Decizia civilă nr. 225/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 225/R
Ședința publică din_ Instanța constituită din: PREȘEDINTE: P. G. G.
J. ecător: Ț. D.
J. ecător: P. M. B.
G. ier: O. V.
Pe rol este pronunțarea asupra recursurilor civile declarate de către reclamantul U. Ș. cu domiciliul în S., str. B., nr. 3, jud. M. și de către pârâta M. V. cu domiciliul în S., str. C., nr. 4 jud. M. împotriva sentinței civile nr. 3176/_ de J. ecătoria Baia Mare în dosar nr._, având ca obiect pretenții.
Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din_, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru termenul de azi.
În urma deliberărilor instanța a pronunțat decizia civilă de față
T.
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3176 pronunțată la data de 27 martie 2012 de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul U. Ș. și în consecință pârâta M. V. a fost obligată la plata sumei de 10.000 dolari SUA și 5.000 Euro, precum și la plata dobânzii legale de la data pronunțării și până la plata efectivă a sumei. De asemenea,pârâta a fost obligată la plata sumei de 3573 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul M. G. a fost respinsă, iar reclamantul U. Ș. a fost obligat la plata sumei de 500 lei, în favoarea pârâtului M. G. cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel prima instanță a reținut faptul că la data de 1 februarie 2008, pârâții au împrumutat de la reclamant suma de 10.000 USD și
5.000 Euro sumă ce urmează să fie restituită la sfârșitul anului 2008.
Din probele administrate, instanța de fond a reținut că pârâta M. V. a redactat și semnat în calitate de împrumutat contractul sub semnătură privată, iar sumele de bani au fost predate în prezența pârâtului M. G. ă.
Instanța a apreciat că nu au fost dovedite susținerile legate de vicierea consimțământului pârâtei M. V., iar prevederile art. 1180 cod civil nu sunt aplicabile deoarece actul a fost semnat și întocmit de pârâtă.
S-a mai reținut că nu s-a probat restituirea sumei de bani, astfel că acțiunea a fost admisă în parte, fiind acordate parțial și cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au formulat recurs U. Ș. și
M. V. .
Recurentul U. Ș. a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile atacate în sensul admiterii acțiunii și față de pârâtul M. G. și acordarea cheltuielilor de judecată pentru recurs.
În motivare s-a arătat că acțiunea civilă trebuie admisă și în ceea ce-l privește pe M. G. deoarece contractul de împrumut a fost redactat de către soția acestuia, în cuprinsul contractului s-a menționat că sumele se împrumută de ambii soți, pârâtul M. G. fiind de față la data întocmirii actului. Din acest punct de vedere s-a apreciat că există un început de dovadă scrisă, acesta urmând să fie coroborată cu celelalte probe.
În drept au fost invocate prevederile art. 1180, 1191 Cod civil, 30 și 34 Codul familiei.
La data de 1 iunie 2012 a fost formulat recurs și de către M. V. .
Recursul nu a fost motivat.
La data de_ prin Registratura T. ui M. a fost depusă la dosar întâmpinare din partea recurentei M. V. în cuprinsul căreia s-a arătat că sumele respective de bani nu au fost primite de recurentă, ci U. Ș. a obligat-o să întocmească Contractul, înscris pe care l-a înmânat acestuia. De asemenea, s-a mai arătat că nu au fost audiați 2 martori propuși de M. V., martori care se aflau în aceeași situație cu situația sa.
Recurenta M. V. nu a timbrat recursul formulat, cererea de acordare a ajutorului public judiciar nu a fost încuviințată de instanță, fiind respinsă irevocabil. Având în vedere acest aspect, instanța a pus în discuție excepția netimbrării recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește recursul declarat de M. V. recurs ce viza modificarea dispoziției primei instanțe potrivit căreia a fost obligată la plata sumei de 10.000 USD și 5.000 Euro, instanța constată că acest recurs nu a fost timbrat.
Astfel, deși i s-a pus în vedere recurentei să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru aceasta nu s-a conformat, cererea de acordare a ajutorului public judiciar, solicitată în temeiul OUG 51/2008 a fost respinsă irevocabil.
Reținând aceste aspecte precum și prevederile art. 20, raportat la prevederile art. 11 din Legea 146/1997, instanța va dispune anularea ca netimbrat a recursului declarat de aceasta.
Recursul declarat de recurentul U. Ș. vizează solicitarea de a se modifica sentința atacată în sensul de a-l obliga și pe pârâtul M. G. la plata sumei de 10.000 USD, respectiv 5.000 Euro.
