Decizia civilă nr. 291/2013. Pretenții
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ *
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 291/A/2013
Ședința publică de la 05 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. T.
JUDECĂTOR: ANA-SS GREFIER: E. C.
Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de apelantul
G. V. împotriva Sentinței civile nr. 11308/2012 pronunțată la data de _
, în dosarul nr._ *, al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimatul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice având ca obiect, pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantului av. Ciupe G., lipsă fiind reclamantul și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
T. ul constată că prin Încheierea civilă nr. 71/A/C.C./_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul cu numărul_ */a1, a fost admisă cererea de reexaminare formulată de apelantul G. V. la cererea de ajutor public judiciar și s-a dispus scutirea apelantului de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 2172 lei, ca urmare consideră, că se poate trece la judecarea cauzei.
Reprezentantul apelantului arată că nu mai are cereri de formulat sau excepții de ridicat și solicită acordarea cuvântului pe apel.
ul constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul pe apel reprezentantului apelantului .
Reprezentantul apelantului, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat, respectiv, schimbarea sentinței atacată în sensul admiterii pe fond a cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată. În susținerile sale arată că în ce privește pe clientul său, acesta a fost deposedat de bunuri de către stat, în urma confiscării . În ce privește situația clientului său, arată că acesta are meseria de vânzător de flori, care se consideră că ar fi înafara legii, ori această susținere nu este adevărată, deoarece avea autorizație pentru a practica această meserie și achita taxele la stat. Solicită a se constata că acesta este pensionat de boală de 40 de ani, situație în care acesta nu reușea să se descurce financiar cu familia din ce pensie deține, având în vedere că are și un copil handicapat. Solicită a se constata că rolul activ al instanței este de a stabili și afla adevărul.
T. UL
Reține că prin Sentința civilă nr. 11308/2012 pronunțată la data de_, în dosarul nr._ *, al Judecătoriei C. -N.
, a fost respinsă excepția prescripției și a inadmisibilității cererii .
A fost respinsă cererea precizată formulată de reclamantul G. V. , în contradictoriu cu pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
S-a stabilit că, cheltuielile de judecată privind ajutorul public judiciar încuviințat reclamantului sub forma reducerii taxei de timbru si a onorariului apărător din oficiu Machedon Ana în suma de 500 ron rămân în sarcina S. ui
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în că potrivit
sentinței civile nr. 747/1989 a Judecătoriei C. -N. s-a stabilit ca reclamantul nu a justificat proveniența licită a unor bunuri în valoare de 129
157 ron fiind obligat să plătească statului această sumă reprezentând contravaloarea bunurilor dobândite nejustificat, menținând sechestrul asupra bunurilor reclamantului
Din considerentele sentinței reiese că în temeiul art. 11 din Legea nr.18/1968 s-a reținut că suma de 1. ron reprezintă în urma scăderii făcute între venituri și cheltuieli contravaloarea bunurilor a căror proveniență nu este justificată
Tot din considerente se desprinde că s-a stabilit că reclamantul a cumpărat și revândut flori, fapt necontestat de acesta, iar la data efectuării percheziției în apartamentul său s-au găsit 1236 de garoafe .
La dosar s-au mai depus de către reclamant dovada din_ -f11 a ridicării de la reclamant a unei cantități de 1236 fire garoafe, flori care urmează să fie predate la o unitate specializată și în privința cărora s-a stabilit prețul oficial
Ca urmare, prima instanță a respins cererea precizată, însă nu înainte de a se pronunța asupra excepțiilor invocate de pârâtă .
A apreciat că acțiunea nu este prescrisă, iar excepția s-a respins în condițiile in care practic calificarea juridica a cererii este aceea de revendicare mobiliara ,iar textul aplicabil in vechiul cod civil respectiv art. 1909 cod civil cu distincțiile de rigoare nu are aplicabilitate în situația dedusă judecății.
Așa fiind, decretul 167/1958 reglementează în esență regimul juridic al drepturilor de creanță și nu a celor reale, acțiunea în cauză fiind una reală, mobiliară, ața încât cererea este imprescriptibilă.
