Decizia civilă nr. 233/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR.233/A
Ședința publică din 31 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: P. G. G.
J. ECĂTOR: Ț. D.
GREFIER: B. D.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil formulat de pârâta-reclamantă G.
M., domiciliată în S. de Sus, nr.1750, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 14 din_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, având ca obiect grănițuire-stabilire mejdă.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților asupra apelului au avut loc la data de 17 octombrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în baza art. 146, art. 260 raportat la art. 298 Cod de procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției la data de 24 octombrie 2013 și 31 octombrie 2013, când a decis următoarele:
T.
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 14/_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești la data de_ în dosarul nr._ a fost admisă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate din oficiu cu privire la parata G. A.
, si respinse cererile reclamantului fata de aceasta ca fiind introduse impotriva unei persoane lipsite de calitate.
A fost admisă in parte cererea in granituire formulata de reclamantul - parat I. I., si cererea reconventionala formulata de parata - reclamanta G.
M., si avand acelasi obiect si stabileste linia de hotar intre fondurile invecinate apartinand partilor pe aliniamentul 5-6-7-8-9-10-11, redat in anexa grafica la raportul de expertiza intocmit de expert Mocan I. Marius.
Au fost respinse ca neintemeiate cererile avand ca obiect obligatie de a face, introduse de reclamantul - parat I. I., în contradictoriu cu parata - reclamanta G. M. .
S-a luat act de renuntarea reclamantului-parat la judecata cererilor avand ca obiect retragerea acoperisului, alternativ cu despagubiri in cuantum de 50 lei/an si refacerea fundatiei unei colejne.
Au fost respinse ca neintemeiate cererile avand ca obiect obligatie de a face si revendicare introduse de parata-reclamanta G. M. în contradictoriu cu reclamantul - parat I. I. .
A fost obligată parata-reclamanta G. M. la plata catre reclamantul
parat I. I. a sumei de 879,23 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele considerente: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_ și sub nr._, reclamantul I. I. a chemat în judecată pe pârâtele G. A. și G. M., solicitând a se stabili linia de hotar între proprietățile învecinate aparținând acestora.
În motivare a arătat reclamantul că pârâtele au construit, în anii 1970, casa situată în S. de Sus, nr.1750, proiecția acoperișului acesteia căzând pe o suprafață de 2 m2ce face parte din terenul reclamantului, iar apele ce se scurg de pe acoperiș afectându-i proprietatea sa.
A mai afirmat reclamantul că, în prezent, în spatele casei sale există un gard și o anexă, care sunt distruse de către pârâte.
S-a propus proba cu martori, teza probatorie fiind faptul distrugerii gardului dintre proprietățile învecinate, de către reclamante.
Nu s-a indicat temeiul de drept al cererii. Cererea legal timbrată (f.2).
Pârâta G. M. a depus întâmpinare (f.8) și înscrisuri în susținere (T.P.nr.45588/39/_ - f.10; procesul verbal de punere în posesie nr.373
/_ - f.11; rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, nr.366/P/2010 - f.12; plan de amplasament și delimitare - f.13; autorizația pentru executare de lucrări nr.19/_ - f.14).
Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea cererii reclamantului.
Pârâta a solicitat și a fi obligat reclamantul să refacă gardul pe vechiul amplasament, prin eliberarea terenului ocupat abuziv, care constituie proprietate sa.
A arătat pârâta, în esență, că reclamantul și-a construit ulterior casa pe terenul cu care se învecinează, încercând să acapareze din terenul său, deținut în baza T.P. nr._, în care este înscrisă suprafața de 488 m.p., din care reclamantul a ocupat o parcelă prin demolarea vechiului gard și amplasarea unor șine.
S-a propus proba cu înscrisuri și cu expertiza topografică.
Instanța a propus părților soluționarea cauzei pe cale amiabilă (f.15), iar pârâtelor li s-a pus în vedere posibilitatea de a formula cerere reconvențională dacă au pretenții proprii împotriva reclamantului.
La prima zi de înfățișare, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, reclamantul depunând T.P. nr.6005/46/_ (f.16), precum și proba cu
expertiza topografică, fiind desemnat expert în cauză, prin tragere la sorți, dl. ing. Mocan I. Marius.
La termenul din_, reclamantul și-a întregit acțiunea introductivă având ca obiect grănițuire, cu următoarele cereri: de obligare a pârâtelor la plata de despăgubiri în ședință publică precizându-se cuantumul de 50 lei/an, pentru anul 2011, pentru lipsa de folosință a terenului în suprafață de 2 m2, asupra căruia cade proiecția acoperișului casei ce aparține pârâtelor; de obligare a acestora să îi refacă fundația la colejnă; de obligare a acelorași pârâte să refacă gardul ce l-au distrus, pe o lungime de 16 m.
Cererea a fost depusă și în scris (f.22) și a fost legal timbrată (f.32).
Față de aceste cereri s-a pus în discuție și s-a dispus completarea obiectivelor expertizei ce se afla în curs de desfășurare (f.37), la același termen, cel din_, fiind solicitate explicații reclamantului, acesta învederând după cum urmează: pârâtele sunt mamă și fiică, având casa construită prin anii 1968-1969, terenul și casa aparținând pârâtei G. M., mama pârâtei G.
A. ; nu revendică de la pârâte nici o suprafață de teren, ci numai: stabilirea liniei de hotar; obligarea acestora la refacerea fundației colejnei și a porțiunii de 16 m gard ce l-au distrus, în caz contrar să fie obligate la despăgubi de 1600 lei - pentru gard (100 lei / m) și 1200 lei - pentru fundație (40 buc. bolțari x30 lei/buc.); 3) obligarea pârâtelor la plata sumei de 50 lei/an cu titlu de despăgubiri pentru suprafața de 2 mp. din terenul său, asupra căruia cade proiecția acoperișului casei acestora (f.37-38).
