Decizia civilă nr. 238/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 238
Ședința publică din data de 6 decembrie 2013 Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte Tribunal Judecător: L. M.
Grefier: M. L. -M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului formulat de pârâții
V. T. și V. A. Liliala, domiciliați în Ș. -S., str. C., nr. 58, jud. Sălaj, V. V., domiciliat în Ș. -S., str. C., nr. 122, jud. Sălaj și V. I. , domiciliat în Ș. -S., str. I., nr. 54, jud. Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 1499 din 29 noiembrie 2012, pronunțată de J. Ș. -S. în dosar nr. _
, având ca obiect grănițuire-revendicare.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 noiembrie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 1499/_ a Judecătoriei Ș. S. a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamanții V. I. și C. în contradictoriu cu pârâții V. T., V. I. și V. V. .
S-a stabilit linia de hotar între top. 965/a și 965/b (proprietatea reclamanților) și terenul proprietatea pârâților identificat din punct de vedere cadastral cu nr. cad. 50981, 52109, 52110 și 50983 Ș. S., pe aliniamentul 1- 6 de pe anexa 1 din completarea la raportul de expertiză efectuat de ing. Dogaru Gabriel.
Au fost obligați pârâții să respecte dreptul de proprietate și posesie al reclamanților asupra suprafeței de teren de 359 mp.
Au fost obligați pârâții să ridice partea din hală construită de aceștia pe terenul reclamanților, respectiv într-un colț, 0,28 m iar în celălalt colț 0,19 m, conform completării la raportul de expertiză efectuat în cauză de ing. Dogaru Gabriel, în termen de o lună de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri, în caz contrar reclamanții sunt autorizați să o ridice pe cheltuiala pârâților.
Au fost obligați pârâții să achite reclamanților suma de 2090,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții și pârâții au în proprietate două suprafețe de teren intravilan învecinate, dreptul de proprietate al reclamanților fiind înscris în CF 50284 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 1408), nr. top. 965/a în suprafață de
2943 mp și CF 50302 C., nr. top. 965/b în suprafață de 2856 mp (f. 5,6) iar dreptul de proprietate al pârâților fiind înscris inițial în CF 50284 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 1397), nr. top. 964/b în suprafață de 2850 mp. Pe parcursul procesului, proprietatea pârâților a fost dezmembrată de două ori printr- un act de partaj voluntar, astfel că terenul pârâților se identifică din punct de vedere cadastral cu nr. cadastrale 50981, 50982, și 50983 (f. 56-58, f. 118).
Terenurile au fost identificate la fața locului și tabular prin expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză (f.69-75, 120, 128-130).
Reclamanții au devenit proprietari prin reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2943 mp și prin cumpărare de la Bîrsan F. V. (f. 6), înscriindu-și acest din urmă drept în cartea funciară nr. 50302, nr. top. 965/b în suprafață de 2856 mp.
Pârâților li s-a eliberat titlul de proprietate nr. 29214/60303/_, înscriindu-și dreptul în cartea funciară.
Este de principiu că înscrierea în cartea funciară garantează dreptul real care a făcut obiectul înscrierii, dar nu și întinderea acestuia, adică suprafața menționată în cartea funciară, după cum rezultă din prevederile art. 32 lit. a) din Legea 7/1996. Așa fiind, rolul instanței în caz de litigiu între proprietarii fondurilor învecinate cu privire la amplasamentul liniei care desparte proprietățile lor este să reconstituie hotarul la origine nelitigios în funcție de elementele faptice care se
regăsesc în situația de la fața locului.
Hotarul propus de către reclamanți este pe aliniamentul 1/6 de pe schița extrajudiciară întocmită de expertul Takacs Alexandru (f. 18).
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, după identificarea cu date de carte funciară a terenurilor proprietatea părților, expertul, în urma măsurătorilor, a ajuns la concluzia că reclamanții au o suprafață totală de 5322 mp față de 5799 mp conform cărții funciare, rezultând un minus de 477 mp iar pârâții au suprafață totală de 2826 mp, față de 2850 mp, conform cărții funciare rezultând un minus de 24 de m.
Expertul a ajuns la concluzia că suprafața totală a vechiului nr. top. 965 din evidența veche de la CF a fost împărțită în două și s-au eliberat două titluri de proprietate (fără a se ține cont că, în timp, în zonă au apărut un canal și un drum, care nu figurau pe harta de la CF și care au afectat suprafața vechiului nr. top. 965, acesta diminuându-se). Expertul a mai considerat că s-au făcut reconstituiri de teren fără a se face măsurători în teren. De asemenea, expertul a mai precizat că schițele de la documentațiile de întabulare pentru terenurile reclamanților sunt fără dimensiuni și nu pot fi luate în calcul, fiind doar orientative, iar schițele de punere în posesie nu corespund cu realitatea din teren (diferențe pe lungimi).
Totodată, nici schița de la documentația de întabulare, pentru suprafața nr. topo. 964/b, nu are trecute toate dimensiunile și nu corespunde cu realitatea din teren (f. 71).
În concluzie, expertul a propus ca linia de hotar între nr. topo 965/b și 964/b să rămână cea existentă în teren motivat de faptul că suprafața totală a terenului pârâților, rezultată în urma măsurătorilor nu este mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară și ținând cont și de gardul de la stradă al pârâților, ca limită fixă de teren.
Referitor la minusul de teren al reclamanților, rezultat în urma măsurătorilor, expertul a considerat că acesta provine datorită modificărilor apărute în zonă - un canal și un drum, care au afectat suprafața vechiului nr. top. 965.
Argumentul reținut de expert în sensul că pârâții nu folosesc mai mult teren decât suprafața înscrisă în cartea funciară și că minusul de teren al reclamanților provine datorită unor modificări în zonă, nu convinge instanța că linia de hotar existentă este cea corectă.