De asemenea, s-a respins și excepția inadmisibilității, în condițiile în care apare ca nelegală soluția de a nu se permite formularea unei acțiuni în revendicare chiar mobiliară, grefata pe dreptul comun în vederea restituirii bunurilor preluate de fostul regim până în anul 1989, în caz contrar aducându-se atingere art. 6 CEDO privind accesul la o instanță.
Pe fond însă, instanța a reținut că apreciază că esența speței este aceea de a se lămuri dacă preluarea făcută de la reclamant a fost sau nu abuzivă.
Existența hotărârii judecătorești depuse la dosar dovedește faptul că temeiul preluării a fost Legea 18/1968 care sancționa în esență persoanele care obțineau venituri care nu proveneau din muncă. Această lege a avut practic ca și scop sancționarea celor care prin activități ilicite evitau plata impozitelor la stat.
Legea a fost abrogată prin Legea 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici.
Practic insa legea 18/1968 nu a fost considerata niciodată ca fiind abuzivă, DECRETUL -LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989 privind abrogarea unor acte normative neenumerând-o printre actele normative abrogate deși acesta avea ca scop înlăturarea imediată din legislația tării noastre a unor
reglementări legale emise de fostul regim dictatorial care prin caracterul lor discriminator, nedrept, au adus grave prejudicii materiale și morale poporului roman, intereselor legitime ale tuturor cetățenilor, desfășurării unor relații normale cu celelalte state
În plus, se apreciază că această lege a fost în concordanta cu CONSTITUTIA R. IEI din anul 1952 care arată la art. 12 ca dreptul de proprietate personala a cetățenilor asupra veniturilor și economiilor provenite din muncă sunt garantate, text care se regăsește și în actele normative următoare aflate în vârful piramidei din legislația tării
Astfel prin preluarea de la reclamant, nu s-a înfăptuit practic nici o încălcare a art. 1 protocolul 1 CEDO, acțiunea de preluare - deși făcută anterior aderării României la CEDO efectele acesteia sunt continue, subzistând și în prezent - nefiind nicidecum una abuzivă pentru cele mai sus expuse .
O altă soluție este de neacceptat, firesc fiind că în legislația unui stat să fie legiferată o lege care să sancționeze persoanele care prin conduita lor obțin venituri care sunt sustrase impozitării.
Totodată în condițiile in care preluarea nu apare ca fiind abuziva ,cu atit mai mult orice fel de analiza asupra provenienței bunurilor confiscate aduce atingere puterii de lucru judecat .
În baza art.19 din OUG 51 /2008 cheltuielile de judecată privind ajutorul public judiciar încuviințat reclamantului sub forma reducerii taxei de timbru și a onorariului apărător din oficiu Machedon Ana în sumă de 500 ron rămân în sarcina S. ui.
Împotriva Sentinței civile nr. 11308/2012 pronunțată la data de_, în dosar nr._, a declarat recurs G. V.,
solicitând modificarea hotărârii date în sensul admitem acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată.
Sentința atacată este netemeinică și nelegală întrucât deși s-a reținut că împotriva sa s-a luat o măsură, acesta nu a fost considerată una abuzivă. .
Restituirea restituirea bunurilor confiscate nu s-ar justifica deoarece bunurile acestea provin din munca neautorizată și fără acoperire legală, ori consideră că această susținere nu este adevărată și consideră hotărârea dată ca fiind nelegala si netemeinica.
A mai arătat ca bunurile si valorile ce fac obiectul acestui proces au fost luate în mod samavolnic, iar statul roman a socotit după anul 1990 că acestea trebuie restituite, iar dacă nu mai există, să fie restituită contravaloarea acestora.
In cauza am dovedit cu acte fiscale că a avut autorizație de vânzare a florilor, a plătit anual impozite ca meseriaș (comerciant), inclusiv la data când s-au confiscat bunurile.
Așadar, fără a fi o proba contrarie a dovedit și dovedește că prin muncă cinstită a agonisit bunurile și valorile confiscate.