Față de prima împrejurare învederată, din oficiu, instanța a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale a pârâtei G. A., fiica pârâtei
G. M., aceasta răspunzând în ședința publică din ziua când s-a dezbătut cauza, în sensul că numai mama sa este proprietar al terenului și al casei construite pe acesta, ce se află învecinat cu terenul și cu casa reclamantului, fiica venind numai în vizită la mamă.
Excepția a fost unită cu fondul (f.37-38).
La termenul ce a urmat, reclamantul a depus înscrisul intitulat
"completare de acțiune"; (f.43), prin care învederează alte inconveniente ce i-ar fi fost produse de către pârâte și reiterând cererea de refacere a gardului și a fundației colejnei.
Noile inconveniente învederate se referă la existența unui măr în grădina pârâtelor, a cărui coroană se întinde asupra acoperișului casei sale, precum și în depozitarea de către acestea a unei grămezi de moloz ce i-a distrus gardul, o parte din moloz ocupând din terenul său.
Întrucât cu privire la aceste inconveniente nu s-au formulat nici un fel de cereri, fiind numai descrise în cererea evocată, instanța a pus în vedere reclamantului să indice în clar obiectul tuturor solicitărilor sale (f.50).
Pârâtele au arătat, la termenul din_, că înțeleg să revendice terenul în suprafață de 480 m.p., urmând să depună reconvențională în acest sens (f.50).
Reclamantul nu și-a precizat "completarea la acțiune";, decât la termenul când s-a discutat raportul de expertiză și s-a dezbătut cauza, la același termen fiind depusă și cererea reconvențională de către pârâta G. M., prin care a solicitat ca reclamantul să fie obligat să își mute gardul pe vechiul amplasament și să îi elibereze parcela de 10 m.p. ocupată cu colejna acestuia (șopron), valoarea parcelei fiind de 300 lei.
Reclamantul nu solicitat termen pentru a depune întâmpinare față de cererea reconvențională, cerând în ședință publică a fi respinsă această cerere pentru motivele consemnate în partea introductivă.
Cererea reconvențională a fost legal timbrată (f. 73), pârâta-reclamantă precizând verbal, în ședință publică, în sensul că parcela la care se referă este cea reprezentată grafic în raportul de expertiză prin punctele 8-9-10-21, iar refacerea gardului pe vechiul amplasament are în vedere aliniamentul 5-6-7-8- 21-11, redat în anexa grafică la același raport, aceasta fiind linia de hotar ce solicită a fi stabilită de instanță.
La termenul când s-a dezbătut cauza, reclamantul a precizat cererea completatoare, solicitând astfel: a fi obligate pârâtele la refacerea gardului pe aliniamentul 5-9, în linie dreaptă; linia de hotar să fie stabilită pe același aliniament 5-9; pârâtele să fie obligate să își taie creanga de măr ce se află deasupra acoperișului casei sale; aceleași pârâte să fie obligate să își retragă molozul așezat lângă aliniamentul 5-10; renunță la judecarea cererilor având ca obiect: retragerea acoperișului casei pârâtelor de deasupra terenului său alternativ cu despăgubiri de 50 lei/an; refacerea fundației la colejna ce îi aparține, pârâtele învoindu-se la renunțare.
Raportul de expertiză s-a depus pentru termenul din_, fiind comunicat părților cu 5 zile înainte de termen.
Pârâtele - reclamante nu au avut obiecțiuni, iar obiecțiunile reclamantului au fost respinse cu motivarea indicată în partea introductivă, acestuia fiindu-i respinsă și proba cu martori, teza probatorie fiind cea a distrugerii gardului de către pârâtele-reclamante.
Examinând cererile părților, față de probele administrate, instanța a reținut cele ce urmează:
Cu privire la dreptul aplicabil: potrivit art.6 alin.2 și 6 din Noul Cod Civil: "Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor";; "Dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.".
Potrivit art.223 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil "Daca prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele si cererile in materie civila sau comerciala în curs de soluționare la data intrării in vigoare a Codului civil se soluționează de către instanțele legal investite, in conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale, în vigoare la data când acestea au fost pornite.";
Cererea reclamantului a fost introdusă la data de_, deci anterior datei de intrare în vigoare a Noului Cod Civil, iar prin Legea de punere în aplicare a acestuia nu se prevede în mod expres aplicarea legii civile noi raportului juridic principal dedus judecății, cu consecința că se va stabili ca lege aplicabilă Codul Civil de la 1864, această instanță în baza principiului neretroactivității legii civile, apreciind că au prioritate reglementările cuprinse la art.6 alin.2 din C.civ. din 2009 și de art.223 din Legea nr.71/2011 față de dispozițiile art.6 alin.6 din Noul Cod Civil.
Acțiunea principală este una în grănițuire, același obiect avându-l și cererea reconvențională, cea din urmă având un caracter incidental față de prima, astfel încât pentru temeinicia și legalitatea soluției, se impune aplicarea aceleiași legi și cererii reconvenționale, chiar dacă a fost formulată după data intrării în vigoare a legii civile noi.
Potrivit art.584 C.civ. de la 1864: "Orice proprietar poate obliga pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa; cheltuielile grănițuirii vor fi suportate pe jumătate";.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată din oficiu cu privire la pârâta G. A., instanța a admis-o și a respins cererile reclamantului față de aceasta, lipsind identitatea dintre cel chemat în judecată și cel obligat în raportul juridic de drept substanțial dedus judecății, pentru considerentele ce urmează:
Numai pârâta G. M. este titular al dreptului de proprietate asupra terenului cu care se învecinează terenul reclamantului, astfel cum rezultă din cuprinsul T.P. nr.45588/39/_ (f.10), ce a fost eliberat acestei pârâte, fondurile învecinate fiind identificate de expertul cauzei prin contururile 1-2-3- 4-5-6-7-8-9-10-11 (pârâta) și 12-13-14-15-16-5-6-7-8-9-10-11-12
(reclamantul).