Astfel, instanța a analizat medalionul de carte funciară și planul de situație de la filele 15 - 16 dosar și a constatat că pe acestea este evidențiat atât drumul cât și canalul contrar celor susținute de către expert. De asemenea, se poate observa că linia despărțitoare dintre nr. top. 964 și 965 este oblică așa cum este schițată în anexa 3, pe aliniamentul 1-6 și așa cum este evidențiată și în schița extrajudiciară întocmită de Takacs Alexandru.
De asemenea, configurația terenurilor din medalionul CF coincide cu documentația de întabulare avută în vedere la întabularea reclamanților (f. 18). Și pe această schiță este evidențiat atât drumul cât și canalul. Este logică și argumentarea reclamanților în sensul că dacă s-ar fi deschis un drum sau un canal nou ar fi afectat în aceeași măsură atât topograficul reclamanților cât și topograficul pârâților.
Mai mult, așa cum rezultă din copia extenso a cărții funciare (f. 42), suprafața tabulară a nr. top. 965 înainte de dezmembrare, era de 7447 mp (1 hld și 470 stp.), iar suprafața din cele două titluri de proprietate ale reclamanților este de 5.799 mp. Corect au subliniat reclamanții prin obiecțiunile la expertiză că minusul de 1648 mp a apărut la data eliberării celor două titluri și nu datorită unui drum sau unui canal (așa cum susține expertul), canal sau drum care în aceeași măsură ar fi trebuit să afecteze și topograficul pârâților.
Instanța a mai constatat că, deși expertul a susținut că s-au făcut reconstituiri de teren fără a se face măsurători în teren, potrivit adresei de la fila 88 dosar, emisă de Primăria Orașului Ș. S., T.P. 4627/33023 din_ și 29214/60377 din_, au fost eliberate pe baza schițelor de punere în posesie și a măsurătorilor efectuate în teren. Această adresă se coroborează și cu schița de la fila 19 dosar vizată de primarul orașului Ș. S. .
În cauză au fost audiați și martorii P. I. și Ardelean Romulus T. (f. 65-
din dosarul conexat_ .
Ambii martori au declarat că sunt de părere că hala construită de pârâți încalcă dreptul de proprietate al reclamanților cu aproximativ 1 m. Martorul Ardelean Romulus T. a declarat că pârâții au bătut țăruși la limita dintre proprietățile părților, o parte erau bătuți în linie dreaptă după care făceau o curbă intrând pe proprietatea reclamanților, ca mai apoi să fie din nou bătuți în linie dreaptă.
Martorul P. I. a fost reaudiat de către instanță (f. 151) și a declarat că terenul cu care părțile au fost puse în posesie, a fost anterior anului 1989, pășune comunală. În apropierea parcelei care a fost reconstituită antecesorului reclamanților, familia a fost proprietară asupra unei suprafețe de teren, începând cu anul 1926. Și acest martor a declarat că în aprilie 2009 a constatat că s-a bătut niște țăruși și s-a făcut un gard de sârmă care în loc să fie făcut pe linia hotarului
cunoscut de către el, era bătut în curbă, astfel că martorul a apreciat că s-a încălcat proprietatea reclamanților.
Astfel, toate aceste probe coroborate, au îndreptățit instanța să aprecieze că hotarul existent între părți la acel moment nu este cel corect. Acest hotar s-a stabilit, așa cum rezultă din probe, doar prin manifestarea unilaterală a pârâților, care au bătut țăruși în teren. Anterior acestui an, nu au existat divergențe între părți cu privire la linia de hotar.
De aceea, nu a putut fi primită propunerea expertului topograf, în sensul ca linia de hotar între topo 965/b și 964/b să rămână cea existentă în teren.
În consecință, instanța a apreciat că hotarul real care a existat între cele două proprietăți este linia propusă de reclamant, relevată în anexa 1 din completarea la expertiză, respectiv pe aliniamentul 1-6. Acest aliniament respectă medalionul CF și schițele de punere în posesie.
Față de acestea, în baza art. 480 și 584 Cod civil, instanța a admis acțiunea precizată și a stabilit linia de hotar între top. 965/a și 965/b (proprietatea reclamanților) și terenul proprietatea pârâților identificat din punct de vedere cadastral cu nr. cad. 50981, 52109, 52110 și 50983 Ș. S., pe aliniamentul 1/6 de pe anexa 1 din completarea la raportul de expertiză efectuat de expertul Dogaru Gabriel.
Au fost obligați pârâții să respecte dreptul de proprietate și posesie al reclamanților asupra suprafeței de teren de 359 mp ocupat de pârâți.
În cauză a fost efectuată o completare la raportul de expertiză pentru ca expertul să țină cont de noile dezmembrări ale terenului și pentru ca acesta să evidențieze pe schiță hala pentru colectarea fierului vechi construită pe teren de către pârâți (f. 128-130).
Având în vedere concluziile expertului în sensul că, potrivit aliniamentului 1/6 din anexa 1 la completarea la raportul de expertiză, un colț al halei se află la 0,28 m de limită iar celălalt colț trece cu 0,19 m de limită, a obligat pârâții să ridice partea din hală construită de aceștia pe terenul reclamanților, în termen de o lună de a data rămânerii irevocabile a hotărârii, în caz contrar reclamanții vor fi autorizați să o ridice pe cheltuiala pârâților.
Observând dispoziția art. 584 teza a II-a cod civil potrivit căreia cheltuielile grănițuirii se fac pe jumătate, sumele avansate de fiecare parte pentru onorarii avocațiale, onorariu expert și taxe judiciare, precum și partea de cheltuieli suportate de reclamanți cu titlu de taxe judiciare aferente cererii în revendicare, instanța a făcut compensarea parțială și a obligat în final pârâții să plătească reclamanților suma de 2090,50 lei, cheltuieli de judecată, în baza art. 274 și următoarele Cod procedură civilă (totalul cheltuielilor a fost de 4181 lei, reprezentând taxe de timbru, completare expertiză, decont prima expertiză și chitanțe avocat).
