Decizia civilă nr. 282/2013. Plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Operator date 2516

DECIZIA CIVILĂ NR. 282/2013

Ședința publică din data de 19 martie 2013 Completul este compus din:

Președinte: P. A., judecător

Judecător: C. N. C.

Judecător: DP, vicepreședinte Tribunal Grefier: C. P. E.

S-a luat în examinare recursul formulat de intimatul I. de P. J.

S.

, cu sediul în municipiul Z., str. Tudor Vladimirescu, nr. 14, județul S., împotriva Sentinței civile nr. 4072 din 25 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut la prima strigare se prezintă reprezentantul intimatul petent G. A. N., lipsă fiind recurentul intimat I. de P.

J. S. .

Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că potrivit dispozițiilor art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, recursul este motivat, este semnat și se solicită judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, după care :

Instanța, verificându-și competența, constată că potrivit dispozițiilor art. 159¹ Cod procedură civilă este competentă să judece cauza.

Întrebat fiind petentul intimat G. A. N., dacă știe de ce se află în fața instanței, acesta arată că da, arată că nu are alte cereri de formulat.

Instanța constată că pricina este în stare de judecată și nefiind alte cereri formulate acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului declarat.

Intimatul arată că susține prima declarație dată și solicită anularea procesului verbal întrucât nu sunt martori care să susțină afirmațiile agentului constatator, acesta nu s-a prezentat când a solicitat actele la control.

Întrebat fiind intimatul că prin a anula procesul verbal se înțelege că sunteți de acord cu hotărârea primei instanțe, acesta arată că da, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile pronunțate.

Instanța, în raport cu obiectul cererii, a actelor depuse la dosar, reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr. 4072/_ pronunțată de Judecătoria Zalău a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul G. A. și s-a dispus anularea procesului-verbal seria CP nr. 1520051 încheiat la_ de agentul constatator Fărcaș Marius din cadrul P. i Z. - I.P.J. S., organ constatator intimat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele: Prin procesul-verbal încheiat la_ de I.P.J. S., s-a aplicat amenda de

350 lei contravenientului G. A. N. pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 100 alin.3 lit. d) din O.U.G. 195/2002, constând în aceea că, la data de_, orele 10,00, conducând autoturismul_ pe B-dul M. Viteazul din mun. Z., zona I.S.U., nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric aflat în funcțiune. Totodată, contravenientului i s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării. Prin același proces-verbal, s-a aplicat avertisment contravenientului pentru săvârșirea faptei prevăzute și sancționate de art. 99 alin.1 pct. 18 din O.U.G. 195/2002, defecțiune la sistemul de iluminat.

Împotriva procesului-verbal a formulat plângere contravenientul, la data de_, solicitând anularea acestuia, arătând că a fost sancționat abuziv, pentru o faptă pe care nu a săvârșit-o.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut că în cuprinsul actului constatator, petentul nu a recunoscut fapta comisă și nici nu există semnătura unui martor asistent, așa cum prevăd dispozițiile art. 19 din O.G. 2/2001. Instanța a constatat că în lipsa oricărui alt mijloc de probațiune, petentul este pus în situația de a-și susține nevinovăția prin cuvântul său împotriva cuvântului agentului constatator, persoană învestită cu autoritate de stat.

Semafoarele precum cel în cauză sunt acționate de pietoni prin apăsare pe buton, astfel că în cauză era foarte relevantă chiar declarația pietonului vătămat, dacă acesta există sau utilizarea unui mijloc tehnic de probațiune.

Instanța a reținut că organul constatator intimat nu a produs dovada săvârșirii faptei de către petent, în condițiile legii, fapt care acordă afirmațiilor agentului constatator din cadrul poliției o forță probantă superioară prestabilită, în raport cu mijloacele de apărare aflate la îndemâna petentului, lucru de neacceptat în lumina prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului. Încheierea procesului-verbal de contravenție în aceste condiții s-a făcut cu încălcarea prezumției de nevinovăție și a dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în condițiile în care procedura contravențională română poate fi asimilată unei "acuzații în materie penală"; conform criteriilor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv: calificarea juridică în dreptul intern, natura faptei, natura și gradul de severitate a sancțiunii. Curtea Europeană de la Strasbourg a confirmat această interpretare a legislației românești în materie contravențională, în afacerea A. vs. România - 4 oct.2007.