Pârâta G. A., astfel cum rezultă din declarațiile verbale ale acesteia, dar și ale pârâtei, consemnate în cele ce precedă, nici cel puțin nu locuiește împreună cu mama sa, cealaltă pârâtă, astfel încât nu i-ar putea fi pusă în sarcină obligația reală stabilită de art.584 C.civ., precitat.
Cu privire la fondul cererilor, instanța a reținut că reclamantul I. I., deținând terenul de la mama sa, I. I., căreia i-a fost eliberat T.P. nr.6005/46/_ (f.16), în care se află înscris terenul din pct. "Acasă";, în suprafață de 462 m.p. (300 m.p. - categorie curți-construcții și 162 categorie arabil), se învecinează cu pârâta G. M., căreia i-a fost eliberat T.P.
nr.45588/39/_ (f.10) în care se află înscris terenul din pct.";Acasă";, în suprafață de 488 m.p..
Proprietățile se găsesc lipite, fiecare parte având edificate, pe fondurile învecinate, casa și anexele gospodărești.
Atât reclamantul, cât și pârâta, au solicitat instanței stabilirea liniei de hotar între cele două fonduri.
Pe lângă acțiunea în grănițuire, fiecare dintre părți au formulat și alte cereri, având aceeași finalitate, reclamantul învederând că nu revendică nici o suprafață de la pârâtă, iar cea din urmă revendicând o parcelă în suprafață de 10 m.p., pretins a fi ocupat de o anexă gospodărească a reclamantului, cea identificată prin punctele 8-9-10-21 în anexa grafică la raportul de expertiză efectuat în cauză.
Reclamantul-pârât a solicitat: să fie obligată pârâta la retragerea acoperișului a cărei proiecție cade pe terenul său, pe o suprafață de 2 m2, precum și la refacerea fundației anexei gospodărești pretins a fi fost distruse de către pârâtă, identificată de expert cu conturul 8-9-10-21, în anexa la raport, la aceste cereri reclamantul renunțând după depunerea raportului de expertiză; să fie obligată pârâta la refacerea gardului pe aliniamentul 5-9 redat în anexa grafică la raportul de expertiză; să fie obligată pârâta să taie creanga unui măr a cărui coroană se află, în parte, deasupra acoperișului casei reclamantului; să
fie obligată pârâta să își retragă grămada de moloz depozitată lângă aliniamentul 9-10, redat în anexa grafică la raport.
Pârâta-reclamantă a solicitat astfel: să fie obligat pârâtul să elibereze parcela redată de punctele 8-9-10-21 (anexa grafică la raport); să refacă vechiul gard pe aliniamentul 5-6-7-8-21-11; să se stabilească linia de hotar pe acest aliniament (5-6-7-8-21-11).
Acțiunea în grănițuire, privită ca principală în raport cu celelalte cereri enumerate, este acea acțiune prin care titularii dreptului real asupra două fonduri învecinate urmăresc să determine, prin hotărâre judecătorească, limitele dintre cele două proprietăți și stabilirea prin semne exterioare a traseului real pe care trebuie să-l urmeze titularul unei astfel de acțiuni.
În raport cu titularii drepturilor reale ce poartă asupra fondurilor învecinate grănițuirea este, pe de o parte, o obligație reală de a face (propter rem), iar pe de altă parte, un atribut al dreptului real.
Acțiunea în grănițuire își justifică rațiunea atât în cazul inexistenței unei delimitări prin semne exterioare a proprietăților învecinate, cât și în situația dedusă judecății, în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătorească și sunt contestate de părți. Prin urmare, acțiunea în grănițuire are ca scop delimitarea a două fonduri învecinate, fără a pune în discuție, prin ea însăși, existența dreptului
real asupra acelor fonduri.
Părțile dintr-o astfel de acțiune au dublă calitate, având sarcina probei cu privire la traseul pe care urmează a se fixa semnele exterioare dintre
fondurile învecinate, fără a fi însă obligate a dovedi însăși existența dreptului asupra fondurilor pentru care se stabilește hotărnicia.
Dacă prin acțiunea în grănițuire se cere și o parte determinată din terenul limitrof, așa cum a solicitat pârâta-reclamantă, se pune problema unei revendicări, cu obligația în sarcina solicitantului de a dovedi dreptul său de proprietate.
Reclamantul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză cu privire la distrugerea fundației colejnei și a gardului ce ar fi existat pe aliniamentul 5-9, redat în anexa la raport, instanța respingând ca neîntemeiate aceste obiecțiuni, precum respinsă a fost și proba cu martori având aceeași teză probatorie, ce a fost propusă de către reclamantul-pârât, dată fiind claritatea acelor concluzii ale expertului care fac inutila proba testimoniala, după cum urmează: terenul aparținând reclamantului-pârât, situat în pct.";Acasă";, este delimitat de pct.5-6- 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-5 și are o suprafață măsurată de 490 m.p., față de suprafața înscrisă în titlul de proprietate eliberat mamei sale, aceea de 462 m.p., diferența fiind explicată prin lipsa de rigoare la calcularea suprafeței, cu prilejul întocmirii T.P. nr._, vecinătățile indicate de expert fiind corespunzătoare celor înscrise în titlu; terenul aparținând pârâtei-reclamante, situat în pct. "Acasă";, este delimitat de pct. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-1 și are o suprafață măsurată de 427 m.p., față de cea de 488 m.p., înscrisă în T.P. nr._
, eliberat pârâtei, vecinătățile înscrise în raport fiind, de asemenea, corespunzătoare celor din titlu, iar diferența fiind explicată în mod identic cu cea arătată anterior; delimitarea dintre aceste fonduri se face prin semne exterioare de hotar pe aliniamentul 5-6-7-8-9-10-11, iar cu privire la semnele de hotar se arată că nu au fost desfiintate, acestea fiind: 5-6=gard vechi, 6-7= colejnă, 7-8= fundație casă reclamant, 8-9-10= stâlpi sopron; 10-11= gard vechi; niciuna dintre părți nu a ocupat teren din proprietatea celeilalte; mejda nu a fost modificată sau desființată de vreuna dintre părți.
