Decizia civilă nr. 236/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 236/R/2013
Ședința publică din 25 ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. -A. POP JUDECĂTORI: C. -M. CONȚ
I. -D. C. GREFIER: A. -A. M.
S-a luat în examinare cererea de revizuire declarată de revizuientul M. G.
, prin mandatar M. D., împotriva sentinței civile nr. 1767/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Maramureș, a sentinței civile nr. 3534/_, pronunțată în dosarul nr. 6055/2002 al Judecătoriei Vișeu de Sus și a deciziei civile nr. 994/R/2007, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Maramureș, privind și pe intimata C. L. DE F. F. B., având ca obiect revizuire - fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea lasă cauza la a doua strigare, pentru a da revizuientului, mandatarului acestuia și reprezentantului intimatei posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă nimeni.
Curtea constată că cererea de revizuire declarată de revizuientul M. G.
, prin mandatar M. D., este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, având în vedere că prezentul dosar are ca obiect un litigiu de fond funciar.
De asemenea, Curtea constată că la data de_ a fost înregistrată la dosar o cerere olografă, care a fost formulată și expediată prin fax de către revizuientul M. G., prin care acesta insistă ca instanța să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a obliga pârâta C. L. de F. F. B. să procedeze conform dispozițiilor sentinței civile nr. 3534/2002 a Judecătoriei Vișeu de Sus, pronunțată în dosarul nr. 6055/2002 și, totodată, arată că, potrivit dispozițiilor sentinței civile nr. 1767/_ a Tribunalului Maramureș, pârâta C.
L. de F. F. B. a fost obligată să comunice un răspuns la cererea nr. 9234/_ și să înainteze dosarele nr. 23.724/_ și nr. 3520/_ la C. Județeană de F. F. Maramureș, însă până în prezent pârâta nu s-a conformat, ignorând dispozițiile hotărârilor judecătorești susmenționate.
Se constată, totodată, că prin aceiași cerere, revizuientul a solicitat și judecarea cauzei în lipsa lui de la dezbateri.
Curtea constată că la data de_ a fost înregistrată la dosar o cerere, care a fost formulată și expediată prin fax de către intimata C. L. de F. F.
B., prin care aceasta solicită amânarea cauzei și comunicarea cererii de revizuire pentru a-și putea formula apărările, iar potrivit art. 242 alin. 2 C.pr.civ., solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului său de la dezbateri.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de amânare formulată de
intimată, pentru a-i fi comunicată cererea de revizuire, având în vedere că în dosarul nr._ al Judecătoriei Vișeu de Sus, pe rolul cărei instanțe revizuirea a fost înregistrată inițial, intimata a depus întâmpinare la cererea de revizuire, solicitând respingerea acesteia ca "nelegală și neîntemeiată";.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 322 alin. 1 C.pr.civ., coroborat cu art. 137 alin. 1 C.pr.civ., invocă excepția inadmisibilității cererii de revizuire și reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
C U R T E A
Pr in cerere a de rev iz u ire înreg is tr ată in iț ial pe rolul Judec ător ie i V iș eu de Sus sub nr._, revizuientul M. G., prin mandatar M. D., în contradictoriu cu intimata C. L. B. de Aplicare a Legii F. ului F., a solicitat instanței să dispună revizuirea sentinței civile nr. 1767/_ a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, a sentinței civile nr. 3534/_, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosar nr. 6055/2002 și a deciziei civile nr. 994/R/_ a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, invocând în motivarea cererii de revizuire prevederile art. 322 pct. 7 C.pr.civ.
Cerere a de rev izu ire în te me iată pe preved er ile ar t. 322 pc t. 7 C. pr.civ., a fost disjunsă din dosar nr._ al Judecătoriei Vișeu de Sus, formând ulterior
ob iec tul dos arulu i nr._ al acele iaș i ins tanțe.
În dosarul nr._ al Judecătoriei Vișeu de Sus intimata C. L. de
F. B. a depus întâmpinare (f. 12-13), solicitând respingerea cererii reclamantului ca nelegală și neîntemeiată și invocând, totodată, excepția de necompetență materială a Judecătoriei Vișeu de Sus în soluționarea cererii de revizuire.
