mijloace rudimentare fără nici o justificare pretinde ca între punctele 9 și C, lățimea să rămână de 11,5 ml, conform contractului.
La stabilirea graniței dintre proprietăți nu prezintă relevanță buna sau reaua credință a părților și nu este necesar a se solicita anularea titlului de proprietate pentru suprafața ocupată, atâta timp cât aceasta este o suprafață derizorie care se încadrează în abaterile de măsurare admise de Ordinul ne.634/1996. Revendicarea este o consecință a stabilirii limitelor dintre proprietăți, limite care odată stabilite dovedesc care este suprafața ocupată fără drept de către recurent. Prin urmare, nu era absolut necesar pentru a se dovedi că recurentul a ocupat fără drept o parte din terenul reclamanților, în
condițiile în care aceste aspect reies cu evidență din expertiza întocmită în cauză.
Raportat la considerentele mai sus invocate, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod de procedură civilă tribunalul va respinge ca nefundat recursul formulat.
Fiind parte căzută în pretenții, în temeiul dispozițiilor art.274 Cod de procedură civilă recurentul va fi obligat să plătească intimatului R. A. D. 600 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de C. M. împotriva Sentinței civile nr. 4686/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține in totul.
Obliga recurentul să plătească intimatului R. A. D. suma de 600 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2013.
Președinte
Judecător
Judecător
Ana SS
D.
T.
F.
S.
B.
În c.o. semenează vicepreședinte Tribunalul Cluj
L.
Grefier
P.
Red/Dact/SS 2 ex./_
Jud.fond.C. M. Macarie
| ← Decizia civilă nr. 14/9. Grănițuire | Decizia civilă nr. 547/2013. Grănițuire → |
|---|