Raportat la cele reținute, instanța a admis în parte acțiunea în grănițuire formulate de ambele părți, dar nu pe aliniamentele solicitate de acestea, ci pe aliniamentul ce a rezultat din concluziile expertului, anume cel redat prin pct. 5- 6-7-8-9-10-11 în anexa grafică la raportul de expertiză, cu consecința respingerii următoarele cereri: cele ale reclamantului - pârât, de a se stabili linia de hotar pe aliniamentul 5-9 și de obligare a pârâtei să refacă gardul pe acest aliniament (5-9), instanța dând eficiență concluziei expertului, potrivit căreia acesta nu ar putea edifica un gard pe aliniamentul 8-7-6, câtă vreme pe aliniamentul 7-8 se află fundația casei sale, iar pe aliniamentul 6-7, se află fundația unei colejne (f.65), instanța reținând și că pe aliniamentul 5-6 și 10-11, expertul a găsit gardul vechi ce desparte fondurile învecinate, iar pe aliniamentul 8-9-10 se află montați stâlpii unei alte colejne (șopron); cele ale pârâtei-reclamante, având ca obiect stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul 5- 6-7-8-21-11, obligarea pârâtului la refacerea gardului pe acest amplasament și revendicarea parcelei redat prin punctele 8-9-10-21, instanța reținând în cele
ce precedă că expertul a concluzionat în sensul că niciuna dintre părți nu a ocupat din terenul celeilalte părți și nici nu au construcții edificate pe terenul celuilalt, pârâta neavând obiecțiuni față de aceste concluzii.
În ce privește cererea reclamantului-pârât, având ca obiect obligarea pârâtei-reclamante de a tăia creanga ce face parte din coroana unui măr aparținând celei din urmă și care se află deasupra casei sale, instanța a respins cu motivarea că soluția cerută ar fi excesivă și disproporționată raportat la dimensiunea întregii coroane, așa cum se poate observa din planșele foto depuse la dosarul cauzei de către pârâta-reclamantă (f.45-47), instanța reținând și că reclamantul nu a propus niciuna din categoriile de probe cu care ar fi putut dovedi existența și întinderea prejudiciului încercat prin existența crengii unui pom fructifer de dimensiuni reduse, deasupra acoperișului casei sale.
În fine, asupra cererii reclamantului-pârât de obligare a pârâtei reclamante la retragerea grămezii de moloz depozitate lângă aliniamentul 9-10 redat în anexa la raportul de expertiză și pe care se află numai stâlpii unui șopron, așa cum a rezultat din concluziile expertului, reținându-se și că o astfel de obligație ce ar fi pusă în sarcina pârâtei ar fi excesivă și disproporționată față de îngăduința celui din urmă cu privire la ridicarea de către reclamant a sopronului referit chiar pe linia de hotar și față de nedovedirea existenței și întinderii prejudiciului suferit ca urmare a faptei de depozitare a molozului în locul menționat, acesta ripostând numai la momentul când reclamantul a chemat-o în judecată, iar din raportul de expertiza reținându-se că niciuna dintre părți nu a ocupat din terenul celeilalte părți.
A rămas însă nedovedită susținerea pârâtei în sensul că parcela identificată de conturul 8-9-10-21 ar face parte din terenul înscris în titlul său de proprietate, instanța reamintind că aceasta nu a avut obiecțiuni față de concluziile expertului prin care s-a arătat că niciuna din părți nu a ocupat din terenul celelalte părți, și nici cu privire la explicația expertului referitor la diferența dintre suprafața aflată în posesia sa și cea înscrisă în titlul ce i-a fost eliberat.
Față de soluțiile ce se vor da cererilor părților, în baza art.274 și art.276 C.proc.civ., reținând că ambelor părți li s-au admis în parte numai cererile în grănițuire, iar lucrarea de expertiză a fost întocmită în cauză, în principal, pentru dovedirea cererilor astfel admise și a profitat ambelor părți, instanța a respins cererea reclamantului cu privire la cheltuielile de judecată constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar (41,00 lei și 1,50 lei - f.2,f.32), admițând cererea cu acest obiect numai cu privire la onorariul expertului desemnat în cauză, ce a fost achitat de către reclamant în cuantum de 1758,46 lei, jumătate din această sumă urmând a fi pusă în sarcina pârâtei reclamante, cu privire la care s-a luat act că nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile nr. 14/_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ în termen legal a formulat recurs, recalificat drept apel, în baza art. 84 și art. 282 indice 1, interpretat per a
contrario Cod procedură civilă 1865, apelanta-pârâtă-reclamantă reconvențional G. M., solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței civile nr. 14/_ în sensul: stabilirii liniei despărțitoare dintre proprietăți pe aliniamentul 5-6-7-8-21-11 al raportului de expertiză întocmit de dl. expert Mocanu I. sau în baza unei expertize ce se va efectua în cauză; obligării intimatului să predea în deplină posesie și proprietate apelantei suprafața de teren redată prin punctele 8-9-10-21 în suprafață de aproximativ 4 mp în valoare de 200 lei (50 lei/mp); obligării intimatului-reclamant să refacă gardul despărțitor pe aliniamentul 5-6-7-8-21-11 al raportului de expertiză existent, iar în cazul în care instanța va încuviința o nouă expertiză conform noului raport de expertiză și cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
În motivele de apel, apelanta-pârâtă-reclamantă reconvențional G. M. a arătat următoarele: Inițial s-a declarat recurs în cauză, în mod greșit, trebuia declarat apel. Apelanta precizează în acest sens cererea arătând că este vorba de apel și nu de recurs.
