Decizia civilă nr. 3060/2013. Rectificare carte funciară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3060/R/2013
Ședința publică din 13 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C.
JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC G. P. S. împotriva deciziei civile nr. 174 din 16 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați S. ROMÂN PRIN M. C.
-N. PRIN P., K. F., K. F., K. F., K. G., având ca obiect rectificare de carte funciară.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta reclamantei recurente SC G. P. S., avocat C. Cristian, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se constată că reclamanta a făcut dovada achitării diferenței de onorariu în favoarea expertului judiciar Moholea M. Răzvan, în cuantum de 900 lei, conform chitanței de la fila 74 dosar.
De asemenea se constată că raportul de expertiză a fost comunicat pârâtului la data de_, nefiind formulate obiecțiuni.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantei recurente arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea acțiunii formulate,cu cheltuieli de judecată. Solicită a se constata că suprafața reală a imobilului este de
394 mp în condițiile în care S. Român a preluat scriptic și faptic întreaga suprafață de teren expropriată, iar diferența de suprafață nu provine de la nici una dintre suprafețele învecinate.
C U R T E A
Prin acțiunea formulată și precizată ulterior reclamanta SC G. P. S. a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. ROMÂN prin M. C. -N., K. F., K.
și K. GYONGYKE ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rectificarea suprafeței terenului înscris în CF nr. 15656 C., nr.top. 15911/1 de la 290
m.p. la 394 m.p. și să se dispună întabularea în CF a noii suprafețe, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
Prin sentința civilă nr. 11527 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. G. P. S.R.L.
în contradictoriu cu pârâții S. R. prin M. C. -N., K. F., K. F. si K.
, și în consecința s-a dispus rectificarea suprafeței terenului înscris in CF nr. 15656 C., nr. top 15911/1 de la 290 m.p. la 394 m.p., a fost obligat paratul S. R. la plata către reclamanta a sumei de 2083,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Asupra imobilului înscris in CF nr. 15656 C., sub nr. de ord. A+3, nr. top
15911/1, compus din teren in suprafața de 290 m.p. și casa este proprietar tabular reclamanta, conform copiei CF de la filele 13-16 dos.
Potrivit concluziilor Raportului de expertiza tehnica judiciara administrat in cauza, întocmit de expert tehnic judiciar Mădăraș M. T., terenul asupra căruia este proprietar tabular reclamanta este integral delimitat spre vecini, prin pereții construcției existenta asupra sa si zidul împrejmuirii, are in realitate suprafața de
394 m.p. si se învecinează la nord, sud si vest cu alei, trotuare si spatii verzi, proprietatea paratului S. ui R., înscris in CF nr. 49601 C., precum si cu terenul proprietatea paraților K., la est.
Conform aceleiași lucrări de specialitate, surplusul de suprafața măsurat la fata locului pentru imobilul reclamantei se datorează modului imprecis de efectuare a exproprierii in zona si nu ocupării de către reclamanta a terenului paraților K. .
Prin urmare, fiind proprietarii vecini imobilelor învecinate cu cel aflat in proprietatea reclamantei si singurii care ar putea fi prejudiciați prin acțiunea acesteia, instanța a reținut ca excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților este neîntemeiata si trebuie respinsă. In drept, conform art. 33 alin. 3 si 6 din Legea nr. 7/1996, prin modificarea cuprinsului cărții funciare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil, aceasta se face la cererea titularului dreptului de proprietate, iar procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor și cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenției Naționale.
Raportat la prev. art. 25 alin. 1 și 2 din ordinul nr. 634/2006 al Directorului general al Agenției Naționale de cadastru și P. itate Imobiliară,singura posibilitate care rămâne reclamantei pentru reglementarea situației juridice a imobilului proprietatea sa rămâne acțiunea in justiție. Pentru aceste considerente, întrucât nu exista nici o îndoială ca imobilul proprietatea reclamantei are o suprafața mai mare decât cea evidențiata in cartea funciara, imobilul este îngrădit si nici unul dintre proprietarii vecini nu reclama vreun drept asupra terenului reclamantei sau vreo încălcare a dreptului sau de proprietate, dat fiind faptul ca potrivit Decretului-lege nr. 115/1938, in baza căruia a fost evidențiat in cartea funciara imobilul in discuție, cartea funciara nu garantează întinderea dreptului, instanța a apreciat ca acțiunea formulata de reclamanta este întemeiata si pe cale de consecința a admis-o așa cum a fost formulata.