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs, recalificat ulterior în apel, solicitându-se admiterea apelului și respingerea acțiunii precizate a reclamanților, cu cheltuieli de judecată, în subsidiar casarea sentinței și trimiterea cauzei în rejudecare.
În motivarea apelului se arată că:
Instanța fondului a pronunțat o soluție contrară raportului de expertiză efectuat în cauză de către expert Dogaru, pe baza analizei personale pur speculative
a unor probe nerelevante științific, fără a dispune efectuarea în cauză a unei contraexpertize.
Ori, în condițiile în care prima instanță a apreciat că lucrările expertului de completare a raportului de expertiză nu sunt lămuritoare pentru aceasta, ar fi trebuit ca, în baza rolului activ, să dispună din oficiu o contraexpertiză, chiar și în condițiile în care părțile s-ar fi opus ori nu ar fi considerat-o necesară. Din această perspectivă, instanța fondului nu a dat dovadă de rol activ.
Ori, având în vedere că expertiza efectuată de expert Dogaru este o probă științifică aparținând unui domeniu specializat, pentru înlăturarea ei, instanța de fond ar fi trebuit să își întemeieze concluziile pe o probă de specialitate similară. Instanța fondului nu a procedat însă de această manieră, preferând să își întemeieze concluziile pe documente nerelevante.
Schița extrajudiciară a expertului Takacs (neînsușită de expertul Dogaru) le încalcă flagrant dreptul de proprietate. Acesta nu se întemeiază pe măsurători concrete, ci trasează în mod arbitrar linia de hotar după dorința intimaților reclamanți.
Medalionul de carte funciară este absolut schematic (neînsușit nici acesta de expertul Dogaru) nu are înscrisă în cuprinsul acestuia nici o dimensiune și nu indică corect și complet vecinătățile. Instanța fondului a arătat cu privire la acest medalion că, contrar celor susținute de expert, ar evidenția atât drumul cât și canalul, afirmație care nu corespunde realității.
Schița de punere în posesie eliberată de primărie reprezintă de asemenea un document schematic, fără nicio relevanță în ceea ce privește forma parcelelor sau raportarea acestora la vecinătăți.
Sunt neconforme realității cele reținute de prima instanță că hotarul existent între părți nu ar fi corect și că ar fi fost stabilit prin manifestarea unilaterală a pârâților, care au bătut țăruși în teren.
În realitate, nu recurenții au delimitat terenul prin amplasarea țărușilor, ci inițial expertul Aionesei N., în luna februarie a anului 2008.
Ulterior, în 2010, în urma măsurătorilor făcute de expert Ardelean I., a fost stabilită linia de hotar corectă conform celor anexate la motivele de apel.
Martorii intimaților audiați în fața instanței fondului au avut interes în cauză, raportat la vecinătatea lor cu intimații reclamanți. Acești martori nu au fost prezenți la punerea în posesie, care s-a făcut în prezența unor martori reali, consemnați în procesul verbal încheiat la acea dată.
Netemeinicia celor reținute de instanța de fond rezultă din coroborarea mai multor aspecte.
Instanța de fond a reținut că reclamanții au devenit proprietari prin reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2943 mp și prin cumpărare de la Bîrsan F. V. (f. 6), înscriindu-se acest din urma drept în cartea funciara nr. 50302, nr. top. 965/b în suprafața de 2856 mp. Trebuie însa remarcat aspectul esențial că reclamanții și-au întabulat dreptul de proprietate urmare a cumpărării terenului de la Bîrsan, fără a fi efectuată o expertiză care să stabilească limitele de proprietate, respectiv vecinătățile, tatăl pârâților întabulându-se însă în baza unei expertize.
Susținerile intimaților pârâți făcute în fața instanței fondului că minusul lor de teren s-ar explica prin suprafața de teren mai mare a vecinului L. V., nu
corespund realității. În realitate, limita de proprietate dintre ei și vecinul Lipo nu s- a modificat niciodată fiind bine definită.
Gardul actual dintre recurenți și intimații reclamanți merge în linie dreapta, nu are forma curbilinie așa cum se susține și așa cum a reținut și instanța de judecată ci respectă expertiza de ieșire din indiviziune fiind trasat de expert Ardelean I. .
Conținutul hotărârii recurate este contrazis practic de 4 expertize care au fost efectuate în timp:
expertiza efectuată de expertul Puho Gheorghe, pe baza căreia tatăl lor V. T. senior si-a intabulat terenul;
expertiza efectuată de ing. expert judiciar Aionesei N. în_ a stabilit un minus de 405 mp la terenul recurenților, iar la terenul intimaților reclamanți a stabilit o suprafața în plus de 405 mp;
expertiza efectuata de ing. Ardelean I. din_, respectă vechile limite de proprietate, fiind o expertiză corectă;
expertiza judiciară efectuată de expertul Dogaru în dosarul instanței de fond, corectă în ceea ce privește soluția menținerii limitei de proprietate și care a stabilit un minus de 24 mp din parcela pârâților cu toate că a fost luată în considerare suprafața integral împrejmuită de ei la stradă, care include și o parte din domeniul public de la baza taluzului la culme.
În mod neîntemeiat, așa cum rezultă din dispozitivul sentinței recurate, prima instanță a obligat în solidar pe cei trei pârâți să ridice hala de pe proprietatea reclamanților fără a avea în vedere că pârâții V. I. și V. V. nu și-au adus nici o contribuție la edificarea ei și că nu se află pe terenul acestora, rezultat în urma partajului voluntar, fapt ce denotă superficialitatea cu care instanța de fond a analizat dosarul.
O alta dovadă a superficialității instanței de fond este și omiterea din dispozitivul sentinței recurate a pârâtei V. A., soția recurentului V. T., și aceasta parte în proces.