Prealabil judecării apelului solicită efectuarea unei noi expertize topografice în cauză care să aibă ca obiective: să se identifice sub aspect de amplasament, folosință, carte funciară, istoric, terenurile înscrise în cele 2 titluri de proprietate, terenul de la locul numit "Acasă"; al apelantei și al mamei intimatului, numita I. I., teren aflat în folosința reclamantului; să se măsoare terenurile ținând cont de procesele verbale de punere în posesie ale părților (la fila 11 verso dosar fond se află procesul verbal de punere în posesie al apelantei); să se stabilească linia despărțitoare dintre cele două proprietăți ținând cont de procesul verbal de punere în posesie și de suprafețele menționate în titlurile părților și nu ținând cont exclusiv de folosință; să se verifice dacă între proprietățile părților a existat gard sau alte semne exterioare de hotar și dacă acestea au fost modificate sau desființate; dacă a existat gard despărțitor între părți, cu arătarea configurației gardului; ce suprafață de teren folosește intimatul-reclamant din terenul proprietatea pârâtei; dacă pe terenul ocupat de reclamant din proprietatea pârâtei-apelante sunt edificate construcții, ce anume și ale cui sunt aceste construcții; să se întocmească un plan de situație (schița configurativă).
Sentința judecătoriei este total nelegală și netemeinică. În primul rând instanța a stabilit în mod total greșit linia de hotar care desparte proprietățile părților, stabilind ca linie de mejdă aliniamentul 5-6-7-8-9-10-11 din raportul de expertiză întocmit de ing. Mocan I. Marius. Astfel instanța a ignorat în totalitate titlurile de proprietate ale părților de unde reiese că apelanta avea o suprafață de 488 mp la momentul punerii în posesie, iar în urma stabilirii liniei de mejdă i-au rămas doar 427 mp, în timp ce reclamantul avea în titlu o suprafață de 462 mp, primind o suprafață de 490 mp în urma stabilirii liniei de hotar. Astfel, prin această sentință ilegală și netemeinică reclamantul a primit o suprafață de 28 mp în plus față de suprafața de 462 mp din titlul său de proprietate.
Instanța a motivat aceste diferențe de suprafață (la apelantă cu 61 mp în minus și la intimat cu 28 mp în plus) pe motivul calculului expeditiv al suprafeței la întocmirea titlului de proprietate.
Instanța a ignorat în totalitate susținerile apelantei că reclamantul a mutat gardul și că a edificat pe terenul apelantei un staul pentru oi și porci. Astfel când instanța a stabilit linia de mejdă a inclus în terenul reclamantului și terenul ocupat de staulul pentru animale al reclamantului.
Precizează că în anul 2000 reclamantul a mutat prin violență gardul ce delimita proprietățile părților și și-a edificat un staul pentru animale pe terenul proprietatea apelantei, ocupându-i-se astfel o parte din terenul lipsă. La acel moment reclamantului i s-a întocmit un dosar penal nr. 472/2000 pentru lovire la adresa apelantei, cauzându-i-se leziuni ce au necesitat 9 zile de îngrijiri medicale.
Având în vedere că instanța a stabilit în mod greșit linia de hotar a respins și acțiunea apelantei în revendicare pentru terenul ocupat abuziv de staulul reclamantului.
Mai mult decât atât, instanța a ignorat vechiul aliniament și a stabilit în mod inexplicabil o linie de mejdă deviată, întreruptă la jumătate, și care ignora semnele naturale ale locurilor. Se poate observa cu ochiul liber că linia de mejdă stabilită de instanța de fond nu respecta amplasamentele din titlurile de proprietate unde linia de mejdă era dreaptă între punctele 11-21-6-5.
Pe calea unei acțiuni în grănițuire instanța nu poate modifica suprafețele ce au fost atribuite prin titlurile de proprietate. Instanța trebuie să stabilească linia de mejdă fără a modifica suprafețe de teren ce au fost atribuite prin titlurile de proprietate.
Instanța de fond nu a luat în considerare obiecțiunile formulate de apelantă la raportul de expertiză întocmit de ing. Mocan I. Marius prin care apelanta a cerut stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul 5-6-7-8-21-11.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 294, art. 282, art. 296, art. 297, art.
274 Cod procedură civilă - filele 15-16 din dosar.
Cererea de apel este legal timbrată, conform art. 11 din Legea nr.146/1997.
Intimatul I. I. a depus întâmpinare la cererea de apel, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării, intimatul I. I. a arătat că între părți au existat mai multe litigii, de trei sau patru ani, la Judecătoria Dragomirești, pentru distrugere și calomnie, însă intimatul le-a iertat pe apelantă și pe fiica sa.
În raportul de expertiză întocmit în cauză, la punctul 5 alineatul 2 se arată că pe aliniamentul 6-7-8-9-10 nu a existat niciodată gard, ceea ce nu este adevărat, pentru că pe acest aliniament a fost un adăpost pentru ovine construit de părinții apelantului în spatele casei apelantului. Expertul nu a menționat în raport comportamentul pârâtelor față de reclamant.
Expertul nu a specificat unde este amplasat terenul revendicat. Prima instanță nu a încuviințat proba testimonială.
Reclamantul a renunțat la capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la plata sumei de 50 lei/an pentru ocuparea terenului său, dar prin întâmpinarea la cererea de apel arată că, la ora actuală le cere pârâtelor suma de 100 lei/an pentru ocuparea terenului său și să fie obligate să-i construiască intimatului-reclamant gardul pe o lungime de 16 ml pe care pârâtele l-au distrus, în termen de o lună, cu stâlpi din oțel, cu scândură de molid - fila 11 din dosar în apel.
Prealabil soluționării apelului, în baza dispozițiilor art. 295 alin.2 și art. 292 alin.1 Cod procedură civilă, au fost administrate: proba cu înscrisuri, proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiați martorii: C. I. - fila 67,
T. Ilișca - fila 68, propuși de apelantă și martorii I. Ianoș - fila 65 și V. D.
fila 66, propuși de intimat și proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Ș. Ovidiu fiind depus la dosar la filele 43-50.