Instanța reține, analizând prevederile art. 304 Cod procedură civilă că motivele de recurs pot fi încadrate în cuprinsul pct. 9 al art. 304 Cod procedură civilă, respectiv interpretarea greșită a legii sau faptul că hotărârea este lipsită de temei legal, respectiv în cuprinsul pct. 8 din cuprinsul aceluiași art. 304 C.proc.civ., când instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit al acestuia.
Analizând cuprinsul înscrisului aflat la fila 5 din dosarul de fond se constată că acesta reprezintă un contract de împrumut, contract din care rezultă că suma care face obiectul acestui act juridic a fost primită doar de unul dintre cei doi soți. Din probele administrate și din susținerile părților se reține, astfel cum în mod corect a reținut și prima instanță că suma de 10.000 USD și 5.000 Euro a fost predată pârâtei M. V., doar semnătura acesteia existând pe contract. Simpla mențiune din contract că împrumutul s-a acordat numiților "M. G. cu soția V. "; nu poate duce la o altă concluzie. Angajamentul pârâtului M.
G. de a restitui suma împrumutată, și evident dovada împrumutului trebuia realizată prin semnătura înscrisului sub semnătură privată, doar în acest fel pârâtul exprimându-și consimțământul pentru primirea sumei și restituirea acesteia.
Faptul că pârâtul M. G. era de față la momentul la care au fost predați banii și încheiat contractul nu poate constitui început de dovadă scrisă că suma de bani i-a fost atribuită și acestuia. La momentul respectiv de față erau mai multe persoane, astfel cum din declarațiile date de martorii audiați în fața instanței de fond. Nu se poate reține astfel încălcarea dispozițiilor art. 1180, respectiv 1191 Cod civil.
În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 30 Codul familiei, respectiv a art. 34 Codul familiei, instanța reține că aceste prevederi legale nu au aplicabilitate în cauză. Art. 30 Codul familiei se referă la dobândirea de bunuri în proprietate de oricare dintre soți, acestea devenind bunuri comune ale soților. Primirea unei sume de bani cu titlu de împrumut, deși transferul proprietății de realizează la momentul predării, dă naștere unei obligații de restituire. Din acest punct de vedere nu se poate vorbi de dobândirea proprietății asupra sumei de
10.000 USD și 5.000 Euro, ci de asumarea de către unul dintre soți a obligației de a restitui suma. Această obligație, potrivit art. 32 Codul familiei este comună ambilor soți doar în anumite cazuri, care nu au fost identificate în cauză, deoarece nu s-a făcut dovada că împrumutul s-a realizat de ambii soți-fapt arătat mai sus, și nici faptul că suma a fost împrumutată pentru suportarea nevoilor obișnuite ale căsniciei.
În privința art. 34 Codul familiei acest text vizează modul de urmărire al bunurilor proprii și comune ale soților. În prezenta cauză, analiza vizează aspectul legat de persoanele care au realizat împrumutul sumelor solicitate de recurentul
U. Ș. . Faptul că doar unul dintre soți are calitatea de debitor nu poate duce la aplicabilitatea prevederilor art.32 sau 34 C.fam., texte legale în vigoare la data sesizării instanței.
Reținând cele de mai sus se constată că recursul declarat de recurentul U. Ș. este nefondat astfel că în temeiul art. 312 raportat la prevederile art. 304 C.proc.civ., acesta va fi respins.
În ceea ce privește solicitarea de a se acorda recurentului U. Ș. cheltuieli de judecată în cuantum de 2000 lei, având în vedere că recursul acestuia urmează a fi respins, se va respinge și această solicitare. Pentru a decide astfel, instanța a constatat faptul că prevederile art. 274 C.proc.civ., referitor la acordarea cheltuielilor de judecată de către partea care a câștigat procesul nu sunt îndeplinite.
Reținând cele de mai sus, instanța consideră, având în vedere și prevederile art. 312 raportat la art. 304 Cod procedură civilă că recursul declarat de recurentul U. Ș. este nefondat, astfel că acesta va fi respins, iar recurs declarat de M. V. va fi anulat ca netimbrat ca urmare a admiterii excepției netimbrării recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite excepția netimbrării recursului declarat de recurenta M. V. . Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta M. V.
domiciliată în S., str. C. nr. 4, jud. M., împotriva Sentinței civile nr. 3176 pronunțată la data de 27 martie 2012 de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. _
.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul U. Ș. domiciliat în
S. str. B. nr. 3, jud. M., împotriva Sentinței civile nr. 3176 pronunțată la data de 27 martie 2012 de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ .
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de recurentul U. Ș. de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 aprilie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
P. G. G. Ț. D., P. M. B. O. V.
Red. P.M.B./_
T.Red. O.V./_
2 ex.
J. . la fond: D. D.
| ← Decizia civilă nr. 746/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 144/2013. Pretenții → |
|---|
