Decizia civilă nr. 69/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr.69/R/2013
Ședința publică de la 14 Februarie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C. ,judecător JUDECĂTOR: S. I. JUDECĂTOR: N. C.
GREFIER: H. V.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamanta C. Ana împotriva sentinței civile nr. 1071 din 10 mai 20122012, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar modificare titlu proprietate.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamanta recurentă avocat Lombrea D., cu împuternicire avocațială aflată la dosar la fila 7, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul reclamantei recurente, avocat Lombrea D., depune la dosarul cauzei un înscris prin care face dovada decesului pârâtei intimate C. I. . Nu formulează cereri prealabile dezbaterii recursului.
Nemaifiind de formulat alte cereri, tribunalul închide faza de cercetare judecătorească și dispune dezbaterea căii de atac.
Reprezentantul reclamantei recurente, avocat Lombrea D. solicită admiterea recursului așa cum este formulat în scris, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii acțiunii principale așa cum este formulată în scris; obligarea tuturor pârâților intimați la plata cheltuielilor de judecată, potrivit chitanțelor și facturilor pe care le depune la dosarul cauzei.
deliberând, constată:
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr.1071/2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._ s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta C. Ana (născută Nașcu), în contradictoriu cu pârâții C. C. , M. I. , C. I. ,
T. , C. locală N. pentru aplicarea L. F. F. și C. județeană
-N. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, având ca obiect anulare parțială titlu de proprietate; s-a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Năsăud sub nr._, reclamanta C. Ana în nume propriu și în calitate de succesoare a defunctei Nașcu
M. i-a chemat în judecată pe pârâții C. C. ș.a.., solicitând instanței ca, în contradictoriu cu aceștia, să se dispună anularea parțială a Titlului de proprietate nr. 77752 din_ eliberat de C. județeană B. -N. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în sensul radierii din acest titlu a pârâților C. C.
, C. I., A. V. T. și a numitei M. V. Roza; cu obligarea pârâților la cheltuieli de judecată.
În fapt, a arătat reclamanta că titlul de proprietate în litigiu este profund nelegal câtă vreme acesta s-a eliberat atât în favoarea ei și a mamei sale, cât și în favoarea pârâților, în calitatea lor de moștenitori ai defuncților Nașcu I. și A. V.
, deși între defuncți nu a existat nici o legătură de rudenie, așa cum nu există nici o legătură de rudenie între reclamantă și ceilalți coproprietari din acest titlu.
Astfel, a arătat reclamanta că Nașcu I. a fost căsătorit cu Nașcu M., ambii decedați în prezent, care sunt părinții ei.
C. C., M. V. Roza, C. I. și A. V. T. sunt copii defunctului A. V. .
Terenul în litigiu a constituit proprietatea tabulară a părinților ei Nașcu I. și M., care l-au înscris în CAP - N. la data înființării sale.
Terenul se identifică cu CF 605 T. nr.top. 411 și este întabulat pe numele reclamantei și mamei sale Nașcu M., dobândit prin succesiune de la defunctul Nașcu I. .
În consecință, este evident că întregul teren se impunea să fie reconstituit numai în favoarea sa și defunctei sale mame Nașcu M., ca moștenitori ai def. Nașcu
I. .
Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea acțiunii în sensul radierii celorlalți pârâți din acest titlu de proprietate.
În drept s-au invocat prev. art. III din Legea nr. 169/1997 .
Pârâtul A. T., prezent în instanță, a lăsat soluția la aprecierea instanței, arătând însă că în anul 1946 părinții săi au cumpărat de la familia Nașcu circa 4 ha. de teren, cu care au intrat în CAP N. .
Pârâtele C. județeană B. -N. și C. locală N., în principiu, nu s-au opus acțiunii.
Ceilalți pârâți, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat apărări scrise.
Prin Sentința civilă 178/2009 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._ s-a admis acțiunea astfel formulată, s-a anulat Titlul de proprietate nr. 77752/_ eliberat de C. județeană B. -N. și s-a dispus eliberarea unui nou titlu de proprietate pentru terenul de 10 ha. și 1000 mp. numai pe numele C. Ana și Nașcu M. ca urmași ai defunctului Nașcu I. .
În justificare, s-a reținut că între numiții A. V. și Nașcu I. nu a existat niciodată vreo legătură de rudenie, așa cum nici între erezii acestora nu există nici o legătură de rudenie. Dacă erezii lui A. V. au făcut dovada că antecesorii lor au avut înainte de cooperativizare terenuri agricole sau terenuri cu vegetație forestieră, înainte de amenajamentele silvice, atunci acestora trebuia să li se elibereze un titlu de proprietate separat față de cel al erezilor defunctului Nașcu I. . Reclamanta a făcut dovada că terenul din litigiu a fost numai proprietatea
antecesorului său Nașcu I. nu și a defunctului A. V. și că între ea și erezii acestuia din urmă nu există nici o legătură de rudenie, motiv pentru care, în final, s-a admis acțiunea potrivit celor consemnate mai sus.