Intimatul a depus la dosar note de ședință.
Instanța a încuviințat și administrarea probei cu interogatoriul apelantei, solicitată de intimat, acordând mai multe termene de judecată în acest sens, însă apelanta nu s-a prezentat la interogatoriu, depunând adeverință medicală în acest sens.
La ultimul termen de judecată reprezentantul intimatului a arătat că nu mai solicită această probă, respectiv administrarea altor probe, aspect consemnat în încheierea ședinței publice din_ .
Analizând sentința civilă nr.14/_ a Judecătoriei Dragomirești, prin prisma motivelor de apel invocate și în considerarea dispozițiilor art. 295 alin.1 Cod procedură civilă, art. 294 Cod procedură civilă, tribunalul constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
În fața primei instanțe, apelanta a arătat că înțelege să revendice inițial suprafața de 480 mp - fila 50, ulterior, prin cererea reconvențională depusă la dosar la fila 72, apelanta a arătat că solicită să fie obligat reclamantul-pârât să-i elibereze parcela ocupată de reclamant, să-și mute gardul pe vechiul amplasament - fila 72 din dosarul primei instanțe.
Instanța de fond a respins cererile în probațiune formulate de părți, a respins obiecțiunile la raportul de expertiză întocmit de expert Mocanu și proba testimonială solicitată, considerând în mod eronat cauza lămurită, raportat la lacunele raportului de expertiză, care nu a fost coroborat cu alte mijloace de probă.
În apel apelanta-pârâtă-reconvențional nu formulează cereri noi, așa cum în mod eronat a susținut reprezentantul intimatului, ci susține criticile din motivele de apel iar raportat la cererea reconvențională formulată la instanța de fond, aceste critici nu reprezintă cereri noi în apel.
Potrivit art. 294 Cod procedură civilă 1865 alin.1, în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Excepțiile de procedură și alte asemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi.
În accepțiunea art. 294 Cod procedură civilă 1865, cererea este nouă când diferă prin obiect sau cauză de cererea inițială, sau când nu este prezentată prin aceeași calitate sau când atribuie intimatului o altă calitate decât aceea ce o avea la prima instanță.
Formularea în apel a aceleiași cereri, care fusese formulată și înaintea primei instanțe, pe același temei juridic, nu constituie o cerere nouă.
Împotriva sentinței civile nr. 14/_ a Judecătoriei Dragomirești, a formulat apel doar apelanta G. M., pârâta-reclamantă reconvențional.
Reclamantul nu a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 14/_ .
Potrivit art. 295 alin.1 Cod procedură civilă 1865, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță. Motive de ordine publică pot fi invocate și din oficiu.
În temeiul efectului devolutiv al apelului, instanța de apel este îndrituită să verifice nelegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, respectând limitele învestirii sale.
Efectul devolutiv al apelului este limitat, potrivit principiului exprimat prin adagiul tantum devolutum quantum appellatum, adică nu se devoluează decât ceea ce s-a apelat. Cu alte cuvinte, instanța de apel, procedând la rejudecarea în fond a litigiului, nu va putea reaborda fondul procesului ultra appellatum, peste ceea ce s-a apelat.
Intimatul-reclamant-pârât reconvențional nu a apelat sentința civilă nr. 14/_, prin care, între altele, s-a luat act și de renunțarea reclamantului- pârât reconvențional la judecata cererilor având ca obiect retragerea acoperișului alternativ cu despăgubiri în cuantum de 50 lei/an și refacerea fundației unei colejne, și au fost respinse ca neîntemeiate cererile având ca obiect obligație de a face introduse de reclamantul-pârât în contradictoriu cu pârâta-reclamantă.
În condițiile în care reclamantul-pârât nu a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 14/_ instanța de apel nu poate analiza aspecte cu privire la care nu s-a apelat sentința atacată.
De asemenea, prin întâmpinarea la cererea de apel, reclamantul, arătând că la fond a renunțat la capetele de cerere amintite, are alte solicitări, ce nu pot fi analizate de instanța de apel, având în vedere dispozițiile art. 295 alin.1, art. 294 Cod procedură civilă 1865, așa cum s-a menționat în cele ce preced.
Analizând sentința apelată în conformitate cu dispozițiile art. 295 alin.1 Cod procedură civilă, examinând ansamblul materialului probator administrat, rezultă că, în timp ce în ceea ce privește raportul de expertiză întocmit la fond de expert Mocan, lucrarea nu este lămuritoare, nefiind coroborată cu alte mijloace de probă, expertiza efectuată în apel, care se coroborează cu celelalte
probe, respectiv cu declarațiile martorilor audiați, este concludentă. Acesta este motivul pentru care instanța de apel a considerat că nu se impune completarea lucrării de expertiză sau efectuarea unei expertize comune de către experții Mocan și Ș. Ovidiu sau o nouă expertiză. De altfel, în ședința publică din _
, reprezentantul intimatului a arătat că nu solicită alte probe decât cele administrate deja în apel.
Din coroborarea aspectelor relevate prin lucrarea de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie întocmită în cauză de expert Ș. Ovidiu cu ansamblul materialului probator administrat, respectiv cu declarațiile martorilor audiați în apel, înscrisurile depuse la dosar în apel, procesele verbale de punere în posesie întocmite de Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar, tribunalul constată că, în fapt: în data de_ s-a eliberat Titlu de proprietate nr. 45588/39 in favoarea lui G. M. prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 1503 mp pe teritoriul comunei S. de Sus, din care in intravilan - Acasă, la locul imobilului in litigiu, pentru o suprafața de 488 mp cu categoria de folosința curti+constructii si arabil având următoarele vecinătăți: la nord - D. Gavrila; la est - I. loan; la sud-drum; la vest-drum.