Prin întâmpinarea lor, reclamanții V. I. și V. C. au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței,
cu cheltuieli de judecată în apel arătând că prima instanța a făcut o apreciere corecta a probelor administrate în cauză și aplicând corect legea a admis acțiunea precizata formulată de reclamanți.
Motivele de apel nu sunt întemeiate, arată reclamantul.
Obiectivitatea judecătorului de fond nu poate fi pusă sub semnul întrebării, pentru simplul fapt că nu și-a însușit concluziile expertului. Soluția pronunțată în prima instanță are la bază Anexa 1 din completarea la expertiză, (care este o probă științifică, contrar susținerilor recurenților), care în mod corect a fost coroborata cu celelalte probe din dosar, medalionul CF, orto-foto planul, documentațiile de întabulare ale topograficelor inițiale, schițele de punere în posesie emise de către Primăria orașului Ș. S. și, nu în ultimul rând, cu declarațiile martorilor.
Nu a fost înlăturată expertiza efectuată de expertul Dogaru, doar concluziile expertului nu au fost însușite de judecător, astfel, instanța de fond, ținând cont și de celelalte probe de la dosar a ales varianta de trasare a liniei de hotar, conform anexei 1 din completarea la raportul de expertiză, care coincide cu schița extrajudiciară a expertului Takacs.
Instanța în mod corect a analizat toate probele din dosar, deoarece varianta propusa de expertul Dogaru Gabriel pentru trasarea liniei de hotar - singura probă științifică în opinia apelanților - nu respectă niciun act oficial.
Spre deosebire de varianta propusa de ing. Dogaru G., care nu a luat în considerare nici unul dintre actele mai sus menționate, schița extrajudiciară întocmită de ing. Takacs Alexandru, (care de altfel coincide cu anexa 1 din completarea la raportul de expertiză) a fost întocmită în baza schițelor de punere în posesie, obținute de la Primăria Ș. S., cum a fost corect reținut în considerentele sentinței civile pronunțate în primă instanță.
Neîntemeiate sunt și susținerile recurenților cuprinse în al doilea motiv de recurs (cum că instanța de fond ar fi reținut în mod incorect că hotarul existent în prezent ar fi rezultatul manifestării unilaterale de voință a recurenților).
Doi experți extrajudiciari - atât expertul Aionesei N. cât și expertul Ardelean I. - au făcut măsurători și au bătut țăruși la solicitarea exclusivă a pârâților-recurenți, fără înștiințarea prealabilă a reclamanților intimați, și fără știrea acestora.
Această expertiză extrajudiciară întocmită de către expertul Aionese N. nu a fost invocată de către apelanți în fața instanței de fond, fiind depusă odată cu motivele de recurs.
Din conținutul acestui raport de expertiză extrajudiciară, al planului de situație întocmit, rezultă că în cursul anului 2008 suprafața din litigiu, revendicată în prezenta acțiune, s-a aflat, fără dubiu, în folosința reclamanților - intimați.
Or, la data efectuării măsurătorilor de către expertul judiciar Dogaru, situația faptică era deja schimbată, astfel cum rezultă din conținutul raportului de expertiză întocmit de ing. Dogaru.
Mai mult, în perioada 1997-2009 nu au fost probleme în ce privește limita dintre proprietățile limitrofe.
A. ul este nefondat pentru următoarele:
Reclamanții sunt proprietari tabulari în CF 50298 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 1408), nr. top. 965/a în suprafață de 2943 mp și CF 50302 C., nr. top. 965/b în suprafață de 2856 mp (f. 5,6) din 1996, respectiv 1997, dobândiți prin reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2943 mp și prin cumpărare de la Bârsan F. V. pentru suprafața de 2856 mp.
Pârâții sunt proprietari în CF nr. 50284 (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 1397) asupra suprafeței de 2850 teren intravilan pe nr. top. 964/b, înscris în CF în 1996, în baza unui contract de donație (f. 7).
Pentru stabilirea liniei de hotar între cele două proprietăți, s-a efectuat un raport de expertiză în fața instanței de fond, având ca obiective identificarea terenurilor părților și trasarea unei linii de hotar între nr. top. 965/b și 964/b, conform cu varianta schiței extrajudiciare întocmită de expertul Tokacs Alexandru pe aliniamentul 1-6, avându-se în vedere toate actele și schițele depuse odată cu acțiunea introductivă: extrase CF, cele 3 titluri de proprietate, memoriile tehnice întocmite cu ocazia întabulării titlurilor de proprietate nr. 4627/33023 și nr. 25214/60377; schițele de dezmembrare anexate, medalionul CF, ortofotoplanul, schița de punere în posesie (f. 148; 34).
Expertiza s-a dispus a fi efectuată prin luarea în considerare atât a obiectivelor stabilite de reclamanți cât și de pârâți, aceștia din urmă solicitând a se
lua în considerare de către expert și reperele existente la fața locului - gardul de la stradă al pârâților, iar în partea învecinată cu reclamanții un drum de câmp și în partea opusă o salcie aflată aproape la limita proprietății (f. 32).
Prima instanță a dispus și completarea la raportul de expertiză pentru a ține cont de noile dezmembrări ale terenului, făcute pe parcursul procesului - și evidențierea halei pe teren și de schița lui Lipo V. .
Obiecțiuni cu privire la expertiză nu au existat și nu s-a cerut efectuarea unei contraexpertize din partea niciuneia dintre părți (f. 158).
La cuvântul în dezbateri și în concluziile scrise, reclamanții au solicitat trasarea liniei de hotar pe aliniamentul 1-6 anexa 1, iar pârâții conform variantei 3 din expertiză (f. 158-159).
Prima instanță a stabilit linia de hotar pe aliniamentul 1-6 din anexa 1 din completarea raportului de expertiză efectuat în cauză de ing. Dogaru Gabriel.