Prin Decizia civilă nr. 235/R/2009 pronunțată de Tribunalul B. -N. în același dosar, s-au admis recursurile declarate de pârâții A. T. și C. județeană
B. -N. împotriva Sentinței civile nr.178/2009 pronunțată de Judecătoria Năsăud, care s-a casat în întregime și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
S-a avut în vedere că din probatoriul administrat în cauză, precum și din înscrisurile depuse în recurs reiese că într-adevăr între A. V. și Nașcu I. nu a existat nici o relație de rudenie, așa cum nu există vreo relație de rudenie între moștenitorii acestora. Este real că în CF 605 T. nr.top. 411 este înscrisă C. Ana, precum și Nașcu M. cu terenul de 10 ha. 5791 mp. arător în "Fordule";, cu titlu de moștenire legală, în baza sentinței civile dată de Judecătoria Năsăud în dosar nr. 2408/1990, însă A. T. și ceilalți pârâți din prezentul dosar nu au fost parte în proces astfel că sentința nu le este opozabilă și, pe de altă parte, aceasta a fost pronunțată înainte de intrarea în vigoare a L. nr. 18/1991.
Pe de altă parte, s-a mai reținut că terenul de circa 4 ha. înscris în registrul agricol pe numele antecesorului recurentului, despre care se susține că face parte din suprafața totală de 10 ha. și 1000 mp. cuprins în titlul de proprietate atacat, A. T. a învederat că a fost cumpărat de antecesorul său chiar de la antecesorul reclamantei, numitul Nașcu I. și că acel teren a fost înscris în CAP potrivit cererii depus la dosar în recurs la fila 12.
În consecință, s-a considerat că este necesară reluarea cercetării judecătorești referitoare la fondul cauzei sub aspectul legalei îndreptățiri a părților la terenul înscris în titlul de proprietate atacat pentru a se stabili dacă terenul înscris în CAP de A. V. este sau nu același cu cel reconstituit prin titlul de proprietate atacat, raportat la faptul că în acest titlu este înscrisă suprafața totală de 10 ha. și 1000 mp., fânaț în locul Streaua, ori în CF 605 nr.top. 411, invocat de reclamantă apare terenul de natură arător în ridul Fordule.
Primind cauza spre rejudecare, aceasta a fost reînregistrată la Judecătoria Năsăud sub nr. 1936/R/265/2009.
În rejudecare, reclamata și-a menținut acțiunea așa cum a fost ea scrisă, arătând în plus că din probele administrate în rejudecare rezultă că singura care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate este pârâta C. I. n. A.
, însă prin această cerere s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,60 ha. pădure din suprafața de circa 2 ha., pădure situată în ridul Streaua din hotarul satului T., pădure ai căror proprietari au fost părinții săi. Ceilalți moștenitori ai lui A. V. nu au depus cerere de reconstituire cu privire la vreo suprafață de teren.
S-a mai arătat faptul că instanța a fost învestită doar cu cererea reclamantei de anulare parțială a titlului de proprietate în sensul raderii din acest titlu a urmașilor defunctului A. V. astfel încât instanța nu se poate pronunța dacă urmașii defunctului A. V. sunt sau nu îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament .
Pârâtul A. Todor, prin mandatar Lup I., s-a opus admiterii acțiunii. Ceilalți pârâți nu au formulat apărări scrise în rejudecare.
Urmare a îndrumărilor deciziei de casare, în rejudecare s-a administrat probațiunea testimonială, fiind reaudiată martora S. ca Domnica și audiați alți martori ceruți de părți, a căror declarații consemnate în scris s-au atașat la dosar.
De asemenea, pe tot parcursul cercetării judecătorești, s-a stăruit de către instanță, prin adresele emise organelor abilitate, să se acvireze întreaga documentație în baza căreia s-a emis titlul de proprietate contestat.
Din adresele comunicate la dosar, la filele 72, 58, 81 și 136, rezultă că nu s-a găsit în arhiva acestor organe întreaga documentație în baza căruia titlul de proprietate în litigiu a fost emis.
De asemenea, tot în rejudecare,instanța a dispus din oficiu efectuarea unui raport de expertiză tehnică topografică pentru a se stabilii dacă terenul reconstituit în favoarea erezilor numitului A. V. este sau nu identic cu cel înscris în extrasul de CF invocat de reclamantă și dacă acestea corespund, în final, cu terenul înscrisul în titlul de proprietate.
La dosar s-a depus astfel raportul de expertiză întocmit de expert Breier I.
N. (f.172 -178) și completarea la acest raport (f.207-211), care au fost comunicate părților (f. 180-183, 211-216), care nu l-au contestat.
Din analiza întregului material administrat în cauză, judecătoria a statuat că reclamanta C. Ana este fiica defunctului Nașcu M. și Nașcu I. .
Numiți C. C., M. V. Roza, C. I. și A. T. sunt copii defunctului A. V. .