Munca și hărnicia care adună valori nu este de condamnat, ci dimpotrivă trebuie apreciata in spiritul si litera legii.
Instanța de judecata a gândit astfel, dar in final a conchis contrariu, ceea ce este ilegal, imoral și incorect.
In vederea intrării in legalitate si a îndreptării prezentei hotărâri a promovat prezentul recurs și în consecință a solicitat admiterea recursului .
Pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice C. a depus întâmpinare
, a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală. În susținerile pe scurt, arată că instanța în mod corect a
reținut drept temei a preluării Legea 18/1991.De asemenea, arată că un motiv ar fi că nu se poate face o analiză asupra provenienței bunurilor confiscate, deoarece referitor la Sentința civilă nr. 747/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, are putere de lucru judecat.
Cauza a fost recalificată ca și apel la termenul din_ .
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a probelor de la dosar,
tribunalul apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Raportat la obiectul litigiului, ceea ce este important este a stabili dacă confiscarea bunurilor reclamantului constând dintr-un număr de flori a fost o preluare abuzivă sau nu și în raport de acesta să se aprecieze dacă este îndreptățit la restituirea bunurilor confiscate sau a contravalorii lor. Așa cum corect a reținut prima instanță și rezultă și din înscrisurile depuse în probațiune, în dosarul nr.4071/1988 reclamantul a fost cercetat pentru dobândirea ilicită a unor bunuri. Comisia pentru cercetarea provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice care nu au fost dobândite în mod licit de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a constata că reclamantul nu a putut justifica dobândire licită a unor venituri în sumă de 221.688 lei. Cu ocazia percheziției la apartamentul acestuia au fost găsite un număr de 1236 garoafe. În urma analizării veniturilor și cheltuielilor s-a apreciat în final, că suma nejustificată se ridică 129.137 lei.
În aceste condiții, prin sentința civilă nr.747/1989 Judecătoria Cluj- Napoca a hotărât că reclamantul nu justifică provenința licită a unor bunuri în valoare de 129.137 lei. Soluția a rămas definitivă, și s-a procedat și la executarea acesteia. Prin urmare, reclamantul a dovedit faptul preluării. În ceea ce privește actul normativ în temeiul căruia s-a dispus confiscarea specială a averii acesta respectiv Legea nr.18/1968 acesta nu a fost contrară Constituției din anul 195. Mai mult, în anul 1989, cu ocazia abrogării unor acte normative prin Decretul lege nr.9/1989 fin 31 D. 1989, acest act normativ nu a fost abrogat. În fine, deși în prezent Legea nr.18/1968 a fost abrogată, în prezent există Legea nr.115/1996 pentru declararea controlului averii demnitarilor, magistraților, unor persoane cu funcții de conducere și control a funcționarilor publice. Acest act normativ sancționează averea nejustificată, dobândită nelicit.
Pe de altă parte, deși Constituția României prin art.44 alin.1 statuează că dreptul de proprietate și creanțele asupra statului sunt garantate, totuși în aliniatul 8 precizează că averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit se prezumă.
Prin urmare, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că confiscarea averii reclamantului nu a fost una abuzivă, actul normativ fiind constituțional. Și în prezent legea prevede posibilitatea confiscării averii care nu a fost dobândită licit.
Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul apreciază că apelul este nefondat, în condițiile în care preluarea /confiscarea averii reclamantului a fost una legală, acesta neputând justifica provenința surselor financiare pentru dobândirea tuturor bunurilor deținute.Ca urmare, în temeiul dispozițiilor art.2960 Cod de procedură civilă tribunalul va respinge ca nefundat apelul formulat.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul G. V. împotriva Sentinței civile nr. 11308/2012 pronunțată la data de_, în dosar nr._ * al Judecătoriei C. -N., pe care o păstrează în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte,
T.
Judecător, Ana-SS
Grefier,
C.
Red.S.S. /Dact.E.C.
4 expl. /5 Iulie 2013
← Decizia civilă nr. 1103/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 164/2013. Pretenții → |
---|