În apel, pârâții apelanți au solicitat efectuarea unei contraexpertize cu obiectivele:
să se identifice terenurile cu numerele topo 965 a) si 965 b) - Ș. S. (proprietatea tabulara a intimaților reclamanți) și nr. topo 964 b (proprietatea tabulară a apelanților pârâți), cu menționarea suprafețelor și a vecinătăților;
să se traseze linia de hotar între cele două proprietăți învecinate, respectiv între numerele topograficele 965 b) (proprietatea tabulară a intimaților reclamanți) și 964 b) (proprietatea tabulară a apelanților pârâți);
să se efectueze o variantă pentru trasarea liniei de hotar și conform schiței extrajudiciare întocmită de ing. Ardelean I. ;
să se identifice în plan hala construită pe proprietatea apelanților V. T. și
V. A., cu menționarea distanțelor față de limitele de proprietate și să se stabilească dacă aceasta încalcă sau nu proprietatea intimaților reclamanți V. I. și V. C. ;
să se identifice în plan cele două limite fixe de teren și salcia, avute în vedere în lucrarea efectuată în 1996 de ing. Puho Gheorghe pe baza căreia și-a întabulat terenul antecesorul apelanților pârâți, V. T. senior (decedat) și să se aibă în vedere de expert.
să se stabilească dacă diferența de lungime a liniei de hotar dintre proprietățile apelanților pârâți și ale intimaților reclamanți, de la lungimea de 170 metri, existentă la întabularea din 1996 (efectuată pe baza lucrării ing. Puho Gheorghe) la lungimea de 194 m existentă în prezent, se datorează faptului că atât reclamanții cât și pârâții și vecinul lor Ciulnic I., și-au amplasat gardurile în partea superioara a taluzului dinspre domeniul public.
să se determine lățimea drumului agricol dinspre canal, care mărginește capetele terenurilor apelanților, intimaților și ale vecinului lor Lipo V. și să se stabilească dacă o parte din acest drum, ce avea în trecut o lățime de 8 metri (conform lucrării efectuate de ing Puho Gheorghe în 1996) are în prezent o lățime diferită. În cazul În care lățimea acestui drum agricol dinspre canal este în prezent mai mica, să se menționeze cauzele care au dus la îngustarea lățimii drumului și dacă aceasta a putut fi determinată de extinderea pe lungime a terenurilor înspre drumul agricol.
să se măsoare terenul vecinului Lipo V. și să se stabilească dacă eventualele diferențe dintre scriptic și faptic se datorează extinderii gardului acestuia înspre domeniul public sau înspre proprietatea apelantului pârât V. T. .
să se stabilească dacă limita de proprietate între apelanții pârâți și vecinul acestora Lipo V. are o lungime de 32,5 metri și dacă aceasta a rămas neschimbată de la întabularea din 1996 a terenului, efectuată de către antecesorul apelanților pârâți, V. T. senior (decedat) pe baza lucrării efectuate de ing. Pugo Gheorghe.
Din aceste obiective instanța de apel a încuviințat primele 5.
Concluziile contraexpertizei au fost că, urmare a celor constatate la fața locului rezultă următoarele:
anții pârâți, folosesc suprafața de 2831 mp, în numerele cadastrale 50983, 52110, 52109, 52111 si 52112, rezultate din lucrările de dezmembrare a numărului topografic inițial 964/b, pe limita reprezentată în culoarea albastră în anexa 1, care se află pe limita gardului actual. Pentru a avea 2850 mp. ar trebui ca aceștia să se amplaseze pe aliniamentul reprezentat în culoarea albastră în anexa 2. Suprafața numerelor cadastrale 50983, 52110,52109, 52111 și 52112 este de 2850 mp., dar din măsurătorile noastre a rezultat suprafața de 2831 mp. conform anexei 1, diferența de 19 mp. provenind din poziționarea greșită a unor puncte în lucrările de dezmembrare. Vecinii acestor terenuri sunt la Nord: intimații reclamanți V. I. și soția C., la Est: drum exploatare și Lipo V., la Sud și la Vest: drum comunal.
Intimații reclamanți folosesc doar suprafața de 5442 mp. din care deja se suprapun cu suprafața de 191 mp. peste întabularea incorect executată a numărului cadastral 53062. Cei 5442 mp. provin din nr. top. 96/a și 965/b, proprietatea tabulară a intimaților reclamanți. Vecinii acestor terenuri sunt la Nord: Ardelean V.
, la Est: drum exploatare, la Sud: apelanții pârâți și la Vest: parțial drum comunal și parțial moștenitorii defunctului L. G. V. .
Linia de hotar între cele două proprietăți este prezentată în anexa 2, dimensiunile parcelelor rezultând din coordonatele prezentate.
Linia de hotar conform schiței extrajudiciare a d-lui Ardelean I., este prezentată în anexa 2, în culoarea bleu deschis, fiind aproximativ pe același aliniament cu propunerea de hotar prezentată de noi. Există o diferență în zona punctelor 4, 8, 9, din anexa 2, unde se observă că aliniamentul folosit la întabulare se suprapune cu 1.11 m. peste terenul reclamanților. Această suprapunere este o suprapunere virtuală și nu o suprapunere reala, deoarece efectiv în teren pârâții folosesc aliniamentul dintre punctele 18-23 din anexa 1 și nu punctul 22 din anexa 2, punct care nu a fost determinat corect în documentația de întabulare, care este la o distanță de 1,11 m. de punctul 23 din anexa 1, punct materializat și în teren printr-un țăruș din lemn. Pârâții nu folosesc aliniamentul reprezentat în anexa în culoarea bleu deschis ci folosesc aliniamentul reprezentat în culoarea albastru închis din anexa 2.
Hala construită de către apelanții pârâți V. T. și A., este construită în terenul înscris în proprietatea lor, se află la distanțele menționate în anexa 3 față de gardul existent și această hală este construită pe terenul înscris în C.F.-urile 52109 si 52111 Ș., nr. cad. 52109 și respectiv 52111 și se află în terenul care este de drept al lor, atât din punct de vedere al evidenței de carte funciara cât și din punct de vedere al delimitării dintre proprietățile pârâților conform anexei 2.