Pârâtul M. I. este fiul defunctei M. V. Roza.
Prin Titlul de proprietate nr. 77752 eliberat de C. județeană B. -N. la data de_ s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafață totală de 10 ha. și 1000 mp. teren de natură fânețe, identificat prin tarla 62/4 parcela 20, situat în locul Streaua, între vecinii: limita Florești în nord, drum în est, Horgoș Firoana în sud și Zagrai P. în vest, în favoarea numiților C. C., M. Roza, C.
I. și A. T. ca moștenitori ai defunctului A. V. și în favoarea numitelor
C. Ana și Nașcu M. ca moștenitori ai defunctului Nașcu I. .
Titlul de proprietate s-a emis în baza Procesul-verbal de punere în posesie nr. 1271/_ (f.199-200) fără însă să se întocmească schiță de punere în posesie, așa cum rezultă din Adresa nr. 2716/_ eliberată de Primăria comunei N. (f.191).
Reclamanta pretinde că acest teren înscris în titlul de proprietate este același cu terenul înscris în CF 605 T. nr.top. 411, proprietatea tabulară a ei și mamei sale Nașcu M., cu titlu de moștenire legală și că între acestea și ceilalți pârâși nu există nici un grad de rudenie, așa cum nu există nici între antecesorii lor Nașcu I. și A. V. .
Din probele administrate în cauză, s-a reținut că numitul Nașcu I. a fost proprietarul tabular al întregului teren înscris în CF 605 T. nr.top. 411, arător în ridul Fordule, în suprafață de 10 ha. și 5791 mp., potrivit înscrierii inițiale din CF.
Prin Sentința civilă nr. 1635/1990 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr. 2408/1990, acvirat în cauză, s-a dezbătut succesiunea după defunctul Nașcu
, urmare a acestei stări de fapt, urmașele defunctului C. Ana și Nașcu M. înscriindu-și în CF dreptul de proprietate prin Încheierea nr. 457/1991.
Această sentință civilă nu este însă opozabilă pârâților din prezenta pricină deoarece aceștia nu au avut calitatea de parte în dosarul nr. 2408/1990.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză și completarea la acest raport, coroborat cu declarațiile martorilor audiați în cauză și raportat la vecinătățile terenului măsurat de expert cu vecinătățile înscrise în titlul de proprietate, s-a reținut că terenul înscris în titlul de proprietate face parte din întregul teren înscris în CF 605 T. nr.top. 411.
Astfel, așa cum rezultă din probele cauzei, cu excepția vecinului din partea de sud a terenului măsurat de expert, toate celelalte vecinătăți ale terenului măsurat corespund cu cele din titlul de proprietate.
Tot din înscrisurile de la dosar, instanța a reținut faptul că mama reclamantei, numita Nașcu M., a decedat la_ .
V. a decedat la data de_ .
Din coroborarea declarațiilor martorilor rezultă cu certitudine faptul că A.
V. a folosit în mod distinct o parcelă de teren pe care a existat o casă de locuit veche ce constituie casa părintească a pârâților. Din declarațiile martorilor audiați rezultă fie că acest teren a fost cumpărat de la defunctul Nașcu I. de către A. V.
, fie că a fost primit de acesta din urmă de la Nașcu I., în schimbul muncii pe care a prestat-o ca slugă.
Este de necontestat faptul că A. I. a deținut în ridul Streaua, suprafața de 2,74 ha. teren și de 1,16 ha. teren în ridul Streaua, de natură arabil, așa cum rezultă din Registrul agricol pe nul 1959.
Toți martorii fac referire la faptul că și terenul deținut de Nașcu I., din care A. V. a primit sau a cumpărat de la acesta teren, se află situat tot în ridul Streaua, martorii neavând cunoștință de nici un lot denumite Fordule.
La data de 1 august 1961, A. V. a intrat în CAP N. cu toată suprafața pe care o posedă și care se regăsește în Registrul Agricol, așa cum rezultă din cererea de înscriere în CAP de la fila 12 din dosarul nr. 466/_ a Tribunalului B. -N. .
Cu toate că în cauză s-au făcut demersuri repetate de către instanță pentru atașarea la dosar a întregi documentații care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, aceasta nu a fost depusă în întregime.
La dosar se regăsește doar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate făcută de pârâta C. I. la data de 3 martie 1991 și care se referă la suprafața de 1 ha. pădure din totalul de 2 ha. pădure deținut tot în ridul Streaua de tatăl acesteia A. V. .
Din Registrul agricol nu rezultă însă că A. V. a deținut pădure.