Instanța a reținut că argumentația este valabilă și în privința celeilalte fapte imputate petentului, motiv pentru care în baza art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001,

instanța a admis plângerea formulată de petent și a anulat procesul-verbal de contravenție.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimatul I. de P. J.

  1. , solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de petent. S-a apreciat că în mod eronat instanța de fond a reținut că în materie contravențională sarcina probei revine intimatului, având în vedere că fapta săvârșită a fost constatată personal de agentul de poliție și consemnată în procesul verbal care se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie. S-a arătat că procesul verbal în sine reprezintă o probă în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază contravenientul, acesta având obligația să dovedească o stare de fapt contrară celei reținute în actul sancționator.

    Analizând recursul prin prisma prevederilor dispozițiilor art. 304 și 304/1 Cod Procedură Civilă tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

    Prin procesul-verbal seria CP nr. 1520051 încheiat în data de_ de către I. de P. J. S., s-a aplicat petentului G. A., sancțiunea amenzii în cuantum de 350 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 100 alin.3 lit. d) din O.U.G. 195/2002, constând în aceea că, la data de_, orele 10,00, conducând autoturismul_ pe B-dul M. Viteazul din mun. Z., zona I.S.U., nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric aflat în funcțiune. Totodată, contravenientului i s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării. Prin același proces-verbal, s-a aplicat avertisment contravenientului pentru săvârșirea faptei prevăzute și sancționate de art. 99 alin.1 pct. 18 din O.U.G. 195/2002, defecțiune la sistemul de iluminat.

    Petentul a susținut în cuprinsul plângerii contravenționale că nu a săvârșit fapta, trecând cu autoturismul pe culoarea verde a semaforului montat la trecerea de pietoni situată în apropierea Armătura SA. Petentul a afirmat și faptul că în mod nejustificat s-a consemnat în procesul verbal că în zona în care a fost oprit nu erau persoane care ar fi putut asista în calitate de martori la întocmira procesului verbal deoarece zona era intens circulată.

  2. constată că instanța de fond a apreciat în mod întemeiat că fapta reținută în sarcina petentului se încadrează în noțiunea de "acuzație în materie penală";, astfel cum aceasta a fost definită în jurisprudența CEDO, condiții în care contravenientul beneficiază de prezumția de nevinovăție iar sarcina probei revine intimatului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că și faptele contravenționale intră în sfera acuzațiilor în materie penală, în funcție de calificarea din dreptul național, de natura faptei incriminate, de natura și gravitatea sancțiunilor. Aceste criterii nu au fost aplicate, cumulativ în jurisprudența Curții, ci s-a statuat că pentru a stabili dacă are incidență art. 6 din Convenție, trebuie ca fapta să fie de natură "penală"; din punctul de vedere al Convenției, ori făptuitorul să fie expus la o sancțiune care, prin gravitatea sa, aparține sferei penale (Hotărârea Lutz împotriva Germaniei). Raportat la natura și gravitatea sancțiunilor aplicate petentului, constând în amendă și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării, contravenția săvârșită se încadrează în noțiunea de "acuzație în

materie penală";, condiții în care contravenientului i se recunoaște și prezumția de nevinovăție. În consecință, sarcina probei nu îi revine petentului, ci organului constatator, iar de o eventuală situație îndoielnică beneficiază acuzatul (in dubio pro reo). Așa cum a reținut instanța de fond, faptele reținute în procesul verbal în sarcina contravenientului G. A. nu sunt susținute prin niciun mijloc de probă, cum ar fi mijloace tehnice de înregistrare sau declarațiile unor martori.

Raportat la cele de mai sus, apreciind că hotărârea pronunțată de către instanța de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de intimatul I. de P.

J. S. împotriva sentinței civile nr. 4072 din_ a Judecătoriei Z. .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de intimatul I. de P. J.

S. împotriva sentinței civile nr. 4072 din_ a Judecătoriei Z. . Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 martie 2013.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

P. A.

C.

C.

-N. D.

P.

C. -P. E.

Red./Dact.A.P./2 ex/_ / Jud. Fond C. Rareș P.

Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 282/2013. Plângere contravențională