În data de_ s-a eliberat Titlu de proprietate nr. 6005/46 in favoarea lui I. I. (antecesoarea intimatului I. I. ) prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 71285 mp pe teritoriul comunei S. de Sus, din care in intravilan - Acasă, la locul imobilului in litigiu, pentru o suprafața de 462 mp cu categoria de folosința curti+constructii si arabil având următoarele vecinătăți: la nord - G. M. ; la est - D. Gavrila; la sud-drum; la vest - drum de acces. Procedând la identificarea faptica a terenului folosit de reclamanta G. M., pentru care s-a eliberat Titlu de Proprietate nr. 45588/39, in intravilan, la locul numit Acasă, expertul a constatat ca acesta este situat in intravilanul localității S. de Sus pe str. dr. I. Gavril la numărul administrativ 21 (fost 1750), are categoria de folosința curți+construcții si arabil, are suprafața totala de 447 mp, este materializat in planul de situație din anexa nr. 1 prin conturul delimitat de punctele 1,2,3,4,5,6,7,9,10,19,11,12,13,14,1 - hașuri de culoare neagra si prezintă următoarele vecinătăți: la nord - D. Gavrila; la est - I. I. ; la sud - str. Dr. I. Gavril; la vest - drum de acces.
Procedând la identificarea faptica a terenului folosit de paratul I. I., pentru care s-a eliberat Titlu de Proprietate nr. 6005/46, in intravilan, la locul numit Acasă, expertul a constatat ca acesta este situat in intravilanul localității
S. de Sus pe str. dr. I. Gavril la numărul administrativ 23 (fost 1749), are categoria de folosința curti+constructii si arabil, are suprafața totala de 480 mp, este materializat in planul de situație din anexa nr. 1 prin conturul delimitat de punctele 2,15,16,17,18,11,19,10,9,7,6,5,4,3,2 - hașuri de culoare albastra si prezintă următoarele vecinătăți: la nord - D. Gavrila; la est - D. Gavril; la sud - str. dr I. Gavril ; la vest - G. M. .
Niciunul din terenurile părților in litigiu in prezentul dosar nu este intabulat astfel încât identificarea topografica după date de carte funciara nu se poate face, planul cu nr. topo. fiind concretual, iar cărțile funciare, in cea mai mare parte, nu au suprafața.
În procesul verbal de punere în posesie aferent Titlului de proprietate nr. 45588/39 eliberat pe numele lui G. M. deschiderea la strada dr. I. Gavril a terenului de la locul numit Acasă este de 7.7 m-fila 49 din dosarul de apel.
În procesul verbal de punere in posesie aferent Titlului de proprietate nr. 6005/46 eliberat pe numele lui luga I. deschiderea la strada dr. I. Gavril a terenului de la locul numit Acasă este de 16 m - fila 50 din dosarul de apel.
Expertul arată că, în realitate, deschiderea totala, la strada dr. luga Gavril, a celor doua terenuri in litigiu este de 23.2 m, deși conform celor doua procese verbale de punere in posesie deschiderea totala la strada a acestor doua terenuri ar trebui sa fie de 23.7m, ceea ce înseamnă ca la punerea in posesie distantele s-au măsurat eronat cu 0.5m, sens in care la stabilirea liniei despărțitoare dintre cele doua proprietăți expertul a procedat la diminuarea corespunzătoare a lățimilor la strada a ambelor proprietăți.
În procesele verbale de punere în posesie linia despărțitoare dintre proprietățile părților este situată în linie dreaptă și în niciun caz sub formă de linie frântă cum este folosința actuală.
Având în vedere cele prezentate anterior, conținuturile titlurilor de proprietate eliberate părților, procesele verbale de punere în posesie și suprafețele folosite în realitate de părți, expertul arată că linia despărțitoare dintre cele două proprietăți este situată pe aliniamentul determinat, în planul de situație din anexa nr.1, de punctele 2-3-4-5-8-19-12.
În această situație, intimatul folosește o suprafață de teren de 13 mp din terenul proprietatea reclamantei, suprafața delimitată pe planul de situație din anexa nr.1 prin conturul delimitat de punctele 5,6,7,9,10,19,8,5 - hașuri de culoare roșie, iar reclamanta folosește o suprafață de 0,3 mp din terenul intimatului, suprafața delimitată pe planul de situație din anexa nr.1 prin conturul delimitat de punctele 11,12,19,11.
Pe terenul proprietatea reclamantei G. M. este edificată o magazie a intimatului I. I., materializată în planul de situație din anexa nr.1 prin conturul delimitat de punctele 5,6,7,8,5, aflată într-o stare avansată de degradare și dezmembrare.
Martorul I. Ianos, propus de intimat, a arătat că, în 1977-1978, intimatul I. l-a chemat să-i facă un gard cu piatră de carieră. Când a construit gardul din piatră între cele două proprietăți, vecinii nu se certau și exista un gard din lemn între cele două proprietăți, care era perpendicular pe gardul din piatră, acesta fiind drept până la un loc și apoi făcând o curbă către apelantă - fila 65.