Pe de altă parte, deși este reală susținerea reclamantei efectuată prin concluziile scrise în conformitate cu care la dosar nu se regăsesc cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de ceilalți pârâți după antecesorul lor, instanța a înlăturat această apărare deoarece la fel de adevărat este și faptul că la dosar nu s-au regăsit nici cererile de reconstituire a dreptului de proprietate făcute de
C. Ana și Nașcu M., așa cum rezultă din adresele de la filele 72, 58, 81 și 136.
Această stare de fapt nu duce neapărat la concluzia că astfel de cereri nu s-au formulat, ci la faptul că acestea nu s-au mai găsit în arhiva acestor instituții urmare a schimbării de-a lungul timpului a componenței comisiilor locale, respectiv comisiei județene, precum și urmare a corespondenței purtată cu aceste comisii în urma contestației care a fost formulată de numitele Nașcu M. și C. Ana
împotriva hotărârii de validare a dreptului de proprietate, contestație respinsă de C. județeană prin Hotărârea nr. 48/_ .
Faptul că s-au formulat însă astfel de cereri de reconstituire rezultă din Tabelul nominal întocmit de Primăria comunei N. cu moștenitorii proprietarilor decedați care solicită stabilirea dreptului de proprietate și unde figurează înscrise atât numitele C. Ana și Nașcu M. ca moștenitori ai lui Nașcu I., cât și copii defunctului A. V. (f.126).
Urmare a acestei stări de fapt s-a înlăturat susținerea reclamantei în conformitate cu care nu s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de către moștenitori.
În concluzie, s-a reținut că terenul înscris în titlul de proprietate face parte din întregul teren înscris în CF 605 T. nr.top. 411, pentru motivele reținute mai sus, și că din acest teren cert a constituit inițial proprietatea def. Nașcu I., acesta a transmis numitului A. V. suprafața totală de 3,9 ha. teren(2,74 ha. + 1,16 ha.), teren de natură agricol la data intrării în CAP a numitului A. V. .
Potrivit prevederilor L. nr. 18/1991, proprietatea se dovedește fie cu extras de CF, fie cu copie de pe Registrul Agricol al localităților. Așa cum confirmă martorii audiați, coroborat însă cu mențiunile din Registrul agricol al comunei N., rezultă cu certitudine faptul că Nașcu I. a transmis această suprafață de teren din ridul Streaua în proprietatea numitului A. V. și nu doar în folosința acestuia așa cum în final susține reclamanta prin concluziile scrise.
De altfel, așa cum rezultă din declarațiile martorilor și înscrisurile comunicate la dosar de C. locală N. Nașcu I. înainte de formarea CAP N. a vândut parcele de teren și altor persoane, a căror urmași au fost chiar audiați ca martor în cauză. De altfel, s-au emis și alte titluri de proprietate unor astfel de persoane,care și-au înscris în prezent dreptul lor de proprietate în CF.
Nu se poate reține apărarea reclamantei în conformitate cu care prin acțiunea formulată instanța nu este îndreptățită să analizeze dacă pârâții sunt sau nu îndreptății la reconstituire, în calitatea lor de moștenitori ai lui A. V., câtă vreme se solicită radierea acestora din titlul de proprietate prin care li s-a reconstituit și lor un drept de proprietate .
Pentru toate aceste motive, instanța a considerat neîntemeiată acțiunea, astfel încât în baza art. III din Legea nr. 169/1997 a respins-o ca fiind neîntemeiată.
Deoarece se află în culpă procesuală, s-a respins, potrivit art. 274 Cod procedură civilă, cererea reclamantei de obligare a pârâților la cheltuieli de judecată.
Pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței expuse a declarat recurs, în termen legal, reclamanta Caterig Ana, prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată; cu cheltuieli de judecată în toate instanțele, reprezentând onorarii de avocat, pentru motivele ce urmează:
O primă critică pe care o aduce hotărârii recurate este aceea că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Prin acțiunea introductivă s-a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate emis în favoarea reclamantei și ale pârâților, invocând două motive de nelegalitate ale acestuia.
Primul motiv a fost acela că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din litigiu nu se putea face în comun în calitate de moștenitori, deoarece între Nașcu I. și A. V. nu exista nici o legătură de rudenie.
Un alt motiv de nelegalitate al titlului atacat a fost acea că nici A. V. și nici urmașii acestuia nu au depus cerere de reconstituire asupra terenului din litigiu.
Deși motivele invocate prin acțiunea introductivă au fost clare și explicite, în final, instanța de fond nu a analizat primul motiv de nelegalitate al titlului invocat de reclamantă și anume acela că reconstituirea nu se putea face în comun, atâta vreme cât între autorii părților nu exista nici o legătură de rudenie.
Potrivit disp.art.13 alin.3 din Legea nr.18/1991 a fondului funciar, modificată, titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
Această excepție prevăzută de art.13 din Legea fondului funciar se referă doar la situația în care reconstituirea dreptului de proprietate se face în calitate de moștenitori după un autor comun.
În speță între Nașcu I. și A. V. nu exista nici o legătură de rudenie. Cum de altfel nu există nici o legătură de rudenie între Nașcu M., soția supraviețuitoare a lui Nașcu I., și ceilalți pârâți care sunt probabil moștenitorii defunctului A. V. .