Aliniamentul propus în anexa 2, este în general pe gardul existent, gard care nu este edificat într-o linie perfect dreaptă, iar salcia prezentată de apelanții pârâți este pe acest hotar, iar alte semne vizibile nu am putut identifica cu precizie.
Aliniamentul 1-6, care delimitează hotarul dintre cele două părți conform completării la raportul de expertiză întocmit de dl. expert Dogaru Gabriel, lasă pârâților și familiei Lipo V., suprafața de 4172 mp. față de suprafața minimă de 4380 mp. la care sunt îndreptățiți conform actelor de proprietate. Ca atare, acest aliniament nu poate să fie luat în considerare sub nici o formă, el afectând dreptul de proprietate al apelanților pârâți, care ar rămâne în final doar cu suprafața de 2560 mp. în loc de 2850 mp.
Concluziile contraexpertizei au fost că pârâții nu folosesc teren din terenul reclamanților.
La această contraexpertiză s-au depus obiecțiuni din partea ambelor părți, care au fost respinse.
Obiecțiunile părților la contraexpertiză s-au referit la faptul că:
Expertul nu a depus la dosar o anexă (un plan de situație) în care să evidențieze în plan în mod distinct doar concluziile personale ale acestuia privind linia de hotar dintre apelanți și intimați, propusă de expert, cu indicarea concretă și explicită a punctelor prin care trece această linie, de la un capăt la celalalt.
Instanța de apel reține că această obiecțiune nu se susține, câtă vreme liniile de proprietate sunt stabilite cu culori diferite, atât conform schițelor de întabulare, cât și conform propunerilor părților.
La finalul pag 3 și pag 4 aliniatul 1 din Raportul de expertiză, domnul expert, analizând aliniamentul 1-6 din anexa 2 conform completării la raportul de expertiză întocmit de expertul Dogaru Gabriel, analizează suprafața terenului apelanților ca făcând corp comun cu terenul familiei Lipo V., fără a ține cont de aspectul că sunt proprietăți distincte, cu proprietari diferiți, cele două terenuri nefăcând obiectul dreptului de coproprietate.
Instanța de apel reține că într-adevăr se reține de expert și suprafața de teren a numiților Lipo, obiectivele expertizei solicitate chiar de apelanți fiind chiar în acest sens, însă limita de proprietate a terenului acestora din urmă se poate desprinde din expertiza efectuată în fața instanței de fond și din anexa 3 din contraexpertiză.
Expertul trebuie să aibă în vedere că lungimea de 32,5 metri care se regăsește și în lucrarea domnului ing Puho Gh. de întabulare.
Instanța de apel reține că această referire la dimensiunea terenului lui Lipo
V., nu are relevanță asupra cauzei de față, întrucât acesta nu este parte în proces.
La pag. 5 alin. 2 din Raportul de expertiză a apărut probabil o eroare materială la menționarea numărului topografic "964/a" în sintagma "_ astfel, la întabularea numărului top. 964/a este trecută doar distanța de 170 m. _";.
Solicită ca expertul să verifice acest aspect, întrucât în realitate se referă probabil la numărul top. 964/b.
Instanța de apel reține că această eventuală eroare poate să fie corectată la analiza cauzei pe fond și nu are înrâurire asupra liniei de hotar însăși.
Solicită de asemenea ca expertul să observe că explicația diferenței dintre lungimea limitei de proprietate cu intimații din întabularea inițială efectuată pe baza lucrării efectuate de ing. Puho Gheorghe de 170 m și cea din expertiza de
ieșire din indiviziune efectuată de expert Ardelean I. de 193 metri este dată tocmai de extinderea pe taluz înspre vest și de modificarea lățimii drumului de exploatare dinspre est.
Instanța de apel reține că această "explicație"; poate fi clarificată și de către instanță în baza hotărârilor de întabulare și a expertizei efectuate în cauză.
La pag 5 alin. 3 din raportul de expertiză, expertul arată "(vezi schița de la fila din dosar)" fără a arăta despre ce filă este vorba. Solicită să se arate în concret.
Instanța de apel reține că este clar că expertul se referă la schița de întabulare a nr. top. 965/a și 965/b, care se află la fila 14 din dosarul de fond.
La pag. 7 alin. 1 din concluziile raportului, expertul face trimitere la o limita reprezentată în culoarea albastră în anexa 1, care se află pe limita gardului actual.
Cu toate acestea, limita reprezentată în anexa 1 pe care este gardul actual, nu este marcată de domnul expert cu culoarea albastră așa cum se arată (cea dintre punctele 21 si-23). În concret, este vorba despre limita dintre punctele 21 si 23 din ANEXA 1.
Instanța de apel reține că această susținere este incorectă, marcajul la care face referire fiind cu culoare albastră, dar se suprapune cu marcajul de culoare roșie și este clar că se referă la pct. 21 și 23 din anexă.
La pag 7 alin. 3 din concluziile la raport s-a strecurat probabil o eroare materială privind numărul topografic "96/a", în realitate fiind numărul top. 965/a. Solicită clarificarea acestui aspect.
Instanța de apel reține că eroarea este vizibilă și corectabilă de către instanță.
Referitor la finalul pag 7 începutul paginii 8 din Concluziile la raport, solicită a se clarifica problema culorilor la care face trimitere expertul cu referire la aliniamentul folosit de apelanți între punctele 18-23 din anexa 1 și 18-22 din anexa 2 întrucât culorile bleo deschis și albastru nu se regăsesc reprezentate în anexele 1 și 2, conform mențiunilor expertului.
Instanța de apel reține că, chiar dacă culorile sunt altele datorită suprapunerii a două linii de culori diferite, punctele pe care le leagă sunt perfect vizibile și nu lasă loc de interpretări.