Pr in sen tinț a c iv il ă n r. 1033/_, pronunț ată de Judec ător ia V ișeu de Susîn dosar nr._ , s-a declinat competența de soluționare a acestei cereri de revizuire, în favoarea Tribunalului Maramureș, pe rolul Tribunalului Maramureș, dosarul fiind înregistrat sub nr._ .
Prin decizia civilă nr. 775/R/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ , s-a declinat în favoarea Curții de Apel Cluj competența materială de soluționare a aceleiași cereri de revizuire, dosarul fiind înregistrat pe
rolul Curț ii de Apel C lu j sub nr._ .
Cerere a de revizuire este in ad misib ilă.
Revizuientul a solicitat, în temeiul art. 322 pct. 7 C.pr.civ., afirmativ pentru contrarietate de hotărâri, revizuirea următoarelor hotărâri judecătorești: sentința civilă nr. 1767/_ a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr. _
, sentința civilă nr. 3534/_, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosar nr. 6055/2002 și decizia civilă nr. 994/R/_ a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._ .
Potrivit art. 322 alin. 1 C. proc. civ., este posibilă revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când prin respectiva hotărâre se evocă fondul cauzei.
Prin urmare, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat, prin hotărârea atacată cu revizuire, fondul cauzei, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată
anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, decât cea care fusese aleasă până în acel moment.
O astfel de situație nu se întâlnește în cazul în care instanța de recurs respinge recursul sau când această instanță admite recursul, casează decizia dată în apel și menține hotărârea primei instanțe (a se vedea în acest sens Decizia nr. 4090/2001 a C.S.J. - Secția Civilă).
Cu alte cuvinte, hotărârile instanțelor de recurs prin care se evocă fondul cauzei, sunt acelea prin care instanțele admit recursul și, rejudecând cauza dedusă judecății, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată. În ipoteza în care recursul a fost respins, hotărârea prin care a fost soluționat astfel recursul, nu poate face obiectul cererii de revizuire, calea extraordinară de atac a revizuirii fiind inadmisibilă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 922/2002 a Curții de Apel București, Secția a IV-a Civilă).
Jurisprudența și doctrina au fost constante în a statua în sensul că revizuirea declarată împotriva unei hotărâri prin care recursul a fost respins fără să se fi evocat fondul pricinii dedus judecății, este inadmisibilă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 724/1999 a Curții de Apel București - Secția a IV-a Civilă; Decizia nr. 2503/2002 a Curții de Apel București - Secția a IV-a Civilă; Decizia nr. 2623/2001 a C.S.J. - Secția Civilă).
Argumentul avut în vedere de jurispudența, și preluat mai apoi și în doctrina de specialitate (a se vedea în acest sens G. Boroi, O. Spineanu-M. - codul de procedură civilă adnotat, Editura All Beck, București, 2005, precum și ediția a II-a revizuită și adăugită în anul 2007 la Editura Hamangiu), atunci când a statuat în sensul că este inadmisibilă revizuirea declarată împotriva unei hotărâri din recurs, prin care nu a fost evocat fondul cauzei este în esență următorul: atunci când instanța de recurs a respins recursul și a menținut decizia dată în apel, ea a menținut implicit situația de fapt reținută de tribunal, neschimbând cu nimic starea de fapt dedusă judecății (în acest sens a se vedea Decizia nr. 1687/2000 a Curții de Apel București - Secția a IV-a Civilă).
În perioada în care erau în vigoare prevederile art. 304 pct. 10 și 11 C.proc.civ. - art. 304 pct. 10 fiind abrogat prin art. I pct. 1111din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I punctul 49 din Legea nr. 219/2005, iar pct. 11 art. 304 fiind abrogat prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000 -, texte legale care permiteau instanței de recurs să analizeze hotărârea recurată și sub aspectul netemeiniciei sale, iar nu doar din punct de vedere al legalității acesteia, era foarte posibil ca instanța de recurs să respingă recursul formulat împotriva hotărârii tribunalului, dar să rețină în considerentele deciziei faptul că soluția primei instanțe este legală, dar motivarea acestei soluții este greșită și, în consecință, să procedeze la o proprie apreciere a probelor cauzei și o proprie interpretare și aplicare a prevederilor legale aplicabile. Această analiză făcută de instanța de recurs constituia o evocare a fondului cauzei, situație în care revizuirea ar fi fost admisibilă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1778/2005 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a).