Așa cum a precizat și prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, prin sentința civilă nr.178/2009 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, instanța a dispus anularea titlului de proprietate și eliberarea unui nou titlu de proprietate pentru terenul în suprafață de 10 ha. Și 1000 mp., numai pe numele lui C. Ana și Nașcu M. ca moștenitoare a defunctului Nașcu I. . Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere împrejurarea că între A. V. și Nașcu
I. nu a existat niciodată vreo legătură de rudenie cum nu există nici o legătură de rudenie nici între erezii lui A. V. și Nașcu I. .
Prin decizia nr.235/R/2009 Tribunalul B. -N. a statuat că între A. T. și Nașcu I. nu există nici o legătură de rudenie, după cum nu există nici o relație de rudenie între moștenitorii acestora.
Deși concluziile și motivele de nulitate ale titlului de proprietate au fost suficient de explicite, în dorința de a respinge acțiunea, instanța de fond a făcut abstracție de această împrejurare. În acest sens se poate observa că în considerentele hotărârii sale instanța de fond nici măcar nu face vorbire despre acest motiv de nulitate al titlului de proprietate.
Soluționarea cauzei și prin prisma acestui motiv invocat era absolut necesară. Pe rolul Judecătoriei N. este în curs de instrumentare cauza ce formează obiectul dosarului nr._ prin care s-a solicitat, printre altele, și partajarea terenului cuprins în titlul de proprietate. Deoarece între urmașul defunctului Nașcu I. și cei ai defunctului A. T. nu există nici o legătură de rudenie, instanța nu a putut dispune partajarea acestui imobil, apreciind că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din litigiu nu putea fi dispusă în baza dispozițiilor art.13 alin.3 din Legea nr.18/1991. Cauza este în prezent suspendată până la soluționarea irevocabilă a prezentei acțiuni.
Litigiul a fost soluționat de instanța de fond în sensul că titlul a rămas valabil, iar, în final, partajarea lui nu se poate dispune, motivat de împrejurarea că nu pot fi stabilite cotele de coproprietate ale persoanelor cuprinse în titlul de proprietate, în calitate de moștenitori a unor persoane între care nu există nici o legătură de rudenie.
Raportat la această împrejurare este evident că hotărârea recurată este profund nelegală.
Statuările instanței fondului în sensul că în cazul în care nu există cereri de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrate la comisia locală și nici dosare de reconstituire, împrejurarea trebuie interpretată în sensul că ele există, sunt în disprețul legii fondului funciar.
Potrivit art.12 alin.3 reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere, iar potrivit alin.4 cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se depune și se înregistrează la primărie…
În speță, instanța de fond a fost investită cu acțiunea reclamantei Nașcu M. prin care aceasta a solicitat anularea titlului de proprietate emis în comun pe numele său și a urmașilor lui A. T. . Acesta este obiectul acțiunii, prin prisma căruia instanța de fond trebuia să o soluționeze.
Existența sau inexistența cererii lui Nașcu M. în arhiva comicie locale are mai puțină importanță, atâta vreme cât instanța de fond nu a fost investită cu o cerere de anulare a titlului de proprietate formulată de urmașii defunctului A. T. . Din informațiile recurentei autorul pârâților a fost membru al Comisie Locale N. de aplicare a legii fondului funciar. Cum o cerere de reconstituire nu se putea înregistra după expirarea termenului de depunere a acestora, s-a găsit soluția de a dispare cererea lui Nașcu M. și reconstituirea în comun a dreptului de proprietate.
Din probațiunea administrată în cauză rezultă în mod cert că nici A. T. și nici urmașii acestuia nu au depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul din litigiu.
Așa cum a statuat și instanța de fond în considerentele hotărârii sale la dosarul cauzei există doar cererea depusă de pârâta C. I. născută A., însă pentru suprafața de 1,60 ha teren cu vegetație forestieră. Alte cereri de reconstituire a dreptului de proprietate nu există înregistrate la această comisie locală, din partea urmașilor defunctului A. T. .
Statuările instanței fondului în sensul că datorită schimbării de-a lungul timpului a componenței comisiei locale și a corespondenței dintre aceasta și comisia județeană nu duce la concluzia că astfel de cereri nu s-au formulat, ci la faptul că aceste cereri nu s-au mai găsit în arhiva comisiei, sunt inacceptabile.
În această opinie a instanței de fond, lipsa unui act din arhiva comisiei, în speță a cererii de reconstituire nu duce neapărat la concluzia că el nu există, ci că a existat dar s-a rătăcit. Aceasta este o propunere de lege ferenda, privind excluderea din conținutul L. nr.18/1991 și L. nr.169/1997 a termenului de cerere de reconstituire și implicit a motivului de nulitate a titlului de proprietate.
Pentru a justifica soluția, instanța de fond se preocupa mai mult de cererea de reconstituire a reclamantei, concluzionând că atâta vreme cât nici aceasta nu s-a regăsit în arhiva comisiei locale nu se poate anula reconstituirea dreptului de proprietate a pârâților pe motiv că aceștia nu au depus cerere la comisia locală.