La pag 8 alin 2 din Concluziile raportului, unde expertul face referire la
"Aliniamentul propus în anexa 2", solicită să clarifice domnul expert dacă propunerea pe care o face privind limita teren pârâți și suprafața de 2850 mp, presupune pe aliniamentul punctelor 9-10, modificarea liniei de hotar a apelanților înspre vecinul Lipo V., prin pătrunderea lor pe terenul acestuia.
Instanța de apel reține că limita de proprietate a terenului pârâților cu a numitului Lipo V. nu face obiectul litigiului.
Referitor la pag. 8 penultimul aliniat din concluzii, să arate expertul cu privire la aliniamentul 1-6 din Expertiza efectuată de expertul Dogaru, dacă acest aliniament corespunde concluziilor expertizei efectuate de expertul Dogaru sau este doar o reprezentare în plan, în expertiza expertului Dogaru, a schiței efectuate de subing. Takacs.
Instanța de apel reține că această explicație rezultă din raportul de expertiză efectuat în fața instanței de fond.
Referitor la aliniamentul terenului intimaților reclamanți dinspre foștii proprietari L., actualmente proprietar Ciulic, se indică în raportul de expertiză în
anexa 1, o lungime a laturii de 14,42 metri. În realitate, lungimea acestei laturi este de 14,80 metri, așa cum s-a constatat cu ocazia măsurătorilor efectuate cu ruleta de ei în prezența martorilor și consemnate în procesul verbal pe care și-a pus semnătură si domnul expert.
Instanța de apel reține că acesta reprezintă nu o obiecție, ci o apreciere, care poate fi luată în considerare câtă vreme la dosar este depus procesul verbal la care se face referire.
Obiecțiunile reclamanților la contraexpertiza efectuată în fața instanței de apel sunt următoarele:
Expertul a avut în vedere la trasarea liniei de hotar o salcie, ca reper, deși era susținerea unilaterală a apelanților cum că salcia ar fi semn de hotar, și că aceasta ar fi fost luată în considerare la întocmirea schiței de întabulare, a ing. Puho Gh., dar în realitate nu există nicio probă în acest sens în dosar.
Instanța de apel reține că, în fața instanței de fond, expertiza s-a dispus a fi efectuată având în vedere obiectivele ambelor părți (f. 31, 39), unul din obiectivele reclamanților fiind luarea în considerare a reperelor existente la fața locului (f. 32).
La pag. 5 al raportului de expertiză, (alin. 1) expertul arată că pe schița de întabulare a nr. top. 964/b (schița ing. Puho) este trecută distanța de 170 m, și dacă acum s-ar lua în considerare distanța de 170 m. pârâții ar avea lipsă cel puțin 400 m.
Expertul trebuia să verifice și posibilitatea trasării liniei de hotar în această variantă, care să respecte schița întocmita de ing. Puho, adică acea distanță de 170 m., deoarece din momentul punerii lor în posesie și până la întocmirea schiței extrajudiciare de către ing. Aionese N. (2008) apelanții au avut lipsă exact 405 mp. (astfel cum rezultă din măsurătorile ing. Aionese N. ).
Instanța de apel reține că aceste aprecieri pot fi luate în considerare prin compararea și analiza succesiunii în timp a întabulărilor efectuate și a dezmembrările făcute pe topograficele în litigiu.
Expertul în mod eronat a ajuns la concluzia că aliniamentul 1-6, care delimiteaza hotarul dintre cele două părți conform completării la raportul de expertiză întocmit de expertul Dogaru Gabriel nu poate fi luată în considerare sub nicio formă, motivându-și concluzia doar prin aceea că astfel apelanții pârâți ar rămâne în final cu suprafața de 2560 mp. în loc de 2850 mp.
Instanța de apel reține că acesta este o apreciere ce poate fi diseminată de instanța de apel.
Expertul arată că Lipo V. folosește suprafața de 291 mp., teren în plus, deoarece au valorificat din drumul existent pe lângă canal, drum care are lățimea de doar 4 m. față de 8 m. (de pe schița ing. Puho). În realitate, dacă asta ar fi motivarea, toate parcelele din Rovine ar trebui să aibă o suprafața mai mare decât cea din titlu de proprietate, (reclamanții cu aproximativ 28 m x 4 m = 224 mp.) față de suprafața cu care au fost puși în posesie. De altfel, intimații au verificat lățimea drumului pe lângă canal, (pe porțiunea din vecinătatea lui Lipo V. ), care și în prezent are dimensiuni variabile: la intrare are lățimea de 6,50 m, la mijloc 7,90 m, iar la capăt (unde este amplasat stâlpul de reper) are lățimea de 7,60 m.
Instanța de apel reține că această obiecțiune îl privește pe Lipo V., care nu este parte în proces.
Expertul a luat ca reper limita gardului construit de pârâți în anul 2010, fără să facă mențiune că acest gard a fost ridicat după ocuparea unei suprafețe de aproximativ 360 mp. teren din proprietatea intimaților reclamanți.
Instanța de apel reține că reperele de proprietate au constituit obiectiv al expertizei, atât în fața instanței de fond cât și în apel.
Orto-foto planul din 2006 nu există (cum arată expertul în concluziile sale), doar orto-foto planul din 2005, care va fi depus la dosar.
Instanța de apel reține că orto-foto planul are importanță în ceea ce privește efectuarea expertizei, dar atât cel din 2005 cât și cel din 2006, dacă există, a suferit modificări prin dezmembrările efectuate în timp după 2006 și chiar pe parcursul procesului.
Expertul trebuia să verifice orto-foto planul din perioada cuprinsă între momentul punerii în posesie a pârâților cu terenurile limitrofe și până în 2009, când limitele dintre cele două proprietăți au fost modificate de către apelanții - pârâți, în mod unilateral, prin ocuparea unei porțiuni de teren din proprietatea reclamanților. Expertul nici nu face referire la aceste diferențe, deși se vede comparând orto-foto planul din 2005 cu cel din 2009 ca aceste modificări pe teren au avut loc, și anume: pe orto-foto planul din 2005 linia despărțitoare era încă dreaptă, (care a respectat încă schițele de punere în posesie), dar în 2009 linia despărțitoare de pe orto-foto plan este deja o linie frântă.