Ulterior însă abrogării pct. 10 și 11 ale art. 304 C.proc.civ., instanța de recurs nu mai poate cenzura hotărârea recurată sub aspectul netemeiniciei sale, ci doar strict sub aspectul corectei aplicări a legii de către instanța care a pronunțat hotărârea recurată. Prin urmare, instanța de recurs nu mai poate reaprecia probele, nu mai poate schimba starea de fapt, nu mai poate să dea o interpretare și aplicare proprie circumstanțelor de fapt ale cauzei.
Așa fiind, revizuirea îndreptată împotriva unei decizii din recurs prin care recursul a fost respins ca nefondat (când este respins ca tardiv, ori când se
constată nulitatea acestuia pentru nemotivare, sau este anulat ca netimbrat, etc., fiind evident că respectiva hotărâre nu evocă fondul cauzei și deci revizuirea împotriva unei astfel de hotărâri este vădit inadmisibilă - a se vedea în acest sens Decizia nr. 2115/1998 a C.S.J., Decizia nr. 1655/2000 a Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă, Decizia nr. 657/2002 a Curții de Apel București - Secția a IV-a Civilă, Decizia nr. 2145/1999 a C.S.J.), menținându-se decizia recurată și, totodată, starea de fapt avută în vedere de primele două instanțe la pronunțarea soluției, va fi inadmisibilă, întrucât prin respectiva decizie nu se evocă fondul cauzei.
Mai mult decât atât, în jurisprudența s-a statuat în sensul că nu evocă fondul cauzei hotărârea pronunțată în recurs prin care se dă o dezlegare diferită excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei în promovarea acțiunii, și prin care se casează decizia tribunalului, se dispune rejudecarea apelului declarat de reclamantă împotriva sentinței judecătoriei, sentință prin care acțiunea reclamantei fusese respinsă ca neîntemeiată. Chiar dacă în soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei instanța de recurs face referire și la numite aspecte de drept substanțial, considerate lămuritoare pentru rezolvarea excepției, prin aceasta nu se soluționează fondul cauzei deduse judecății. Numai în situația în care, casând decizia tribunalului și rejudecând apelul reclamantei, Curtea s-ar fi pronunțat ca instanță de recurs și asupra acțiunii formulate de reclamantă, soluționând-o pe fond (fie pentru prima dată, fie într-un alt mod decât a fost făcută de primele două instanțe), ar fi avut loc o
evocare a fondului cauzei (Decizia nr. 656/_ a Curții de Apel București - Secția a IV-a Civilă).
Concluzionând, pentru a ne găsi în prezența unei evocări a fondului cauzei este necesar ca instanța de recurs să admită recursul, să rejudece cauza pe fond, pronunțând o altă soluție decât primele două instanțe sau, să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și rejudecând, să respingă apelul cu consecința menținerii hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică (a se vedea în acest sens Decizia nr. 2148/R/2000 a Curții de Apel Timișoara - Secția Civilă).
Or, în speță, se constată de către Curte că una dintre hotărârile a cărei revizuire se cere, respectiv decizia civilă nr. 994/R/_ a Tribunalului Maramureș, nu evocă fondul cauzei, întrucât, prin aceasta s-a admis recursul declarat de petentul M. D., împotriva sentinței nr. 1504/_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, care a fost casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, întrucât, era necesară administrarea de probe noi, probe care nu puteau fi administrate în recurs (f. 7-8 dosar nr._ ).
Se constată, așadar, că decizia civilă nr. 994/R/_, deși a fost pronunțată în recurs, totuși prin aceasta nu a fost evocat fondul cauzei, astfel încât aceasta nu este susceptibilă de recurs.
În ceea ce privește sentința civilă nr. 1767/_ a Tribunalului Maramureș, Secția Comercială de contencios Administrativ și Fiscal (f. 6, 7 dosar nr._ ), aceasta nu este o hotărâre dată de o instanță de recurs prin evocarea fondului, ori o hotărâre care să fi rămas definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, aceasta fiind susceptibilă doar de recurs.
Referitor la sentința civilă nr. 3534/_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, prin aceasta s-a admis o plângere întemeiată pe dispozițiile Legii fondului funciar, de către Judecătoria Vișeu de Sus (f. 3-4 dosar nr._ ), astfel încât, nici această sentință nu este o hotărâre dată de o instanță de recurs prin evocarea fondului, ori o hotărâre care să fi rămas definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, aceasta fiind susceptibilă doar de recurs.