Instanța de fond nu a fost investită cu cerere de anulare a reconstituirii dreptului de proprietate dispusă în favoarea reclamantei. Pe cale de consecință, această împrejurare nu poate constitui obiectul "investigației"; instanței de fond.
Statuările instanței de fond în sensul că suprafața de cca.4 ha., din terenul din litigiu i-ar fi aparținut defunctului A. T. sunt consecința unei interpretări greșite a provelor administrate în cauză.
Din declarațiile martorilor audiați la cererea pârâților, pe care instanța de fon îi invocă în considerentele hotărârii, rezultă că terenul din litigiu a constituit proprietatea defunctului Nașcu I. . În acest sens martorul Z. M. lă a declarat că nu i-a cunoscut pe Nașcu I. și M. și că nu știe de unde au avut părinții lui A. T. acest teren. Martora S. M. a confirmat însăși susținerea reclamantei. Această martoră a precizat că A. V. a avenit ca slugă la Mărioara Tapului, mama lui C. Ana și că știe de la tatăl său că A. V. a lucrat acest teren pentru el, primindu-l de la mama reclamantei în schimbul muncii pe care o presta la aceasta. Evident că martora s-a referit la faptul că terenul i-a fost dat celui care îi slujea să-l folosească și nicidecum în proprietate.
De altfel, pe parcursul instrumentării cauzei reclamanta a făcut precizarea că terenul din litigiu i-a fost dat lui A. V. de către părinții reclamantei pentru a-l folosi în schimbul muncii pe care acesta a prestat-o în calitate de slugă. Acest teren nu a fost vândut, ci dat doar în folosință, împrejurare confirmată și de martora audiată la cererea pârâtului.
În aceste condiții chiar dacă la data cooperativizării terenul se afla în posesia autorului pârâtului, calitatea acestuia de detentor precar nu-l îndreptățește să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia în baza legii fondului funciar.
Martorii Zagrai Leon și Simonca Domnica, audiați la cererea reclamantei, au declarat că A. V. a fost slugă la familia lui Nașcu I. și că în această calitate a folosit terenul. Zagrai Leon a declarat că "îmi amintesc că bunicul meu cu care am stat în locul arătat mai sus când eram copil mi-a spus că nu știe ce căuta A. T. pe teren deoarece acesta ar fi sluga lui Nașcu I., al cui era de fapt terenul";.
Din această probațiune rezultă în mod cert că terenul din litigiu a constituit proprietatea autorilor reclamantei Nașcu I. și M. .
Chiar dacă în mod ipotetic terenul din litigiu s-ar fi aflat în posesia autorilor pârâtului la data cooperativizării, această împrejurare nu are nici o relevanță în cauză. Proprietarul terenului din litigiu este Nașcu I., autorul reclamantei. Din extrasul de C.F.depus la dosarul cauzei rezultă că terenul din litigiu a constituit proprietatea tabulară a defunctului Nașcu I., de la care reclamanta și mama sa l-au dobândit prin succesiune. În aceste condiții reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din litigiu putea fi dispusă numai în favoarea urmașilor defunctului Nașcu I. .
Din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că terenul din litigiu se identifică cu C.F.nr.605 T. top.411. Din extrasul depus la dosarul cauzei, precum și din copia colii de carte funciară rezultă că proprietarul terenului din litigiu a fost Nașcu I. de la care l-au preluat cu titlu de succesiune reclamanta C. Ana și mama sa Nașcu M., în prezent decedată.
Statuările instanței fondului cu privire la efectele juridice ale sentinței civile nr.1635/1990 a Judecătoriei N. sunt greșite. Prin acțiune nu s-a invocat autoritatea acestei hotărâri judecătorești. Din copia colii de c.f., depusă la dosarul cauzei rezultă că anterior terenul din litigiu a fost întabulat pe tatăl reclamantei, Nașcu I. . În probațiune a invocat această împrejurare și nu efectele juridice ale sentinței civile susmenționate.
Contrar celor statuate de instanța fondului, din probațiunea administrată în cauză rezultă în mod cert că terenul din litigiu a constituit proprietatea defunctului Nașcu I., autorul reclamantei, după care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.
În disprețul acestei probațiuni, instanța de fond a apreciat că depozițiile confuze ale martorilor audiați la cererea pârâților sunt mai convingătoare decât extrasul de carte funciară și depozițiile martorilor audiați la cererea reclamantei. De altfel este de observat că instanța de fond nu indică martorii din a căror depoziție a tras această concluzie.
Nici unul dintre intimați nu s-au înfățișat la tribunal și nu au depus întâmpinări la dosar.
Recursul este fondat și se va admite așa cum s-a formulat.
