Decizia civilă nr. 353/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Operator date nr. 2516
Decizia civilă Nr. 353/2013 Ședința publică de la 09 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE: D. I.
Judecător: G. D.
Judecător: R. M. P. Grefier: M. J. D.
S-a luat în examinare recursul formulat de către reclamantul SA, primar al C. L., impotriva sentinței civile nr. 769 din_ a Judecătoriei Jibou, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentului, av. P. a Aurel, reprezentantul C. ui C. și reprezentantul intimatei C. J. S., c.j. Copas Cornel Vasile, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că la dosarul cauzei intimata C. J. S., a formulat întâmpinare.
Recurentul, SA, prin reprezentant depune la dosarul cauzei planul de exploatare din 03 septembrie 1947 - care arată acesta - nu reprezintă un drept de proprietate.
De asemenea, intimatul C. C. depune la dosarul cauzei o serie de înscrisuri.
Reprezentantul C. ui C., solicită instanței acordarea cuvântului în dezbateri asupra recursului formulat.
Reprezentantul recurentului, av. P. a Aurel, solicită instanței admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Jibou pentru următoarele motive: s-a avut în vedere prin acțiune și prin recurs, arată reprezentantul recurentului, că titlul de proprietate cu privire la suprafața de teren arondată ca și competență comunei L., este lovit de nulitate absolută ca act juridic, întrucât aprobarea este făcută de u organ necompetent juridic, necompetența atrăgând nulitatea actului făcut. Acest lucru nu a fost analizat de instanța de fond deși a fost invocată ca și excepție. Mai apoi, arată reprezentantul recurentului, nulitatea titlului nu este analizată de instanța de fond privind reconstituirea proprietății, pe o suprafață de teren ce se cuvenea altei persoane, ce deținea o sentință judecătorească executată și pusă în aplicare de C. C. L. . De asemenea, instanța de fond nu a analizat nici excepția de necompetență, vizând actul juridic eliberat de comuna L. și nici fondul privind îndreptățirea la suprafața pentru care este și al doilea titlu dat î baza sentinței judecătorești, tot pe același teren.
Arată totodată, că nu s-a respectat dispozițiile art. 27 din L167/97 de fond funciar pentru identificarea condițiilor prevăzute în acest text de lege. Conform actelor de la dosar, pârâta a mai primit suprafața de teren forestier respectiv 115 ha, și apoi 50 ha, teren care nu este forestier. Au fost astfel favorizate persoane care închiriau terenul pentru a primi subvenția de la APIA, deși pe acest teren era titlul altei persoane.
Pentru aceste considerente, arată reprezentantul recurentului se impune casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Jibou.
Reprezentantul C. ui C., având cuvântul asupra recursului formulat solicită instanței respingerea acestuia pentru motivele arătate în întâmpinare.
Apreciază că titlul de proprietate emis de comuna L. C. ui C. este unul legal. Simpla afirmație făcută de recurent că terenul cu pricina ce face obiectul cauzei se află pe teritoriul alte comune, nu poate știrbi dreptul de proprietate al proprietarului. Primăria, administrează toate imobilele proprietate publică, pe care o posedă cu acte legale tabulare, ori în cazul în speță nu se face dovada vreunui astfel de act de proprietate pe numele primăriei sau a Consiliului Local L. . Faptul că o parte a C. ui C. se află pe teritoriul comunei L. nu poate desființa dreptul de proprietate al proprietarului împroprietărit prin reforma agrară din 1921. Arată totodată că limitele de grănițuire dintre cele două comune nu desființează și nici nu poate desființa dreptul de proprietate al proprietarului.
Apreciază că comuna L. este competentă neraportându-se la comuna
L. niciodată. S-au raportat doar la comuna L. care a și înaintat Comisiei Județene actele în baza cărora s-a eliberat titlul de proprietate.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului formulat.
Reprezentantul Comisiei Județene S., c.j. Copas Cornel, solicită instanței respingerea recursului formulat ca nefundat și menținerea hotărârii primei instanțe ca nefondată. Faptul că acea cerere s-a depus la L. și nu la L. nu afectează dreptul de proprietate al C. ui C. . Cu privire la sentința civilă care stabilește un drept de proprietate nestabilind și amplasamentul. Apreciază totodată că nu se impune constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate, în sensul radierii dreptului de proprietate, ci completarea titlului de proprietate cu numele comunei L. . Pentru aceste considerente, astfel cum au fost acestea formulate în întâmpinare, solicită respingerea recursului formulat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T. ,
Prin sentința civilă 769/_ a Judecătoriei Jibou a fost respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul SA - primar al C. L. în contradictoriu cu pârâții C. C., C. L. de F. F. L. și
C. J. Pentru Reconstituirea D. de P. A. T. S. privind anularea parțială a Titlului de proprietate nr._ pentru suprafața de 23,2636 ha teren în locul numit "Grind";.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că prin titlul de proprietate nr. 1010/47/_ s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 50 ha pășune situată pe teritoriul satului C., comuna L. (40 ha pășune în parcela "Grind";, și 10 ha pășune în parcela "Grind";) .
