Decizia civilă nr. 915/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 915
Ședința publică din data de 24 septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte Tribunal Judecător: L. M.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Grefier: M. L. -M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul B. S. , domiciliat în localitatea Ș. -S., str. Mihai E., nr. 11, jud. Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 248/_, pronunțată de J. Ș. -S. în dosar nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul - pârât avocat T. C., justificat cu împuternicire avocațială, și intimata - reclamantă C. M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că nu a fost depusă la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Reprezentantul recurentului - pârât depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Întrebate fiind de instanță, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat, ori excepții de invocat.
Reprezentantul recurentului - pârât solicită admiterea recursului și pe cale de consecință casarea în întregime a hotărârii cu consecința trimiterii cauzei în rejudecare.
În continuare acesta precizează faptul că procedura de citare cu recurentul - pârât a fost viciată, acesta fiind citat în Ș. -S. la adresa Mihai E., nr. 11, și nu la nr. 10 B unde de fapt domiciliază, fapt atestat și de copia cărții de identitate depusă la dosar. Din această cauză recurentul - pârât nu s-a prezentat la interogatoriu, neavând cunoștință de proces.
Un alt aspect pe care îl arată reprezentantul recurentului - pârât este faptul că în sentința recurată se arată faptul că această sumă face parte din masa succesorală, și obligă la plata acesteia doar pe recurentul - pârât, fără să îi menționeze și pe ceilalți moștenitori ai defunctei B. Didina, arătând că în urma acesteia au mai rămas doi moștenitori, unul major și altul minor.
Despre fetița defunctei B. Didina, reprezentantul recurentului - pârât arată că a fost pusă sub interdicție și este internată.
Luând cuvântul fată de recursul formulat de pârât, intimata - reclamantă solicită respingerea acestuia și menținerea hotărârii instanței de fond, prin care i-a fost admisă acțiunea.
Aceasta arată că defuncta B. Didina a încasat de la ea suma de 9700 lei, sumă pe care nu o poate face "pomană"; deoarece este văduvă și are și ea copii. În plus, arată că nu a reușit să ia legătura cu recurentul - pârât.
Instanța, raportat la obiectul cererii și având în vedere actele existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 248/_ a Judecătoriei Ș. -S. s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta C. M. și a fost obligat pârâtul la plata a sumei de 9000 lei, în favoarea reclamantei, reprezentând pretenții civile cu dobânda legală de la data pronunțării hotărârii.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La filele 4-6 dosar, reclamanta a depus înscrisuri olografe purtând ștampila defunctei av. B. Didina, înscrisuri care, susține reclamanta, atestă că i-ar fi predat defunctei suma de 58.000.000 lei (f. 5), taxe întabulare (f. 5 verso), copii certificate acte stare civilă - 200 lei (f. 6) și suma de 35.000.000 lei - (f. 6).
Martora Barta Ofelia Valentina (f. 34) a declarat că fiica reclamantei i-a povestit că reclamanta i-a dat avocatei B. Didina suma de 96 milioane lei vechi pentru a se ocupa de întabularea casei dar că nu a solicitat nici un act pentru suma achitată acesteia.
Aceleași aspecte le-a relatat și martorul Dull Șandor Csaba (f. 35).
În cauză a fost audiat, în calitate de martor, expertul Aionese N. la care avocata a apelat pentru efectuarea unei lucrări de specialitate în vederea efectuării demersurilor inițiate pentru întabularea casei. Acesta a atestat faptul că a fost angajat de av. B. Didina pentru a efectua o expertiză la propunerea reclamantei (f. 41).
De asemenea, expertul a depus la dosarul cauzei lucrarea pe care a efectuat-o la cererea avocatei (f. 45-46).
Astfel, înscrisurile olografe depuse la dosarul cauzei, coroborate cu cele declarate de expertul Aionesei N., care a și depus la dosarul cauzei lucrarea pe care a efectuat-o la solicitarea avocatei, dovedesc să pretențiile reclamantei sunt întemeiate. La acestea se adaugă și poziția procesuală a pârâtului care nu s-a prezentat la nici un termen de judecată deși a fost citat cu mențiunea "personal la interogator";.
Pârâtul a fost chemat în judecată în calitate de soț supraviețuitor al defunctei
B. Didina, respectiv în calitate de succesor în drepturi și obligații al acesteia.
Din adresa de la fila 25 dosar, rezultă că după defuncta B. Didina nu s-a înregistrat până în prezent niciun dosar pentru înregistrarea procedurii succesorale.