Într-adevăr, prima instanță nu s-a pronunțat în nici un fel asupra posibilității ca în același titlu să figureze împreună moștenitorii unor persoane decedate între care nu există nicio legătură. Acest aspect se impunea a fi rezolvat, mai ales că s-a hotărât în sensul menținerii titlului, deși art.13 din Legea 18/1991, republicată se referă, fără nici un dubiu, la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor aceluiași fost proprietar decedat, urmașii defunctului proprietar deposedat urmând să- și partajeze bunurile potrivit dreptului comun, și nu a două persoane defuncte.
Între antecesorii notați în titlu nu a existat nicicând o stare de indiviziune, astfel ca erezii lor să poată fi înscriși într-un titlu unic și apoi să procedeze la împărțeală.
Lipsa acestei rezolvări nu conduce la trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, din moment ce tribunalul va conchide că succesorii lui A.
V. nu au dovedit existența în favoarea acestuia a unui drept de proprietate care se impune a fi retrocedat în temeiul legii fondului funciar, dobândit cu titlu de cumpărare de la Nașcu I., în anul 1946, conform susținerii pârâtului A. T., notată în încheierea de la fila 40 din dosarul nr._ .
Întreaga demonstrație din sentință cu referire la împrejurarea esențială cauzei, a existenței certe, de necontestat a unui drept de proprietate în patrimoniul lui A. V. anterior cooperativizării terenurilor asupra unei porțiuni din terenul înscris în C.F.605
T. nr.top.411, nu are nici un suport probator, contrar afirmațiilor sentinței. În același sens, recursul sesizează corect că prima instanță nu a făcut referiri concrete la depozițiile martorilor care au consfințit dreptul real în beneficiul lui A. V. .
În consecință, revine tribunalului sarcina să evalueze toate mijloacele de probă cu acest caracter. A. acestei circumstanțe au fost chestionați martorii Zagrai Leon și S. ca Domnica (f.252, 258 din dosar_ ) și din nou, tot aceștia, în dosarul prezent cu nr._ (filele 41, 42, nenumerotate de grefierul de ședință), alături de
Mihăilă și S. M. (f.27, 28 din ultimul dosar, greșit numerotate). Afirmațiile acestora au fost fidel redate în recurs.
Martorul Zagrai Leon relatează că:
-"știu că A. V. a fost ceva slugă la Nașcu I. care era proprietarul terenului";
-"în ridul "Fordulașul";avea proprietate numai Nașcu I. nu și A. V. ";
-"la fosta CAP N. Nașcu I. a adus terenul";
În revendicare, martorul amintește de terenul din ridul "Streaua";.
-"nu știu dacă A. Taoder sau antecesorii lui au cumpărat teren de la Nașcu I.
";.
"Menționez faptul că am crescut în locul susmenționat și îl știu de A. T.
locuind într-o casă situată pe terenul menționat mai sus împreună cu părinții săi. Nu- mi mai amintesc numele lor.";
"Menționez faptul că, părinții lui A. T. au folosit acest teren, nu cunosc însă cu ce titlu, inițial și parcela de teren folosită de părinții lui A. T. a aparținut tot lui Nașcu I. ";.
"Din spusele tatălui meu am înțeles însă că acest teren ar fi a lui Nașcu I. chiar dacă era folosit de către părinții lui A. T. .";
"Părinții lui A. T. a folosit un teren în suprafață de circa 4-5 ha pe care aveau și casă";.
"Îmi amintesc că bunicul meu cu care am stat în locul arătat mai sus când eram copil mi-a spus că nu știa ce caută părinții lui A. T. pe teren deoarece aceștia erau slugi la Nașcu I. a cui era de fapt terenul.
Din câte am aflat de la bunicul meu casa în care locuiau părinții lui A. T. era construită de Nașcu I. ";.
"Știu că acest rid în care se află terenul susmenționat mai are și un alt nume, cred că i se mai spunea "Furdulaș";. Întregului loc i se mai spune "Streaua";.
"Din câte știu Nașcu I. a fost cunoscut ca proprietar pe întregul teren inclusiv pe parcela folosită de A. T. .
Menționez faptul că Nașcu I. a fost recunoscut ca proprietar inclusiv pe lotul bunicului meu până când acesta l-a cumpărat și s-a întabulat pe el";.
Martora S. ca Domnica afirmă:
-"știu că părinții reclamantei aveau angajați pentru diferite munci agricole o familie din Maramureș pe nume A. . Aceștia nu au avut în proprietate vreun teren ci lucrau numai pentru familia Nașcu";.
"Părinții lui A. T. au venit în zonă înainte de formarea CAP-ului.Dar nu știu exact când. Cred că pe aceștia i-a lăsat Nașcu să folosească o porțiune de teren și o casă aflată pe aceasta ca să se întrețină";.
"Nu știu multe despre acest teren așa cum am menționat mai sus, știu că părinții lui A. T. aveau acolo o căsuță, nu știu cu ce titlu au deținut căsuța, nu cred că au cumpărat acel teren.
Din ce știu de la părinții mei pe părinții lui A. T. nu i-am știut ca și proprietari ci ca slugi ai familiei Nașcu.
Eu știu că acestui loc i se spune numai "Streaua"; este posibil ca înainte să fi avut și altă denumire pe care nu o cunosc";.