Instanța de apel reține că din 2009 încoace s-au făcut dezmembrări asupra terenului, așa încât orto-foto planul ajută doar în ceea ce privește limitele de proprietate până în 2009.
Expertul nu a răspuns la singurul obiectiv de expertiză formulat de intimații reclamanți: expertul nu arată amplasamentul exact al halei (cu arătarea tuturor dimensiunilor) față de linia de hotar în varianta aliniamentului 1-6 din completarea la raportul de expertiză dl. Dogau Gabriel, deși i s-a solicitat să pună pe schiță toate dimensiunile acesteia.
Instanța de apel reține că anexa de la f. 100 din contraexpetiză reflectă tocmai cele obiectate de reclamanți.
În ceea ce privește cererea apelanților pârâți de a se respinge acțiunea precizată a reclamanților aceasta este nefondată, întrucât de la întabularea părților în cartea funciară - 1996 și 1997, terenurile înscrise în CF au suferit o serie de dezmembrări, iar în 2009 pârâții au bătut țăruși și s-a făcut un gard de sârmă care, în loc să fie făcut pe linia hotarului cunoscut, era bătut în curbă, aspect ce rezultă din declarația martorului audiat în cauză (f. 151), fapt ce duce la concluzia că trebuie analizată limita de proprietate și linia de hotar dintre proprietățile părților.
În ceea ce privește linia de hotar, instanța de apel reține că acesta a fost corect stabilită de prima instanță.
Astfel, atât medalionul CF folosit la dezmembrarea nr. top. 965 (f. 14), cât și cel folosit la dezmembrarea nr. top. 964 (f. 15), reflectă configurația terenului.
Terenul situat pe nr. top. 965 a avut inițial 7445 mp, în urma dezmembrării acesta fiind de 2943 mp pe nr. top. 965/a și 2856 mp pe nr. top. 965/b (f. 14), rămânând din acest topografic suprafața de 1646 mp altor proprietari.
Pe acest topografic s-au eliberat două titluri de proprietate: Titlul de proprietate nr. 4628/33023/1993 reclamantului V. I., cu suprafața de 2943 mp și
Titlul de proprietate nr. 29214/60377/1996 numitului Bârsan V., de la care reclamantul a cumpărat, pentru suprafața de 2856 mp, reclamanții având astfel
în titlul de proprietate suprafața de 5799 mp pe acest topografic, care are suprafața totală de 7445 mp.
Pârâții s-au întabulat pe nr. top. 964/b pe suprafața de 2850 mp (f. 7), în baza contractului de donație, în condițiile în care top. nr. 964 a avut inițial suprafața de 6633 mp (f. 15), iar donatorului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2850 mp, situat pe 964/b, prin Titlul de proprietate nr. 29214/60303/1995 (f. 10), rămânând astfel din acest topografic suprafața de 2187 mp altor proprietari.
Reclamanții s-au întabulat în 1997, iar pârâții în 1996, însă nici schița de întabulare a reclamanților și nici a pârâților nu au trecute dimensiunile.
Prima schiță ce apare cu dimensiuni înscrise pe ea este cea întocmită de expertul Takacs Alexandru (f. 18) pentru nr. top. 965/a și 965/b, care s-a luat în considerare la efectuarea expertizei efectuate în fața instanței de fond de către expertul Dogaru Gabriel, precum s-a luat în examinare și schița de la documentația de ieșire din indiviziune și partaj pentru parcela nr. top. 964/b, care reprezintă prima schiță cu dimensiuni pentru acest topografic (f. 71 - dosar fond, f. 20).
Niciuna din aceste schițe nu are poziționată situarea față de topograficul
vecin.
Luând însă în considerare suprafețele reconstituite prin cele trei titluri de
proprietate pe topograficele din litigiu, se poate observa în schița din anexa 2 la raportul de contraexpertiză efectuat de ing. Jarca T. (f. 99) că limita terenului reclamanților și limita terenului pârâților este pe linia 5-6, însă în acest fel se trece peste limita de proprietate a lui Ardelean V., care nu este parte în proces, fapt ce subzistă și în condițiile stabilirii liniei de hotar conform folosinței actuale. (anexa 1
f. 98 din contraexpertiză), singura variantă corectă rămânând cea stabilită de prima instanță. Pe de altă parte, conform folosinței actuale, reclamanții folosesc doar 5442 mp în loc de 5799, cu cât sunt întabulați, deci cu 357 mp mai puțin, iar pârâții folosesc 2831 mp, în loc de 2850 mp cu cât sunt întabulați, deci cu 19 mp mai puțin, astfel că, prin stabilirea aliniamentului pe linia 1-6 din completarea raportului de expertiză din fața instanței de fond și admiterea cererii de revendicare, această diferență de folosință se reduce și se apropie de cea scriptică.
În ceea ce privește demolarea unui colț din hala existentă pe teren, instanța de apel reține că fiind din elemente ușoare de construcție (luată pentru fier vechi), demolarea ei într-un colț nu este împovărătoare pentru pârâți.
În considerarea celor de mai sus, apelul este nefondat, urmând a fi respins.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, recurenții vor fi obligați la 1500 lei cheltuieli de judecată în apel către intimații V. I. și C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâții V. T., V. A. L., V.
V., V. I. împotriva sentinței civile nr. 1499/_, pronunțată de J. Ș.
-S. .
Obligă recurenții la 1500 lei cheltuieli de judecată în apel către intimații V.
I. și V. C. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, | Judecător, | Grefier, | ||||
K. M. | L. | M. | M. | L. | -M. |
Red. KM/_ /Dact. MLM/_ /11 ex./Com. 9 ex./_
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 215/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 790/27. Grănițuire → |
|---|