Față de lipsa la interogator a pârâtului, instanța a făcut aplicarea art. 225 Cod procedură civilă, considerând atitudinea procesuală a acestuia ca o mărturisire deplină cu privire la calitatea sa procesuală și la pretențiile reclamantei.
Instanța a apreciat că defuncta B. Didina a comis o faptă ilicită extracontractuală, prin aceasta înțelegându-se neexecutarea de către aceasta "lato sensu"; a obligațiilor pe care și le-a asumat în absența unui contract de asistență juridică.
Potrivit art. 998 Cod civilă: "orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara";. Art. 999 cod civil dispune: "omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a fost cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa";.
Răspunderea civilă delictuală este o sancțiune civilă care se aplică nu atât în considerarea persoanei care a săvârșit fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, cât în considerarea patrimoniului său. Așa fiind, dacă autorul prejudiciului a decedat înainte de a i se fi stabilit întinderea răspunderii, obligația de dezdăunare, deci însăși răspunderea civilă delictuală se va transmite moștenitorilor săi.
În consecință, fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și având în vedere că persoana vinovată de producerea prejudiciului a decedat, instanța a obligat pârâtul B. S., soțul defunctei, la plata în favoarea reclamantei a sumei de 9000 lei, reprezentând pretenții civile cu dobânda legală de la data pronunțării hotărârii.
Împotriva acestei sentințe, pârâtul B. S. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia și, pe cale de consecință, casarea în întregime a hotărârii, cu trimiterea acesteia spre rejudecare.
În motivarea recursului, pârâtul arată că, în mod nelegal, prima instanță a stabilit că ar fi unicul moștenitor al defunctei, dar fără să existe vreo dovadă sau să fie audiat vreun martor prin care să se dovedească dacă aceste este sau nu unicul moștenitor.
Pentru a putea fi obligat la plata unei sume de bani care face parte din pasivul succesoral, ar fi trebuit să se stabilească în prealabil calitatea lui de moștenitor.
De asemenea, recurentul arată că citarea lui s-a făcut în mod greșit, întrucât domiciliază la adresa din Ș. S., str. Mihai E., nr. 10/B și nu la nr. 11 și, ca atare, nu a avut cunoștință de proces.
Prin întâmpinarea sa, reclamanta B. Eva M., mandatara reclamantei C.
M., a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe, arătând că av. B. Didina a încasat de la ea suma de 9700, și în momentul încasării sumei era căsătorită legal cu pârâtul, căsătorie din care au rezultat doi copii, din care un copil este bolnav și se află internat într-un sanatoriu, iar celălalt copil este minor. Pârâtul a rămas în toate bunurile comune dobândite în perioada căsătoriei și este moștenitor în mare parte asupra bunurilor comune, respectiv în cotă de ¾ părți din aceste bunuri.
Susținerea pârâtului, în sensul că nu s-a dezbătut masa succesorală după defunctă sa soție av. B. Didina, nu se poate lua în considerare, întrucât pârâtul a acceptat masa succesorală după aceasta prin faptul că a rămas în toate bunurile comune dobândite cu soția sa.
Recursul este întemeiat pentru următoarele:
Prin acțiunea introductivă s-a indicat de către reclamant adresa pârâtului în Ș. -S., str. Mihai E., nr. 10, unde a fost citat la două termene (f. 9, 13), iar apoi reclamantul a arătat că această adresă este greșită (f. 14, 15), Serviciul Public
Comunitar local de Evidență a Persoanelor, comunicând adresa corectă a pârâtului ca fiind în Ș. S., str. Mihai E., nr. 10/B (f. 19).
Deși s-a comunicat adresa corectă, prima instanță a continuat la următoarele termene să-l citeze pe pârât la nr. 11 (f. 24, 32, 37, 43), care nu a fost prezent la niciunul din termenele de judecată, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare.
Pentru cele de mai sus, se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive
În numele L E G I I,
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul B. S. împotriva sentinței civile nr.
248/_ a Judecătoriei Ș. -S. .
Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe,
J. Ș. -S. . Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||||
K. | M. | L. | M. D. | G. | M. | L. | -M. |
Red. KM/_ | /Dact.MLM/_ | /2 ex. |
Jud. fond: M. | -A. D. |
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Sentința civilă nr. 332/2013. Pretenții | Încheierea civilă nr. 86/2013. Pretenții → |
|---|