Nici chiar martorii audiați la cererea pârâtului A. T. nu sprijină teza proprietății în favoarea lui A. V. .
Z. M. lă nu știe de unde au avut părinții lui A. T. acest teren.
S. M. spune:
"Din câte îmi amintesc de la părinții mei A. V. era venit ca și slugă la Măriuca Țapului care este mama lui C. Ana. Din câte îl auzeam povestind pe tatăl meu și din câte îmi aduc eu aminte A. V. a lucrat acest teren în schimbul muncii pe care o presta la aceasta";.
Toate aceste informații nu pot atrage concluzia existenței proprietății terenului pretins de pârâți în patrimoniul antecesorului lor.
Se mai pune precizarea că toate persoanele audiate în această calitate au subliniat faptul folosinței porțiunii de teren asupra cărora s-a reconstituit proprietate în folosul lor, înainte de cooperativizare și după aceea. Însă, așa cum corect se motivează prin recurs, exercitarea unor acte de stăpânire în fapt nu este suficientă pentru dovada însăși a dreptului real de proprietate, singurul care se restituie fostului
proprietar, dacă nu este însoțit de actul de vânzare-cumpărare la care face referire pârâtul A. T., nedepus la dosar, și despre care martorii nu amintesc deloc.
Se valorifică în vederea respingerii acțiunii înscrierea lui A. V. în registrul agricol cu terenul de 2,74 ha + 1,16 ha ( în total 3,90 ha), în ridul Streaua (f.187 din dosar_ ). Însă, în materia probațiunii reglementată de legea fondului funciar, articolul 6 din L.1/2000, în alineatele 1^2 și 1^4, dispune că consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate, și că orice probă dovedind dreptul de proprietate al foștilor proprietari poate fi înlăturată numai printr-o probă de această forță produsă de către deținătorul actual al terenului sau de către terți, tăgăduind dreptul de proprietate.
Ori, în litigiul de față cu evidență că pârâții nu au satisfăcut exigențele textelor legale redate.
În baza considerațiilor de până acum fără nici un dubiu se concluzionează că pârâții nu sunt persoane îndreptățite la reconstituire, titlul în favoarea lor fiind lovit de nulitate absolută, aplicându-se art.III alin.1 lit.a pct. i din Legea 169/1997.
Pârâții beneficiari ai reconstituirii și urmașii unora dintre ei (C. I. senior, C.
jr., C. I. și C. G. - soț și respectiv copii ai pârâtei decedate C. I. ) sunt în culpă procesuală întrucât nu au reconoscut pretențiile reclamantei, au căzut în pretenții, așa încât în baza art.274 Cod procedură civilă vor fi obligați să plătească reclamantei, în solidar, suma de 4740 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în toate ciclurile procesuale, justificate cu plata onorariilor avocațiale (f.259 în primul fond, f.35-37 în primul dosar de recurs, f.222-223 în rejudecare și f.24-27 în recursul de față).
Nu au fost obligate și intimatele comisii pentru că nu au manifestat oponență la admiterea acțiunii introductive.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta C. Ana, împotriva sentinței civile nr.1071/2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._, pe care o modifică în întregime, în sensul:
Admite acțiunea formulată de reclamanta C. Ana, domiciliată în municipiul
B., str.C., nr.14, județul B., în contradictoriu cu pârâții C. C. , domiciliată în comuna N. de Jos, nr.453, județul B. -N., M. I. , domiciliat în comuna Chiuza, sat P., nr.113, județul B. -N., C. I. , decedată pe parcursul judecății, având ca moștenitori pe C. I. senior, domiciliat în comuna N., sat T., nr. 122, județul B. -N., C. I. jr., domiciliat în comuna N., sat T., nr. 122, județul B. -N., C. I. , domiciliată în comuna
N., sat T., nr. 37, județul B. -N., și C. G. , domiciliat în comuna N. ,
sat M., nr. 220, județul B. | -N. | , A. | T., domiciliat în comuna N., sat N. |
de Jos, nr. 89/C, județul B. | -N. | , C. | locală pentru aplicarea legii fondului |
funciar, cu sediul în comuna N., sat N., județul B. -N., și C. J. B.
-N., cu sediul în B., județul B. -N., ca fiind întemeiată și, în consecință:
- dispune anularea parțială a titlului de proprietate nr. 77752 eliberat de C. județeană B. -N. la data de_ și radiază din titlu pe numiții C. C., M. V.Roza, C. I. și A. V.T. .
Obligă pe pârâții intimați persoane fizice să plătească în solidar reclamantei suma de 4740 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 februarie 2013.
Președinte, | Judecători, | Grefier, | |||||
I. C. | S. | I. | - N. | C. | H. | V. |
Red. I.C. - _
Dact. V.V. - 2 ex. /_ Jud. fond M. D.M.
| ← Decizia civilă nr. 665/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 1072/2013. Fond funciar → |
|---|