Din cuprinsul planului de exploatare si bugetul pășunii comunale L. pe anul 1946 - 1947 de la filele 57 - 58 din dosar, rezultă că această suprafață de pășune de 50 ha a fost primită de satul C. în baza reformei agrare din anul 1921, respectiv 90 de iugăre ( 1 iugăr = 0,5775 mp ).
Din declarațiile martorilor Cutoi Victor, B. n G. și Coste Grigore, rezultă că acest teren de 50 ha pășune a fost utilizat de către membrii composesori inca din anul 1991, fara a fi tulburați in folosința și posesie în intervalul 1991 - 2003.
Totodată, în anul 2003 C. C. închiriază această suprafață de
pășune pe o perioadă de 30 de ani firmei SC Agricola Someș SRL prin asociat
Coste Grigore, încheind în acest sens contractul de închiriere autentificat notarial sub nr. 1543/_ .
Portrivit art. III (1) din Legea nr. 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
Având în vedere înscrisurile depuse în cauză s-a apreciat că titlul de proprietate emis în favoarea pârâtului este legal, având în considerare și faptul că înainte de 1990 suprafața se afla în exploartarea CAP L. .
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare aceleași instanțe, având în vedere că nu a fost cercetat fondul cauzei.
Criticile aduse instanței de fond vizează faptul că deși a invocat nulitatea absolută a titlului, instanța nu a analizat și nu s-a raportat în legătură cu acest aspect. De asemenea nu a analizat toate înscrisurile despuse în cauză, mai ales că există o hotărâre judecătorească pusă în aplicare de C. L. de F. F. . Nu au foast respectate nici dispozițiile art. 27 din L169/97 privind identificarea suprafețelor de teren și în acest mod instanța nu a cercetat fondul cauzei, motiv pentru care se impune casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare aceleași instanțe.
C. C. depune întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale active a recurentului precum și a lipsei de interes îm promovarea acțiunii.
Consideră că titlul de proprietate este emis corect, iar C. J. de F.
F. a validat suprafața eliberând ulterior și titlul în cauză.
Dimpotrivă, instanța ar trebui să anuleze titlul de proprietate emis de C.
L. L., care nu avea acte doveditoare. În final se solicită respingerea recursului mai ales că expertiza efectuată în cauză a dovedit faptul că terenurile din cele 2 titluri nu se suprapun.
C. J. de F. F. depune în cauză o întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat. Se arată în considerentele că netrimiterea dosarului depus în temeiul L1/2000 de către C. C., cuprinzând cererea de reconstituire a dreptului de proprietate și documentele doveditoare, de la C. L. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la C. L. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, nu poate și nu trebuie să afecteze existența dreptului de proprietate al intimatului pârât C. C., cui atât mai mult cu cât aceasta a fost constată atât de instanța de fond, cât și de C. J. S. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin adoptarea hotărârii nr. 25 din_ și prin emiterea TP nr. 1010/47 din_ .
Recurentul reclamant nu a depus la dosarul cauzei înscrisuri din care să reiasă că suprafața litigioasă ar fi inclusă în titlul de proprietate eliberat unei alte persoane juridice sau fizice.
Recursul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată de reclamantul SA, primar al C. L., în contradictoriu cu pârâtul C. C. s-a solicitat a se dispune anularea titlului de proprietate_ .
A fost invocat de la început necompetența comisiei locale de a întocmi procesul verbal de punere în posesie pe suprafețe situate administrativ în altă comună fără ca instanța de fond să se pronunțe în legătură cu aceasta.
Apoi în cauză a fost depusă o sentință judecătorească prin care în favoarea C. ui C. a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 115 ha. La dosar există 2 titluri de proprietate unul pentru 50 ha emis în favoarea aceluiași composesorat și altul pentru suprafața de 115 ha. Cele 2 titluri sunt emise de 2 comisii locale diferite, fără ca instanța de fond să analizeze care dintre ele este corect.
De asemenea instanța a luat în calcul planul de exploatare întocmit în anul 1946 fără însă a analiza conținutul acestuia raportat la celelalte înscrisuri soluționând astfel procesul fără a intra în cercetarea fondului, care atrage casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în conformitate cu prevederile art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă.
În rejudecare se va proceda la completarea probatoriului pentru înlăturarea deficiențelor semnalate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul SA, primar al C. L., impotriva sentinței civile nr. 769 din_ a Judecătoriei Jibou.
Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe, Judecătoria Jibou.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Aprilie 2013.
Președinte, D. I. | Judecător, G. D. | Judecător, R. M. P. |
Grefier, M. J. D. |
Red.PRM/_
Dact.MJD/_
EX.2/jud. fond A. F.
| ← Decizia civilă nr. 136/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 486/2013. Fond funciar → |
|---|