Martorul V. D., propus de intimat, a arătat că: în anul 2005 în calitate de viceprimar împreună cu Comisia desemnată urmare reclamației
formulate de apelantă a constatat că intimatul I. a edificat o anexă în spatele casei intimatului I. . Exista o anexă veche făcută pe pilonii din stejari care reprezentau și linia de mejdă la 1 metru jumătate de casa intimatului I. . Cu acel prilej a constatat că apelanta a avut dreptate deoarece apele pluviale de pe acoperișul acelei anexe se scurgeau pe terenul apelantei. Faptul că acei piloni respectiv șeranți erau căptușiți cu scândură care se afla spre proprietatea apelantei l-a făcut să concluzioneze că partea exterioară a colejnei era mejda dintre cele două proprietăți. Urmare măsurărilor dispuse de primărie, intimatul a demolat acea anexă și au rămas doar pilonii. Și în prezent pilonii aceia sunt tot acolo. Apelanta a făcut altă reclamație cerând grănițuire. În calitate de viceprimar, martorul cu doi membri ai comisiei, au mers la fața locului și au făcut o măsurătoare. Au constatat că dimensiunile corespundeau cu titlul de proprietate emis de comisia locală. Au încercat să medieze conflictul dintre părți. Știe că apelanta este cea care a construit prima casă apoi după câțiva ani a construit casa I. . Pe hărțile concretuale pe care le dețin la primărie se vede că există o curbură a limitei a mejdei dintre cele două proprietăți. Mejda dintre cele două proprietăți iese în str. Dr. G. I. unde există un pilon din șină și un gard din piatră și beton. Gardul care este perpendicular pe gardul din beton și piatră nu a fost modificat de când au fost la fața locului și până în prezent există și acum respectivii piloni, șeranți. Știe că intimatul I. are autorizație de construire pe casa din lemn dar pe anexă nu avea. Știe că schița titlului de proprietate este făcută doar din linii drepte, știe că titlul de proprietate nu a fost atacat. A constatat că la nici o persoană din localitate nu corespund cele din Registrul agricol cu cele măsurate. În cazul intimatului, la fața locului exista un gard și totul era grănițuit. Totul era cu garduri. Și atunci titlul de proprietate s-a eliberat conform mejdelor stabilite prin gardurile existente. Pentru orice construcție amplasată pe mejdă e nevoie de acordul vecinilor. Nu știe ca intimatul să fi avut acordul apelantei -fila 66 din dosarul de apel.
Martora C. I., propusă de apelantă, a arătat că a aflat, cu ani în urmă și apoi a constatat personal că intimatul a amplasat o colejnă pe porțiunea de la casa vecinului I. în curtea apelantei iar prin amplasarea acestei colejne lipite de casa intimatului I. s-a schimbat linia de mejdă cu un metru sau un metru și ceva - fila 67 din dosar în apel.
Martora T. A., propusă de apelantă, a arătat că, de la apelantă cunoaște faptul că intimatul a mutat gardul și personal a văzut doar stâlpi puși. A văzut martora și o construcție destinată pentru adăpostul oilor, edificată de intimat într-o porțiune ce intră cu aproximativ un metru în terenul apelantei. Această martoră a mai relatat faptul că, înainte de edificarea acestei construcții, gardul era în linie dreaptă - fila 68 din dosar în apel.
Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 296 Cod procedură civilă 1865, tribunalul va admite apelul declarat de către apelant împotriva sentinței civile nr.14/_ a Judecătoriei Dragomirești, pe care o va schimba în parte în sensul că, admițând în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul I.
I. și în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă- reconvențional G. M., va stabili linia de mejdă dintre terenurile proprietatea reclamantului-pârât reconvențional I. I. și respectiv al pârâtei- reclamante-reconvențional G. M., pe aliniamentul determinat în planul de situație din Anexa nr.1 a Raportului de expertiză întocmit de expertul Ș. Ovidiu, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, între punctele: 2-3-4- 5-8-19-12. Va obliga pe reclamantul-pârât reconvențional I. I. să lase în deplină proprietate și pașnică folosință pârâtei-reclamante-reconvențional G.
M. suprafața de teren de 13 mp, identificată în planul de situație din Anexa nr.1 a Raportului de expertiză întocmit de expertul Ș. Ovidiu pe conturul determinat de punctele: 5-6-7-9-10-19-8-5, hașurat cu culoare roșie și să mute gardul pe aliniamentul situat între punctele: 2-3-4-5-8-19-12 din Anexa nr.1 a Raportului de expertiză întocmit de expertul Ș. Ovidiu. Va menține restul dispozițiilor sentinței civile nr. 14/_ a Judecătoriei Dragomirești, care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, intimatul va fi obligat la plata către apelantă a cheltuielilor de judecată în apel reprezentând onorariul pentru expert și onorariul avocațial, justificate cu chitanțele depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite apelul declarat de către apelanta-pârâtă-reclamantă reconvențional G. M., domiciliată în oraș S. de Sus nr. 1750, jud. M. împotriva sentinței civile nr.14/_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, pe care o schimbă în parte în sensul că: Admite în parte acțiunea civilă formulată de către reclamantul I. I., domiciliat în S. de Sus, nr. 1749, jud. M. în contradictoriu cu pârâta G. M., cu domiciliul în S. de Sus nr.1750 jud. M. .
Admite cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă- reconvențional G. M. ;
Stabilește linia de hotar dintre terenurile proprietatea reclamantului- pârât reconvențional I. I. și respectiv al pârâtei-reclamante-reconvențional
G. M., pe aliniamentul determinat în planul de situație din Anexa nr.1 a Raportului de expertiză întocmit de expertul Ș. Ovidiu, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, între punctele: 2-3-4-5-8-19-12.
Obligă pe reclamantul-pârât reconvențional I. I. să lase în deplină proprietate și pașnică folosință pârâtei-reclamante-reconvențional G. M. suprafața de teren de 13 mp, identificată în planul de situație din Anexa nr.1 a Raportului de expertiză întocmit de expertul Ș. Ovidiu pe conturul determinat de punctele: 5-6-7-9-10-19-8-5, hașurat cu culoare roșie și să mute gardul pe
aliniamentul situat între punctele: 2-3-4-5-8-19-12 din Anexa nr.1 a Raportului de expertiză întocmit de expertul Ș. Ovidiu.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile nr. 14/_ a Judecătoriei Dragomirești, care nu contravin prezentei decizii.
Obligă pe intimatul I. I. la plata către apelanta G. M. a sumei de
4.300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | GREFIER | |||
P. G. G. | Ț. | D. | B. | D. |
Red.Ț.D./_ | ||
T.red.B.D./_ | ||
5 ex. | ||
J. ecător la fond:E. | M. | S. |
| ← Decizia civilă nr. 147/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 478/2013. Grănițuire → |
|---|