Curtea constată, așadar, că hotărârile care se cer a fi revizuite prin revizuirea pendinte, nu se circumscriu dispozițiilor art. 322 alin. 1 C.pr.civ., revizuirea fiind, astfel, inadmisibilă.
Pe de altă parte, nu sunt întrunite nici condițiile de admisibilitate a unei cereri de revizuire, prevăzute de art. 322 pct. 7 C.pr.civ.
Revizuientul și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 322 pct.
7 C.pr.civ., susținând că între hotărârile a căror revizuire o solicită ar exista contrarietate, în înțelesul stipulat de acest text legal.
Potrivit art. 322 pct. 7 C.pr.civ., este admisibilă revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Art. 322 pct. 7 teza I C.pr.civ. prevede în mod expres că revizuirea pentru acest motiv este posibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: să existe hotărâri definitive potrivnice, indiferent dacă acestea au fost date de instanțe de același grad sau de grade diferite; respectivele hotărâri potrivnice să fie pronunțate în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Cu alte cuvinte, caracterul potrivnic al unor hotărâri definitive este prezent în situația în care respectivele hotărâri au fost pronunțate în una și aceeași pricină, adică acele pricini se caracterizează prin identitate de obiect și cauză juridică, s-au purtat între aceleași părți, respectivele persoane având în fiecare dintre pricini aceeași calitate.
Cerința acestei triple identități, de părți, având aceeași calitate, de obiect și de cauză, și care este susceptibilă să stabilească dacă într-adevăr este vorba despre una și aceeași pricină, este justificată pe considerentul de a se proteja puterea de lucru judecat de care se bucură o hotărâre judecătorească, respectiv, de a nu se aduce atingere autorității de lucru judecat de care se bucură hotărârea judecătorească pronunțată într-o pricină concretă, printr-o altă hotărâre judecătorească pronunțată în una și aceeași pricină, adică într-o pricină care are același obiect, aceeași cauză și în care figurează aceleași părți, în aceeași calitate, ca și pricina soluționată prin prima hotărâre.
Or, în speță, nu sunt întrunite cerințele pretinse de art. 322 pct. 7 teza I C.pr.civ., respectiv, nu este vorba despre hotărâri definitive potrivnice, pronunțate în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, având în vedere următoarele considerente:
Prin sentința nr. 1767/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ a Tribunalului Maramureș, s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul M. G D., în contradictoriu cu Primăria Orașului B. - C. L. de aplicare a Legilor fondului funciar și, în consecință, a fost obligată pârâta să-i comunice reclamantului un răspuns la cererea înregistrată sub nr. 9234/_, la aceasta.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 154,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 3534/2002, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosar nr. 6055/2002, s-a admis plângerea formulată de petentul M. G.
, prin mandatar M. D., în contradictoriu cu intimata C. L. B. de aplicare a legilor fondului funciar și, în consecință, a fost obligată intimata să procedeze din nou la punerea în posesie a petentului asupra suprafeței de 3 ha
200 mp pădure și 4600 mp pășune împădurită, atribuită prin Hotărârea nr. 96/2001, cu delimitarea în teren a parcelei.
Tribunalul Maramureș, prin decizia civilă nr. 994/_, pronunțată în dosar nr._, în baza art. 312 alin. 1-3 C.pr.civ., a admis recursul declarat de petentul M. D., împotriva sentinței civile nr. 1574/_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, care a fost casată, cauza fiind trimisă aceleași instanțe spre rejudecare.
Curtea constată, așadar, că, în speță, nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire, expres și limitativ prevăzute de art. 322 alin.
1 pct. 7 C.pr.civ., respectiv, condiția triplei identități, de părți, de obiect și de cauză, motiv pentru care nu este îndeplinită condiția existenței unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Așa fiind, în temeiul considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 326 și art. 328 C.pr.civ., Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă prezenta cerere de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de revizuientul M.
, prin mandatar M. D., împotriva sentinței civile nr. 1767/_ a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, a sentinței civile nr. 3534/_, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosar nr. 6055/2002 și a deciziei civile nr. 994/R/_ a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, pe care le menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
A. -A. POP
C.
-M.
CONȚ
I. -D. C.
GREFIER
-A. M.
Red.CMC/dact.MS 4 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 152/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 665/2013. Fond funciar → |
|---|