Având in vedere că pârâții K. au fost de acord cu admiterea acțiunii, fiind in culpa procesuala, in temeiul art. 274, 275 C. proc. civ., instanța a obligat pe pârâtul
S. R. la plata către reclamanta a sumei de 2083,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constând in taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariul expertului.
Prin decizia civilă nr. 174/A/_ a T. ului C. a fost respinsă excepția
lipsei de interes și a fost admis apelul declarat de apelantul M. | C. | -N. |
împotriva sentinței civile nr. 11527/2011, pronunțată în dosarul nr. _ | al |
Judecătoriei C. -N., care a fost schimbată în tot în sensul că a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. G. P. S.R.L.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
În ce privește excepția lipsei de interes în formularea prezentului apel, tribunalul a reținut că această excepție este nefondată, având în vedere că, așa cum rezultă din expertiza întocmită în cauză, terenul reclamantei se învecinează la nord, sud și vest cu terenuri aflate în proprietatea S. ui Român, astfel încât rectificarea suprafeței terenului reclamantei ar putea afecta suprafețele imobilelor acestuia. În plus, apelantul a invocat un drept propriu și nu urmărește apărarea dreptului altor persoane, așa cum s-a susținut prin întâmpinare, apelantul arătând că terenul în plus față de cel din CF a fost expropriat și este, deci, proprietatea S. ui, chiar dacă în fapt a rămas în folosința fostului proprietar. Ori, invocarea unui drept de proprietate justifică interesul în promovarea căii de atac a apelului.
În ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut că, potrivit art. 20 alin. 1 din Legea 7/1996, "Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.";
Reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 15656 C., nr. top. 15911/1, prin contract de vânzare-cumpărare. Potrivit contractului, reclamanta a cumpărat terenul în suprafață de 290 m.p. Așadar, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate doar asupra 290 m.p.
Împrejurarea că, în fapt, folosește o suprafață mai mare, nu o îndreptățește la înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate pe întreaga suprafață folosită, din moment ce, așa cum s-a arătat mai sus, nu a dobândit dreptul de proprietate decât asupra 290 m.p.
De asemenea, nici împrejurarea că reclamanta a cumpărat imobilul astfel cum a fost împrejmuit și folosit de antecesorii săi în drepturi, adică cu o suprafață faptică mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară, nu justifică dobândirea în proprietate a suprafeței rezultată din măsurători, fără a exista un act doveditor al dreptului de proprietate asupra diferenței de suprafață dintre cea înscrisă în cartea funciară și cea găsită la fața locului.
Față de aceste considerente, tribunalul a reținut că acțiunea la care face referire prima instanță, atunci când arată că potrivit art. 25 din Ordinul nr. 634/2005, cererea de rectificare a suprafeței din cartea funciară nu a putut fi admisă, diferența găsită în plus fiind mai mare de 5% și astfel reclamantei nu-i rămâne decât calea unei acțiuni în justiție, nu este o acțiune ca cea de față, întrucât aceasta contravine prevederilor Legii 7/1996 arătate mai sus.
Chiar și din argumentația intimatei reclamante, că decretul de expropriere nu a fost corect operat în cartea funciară, se poate trage concluzia că acțiunea ce se impune a fi formulată, pentru îndreptarea acestei situații, nu este una în simplă rectificare a suprafeței din cartea funciară.
Prin decizia civilă nr. 10/R din_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ s-a
admis recursul declarat de reclamanta SC G. P. S. împotriva deciziei civile nr. 174 din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr. _
, pe care a casat-o și a reținut cauza spre rejudecare, stabilindu-se termen de judecată de judecată,_ .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele: Reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în
CF 15656 C. -N., nr. top 15911/1 prin contractul de vânzare-cumpărare autentic
(f. 49 din dosarul instanței de apel), contract prin care reclamanta a cumpărat terenul în suprafață de 290 mp.
Anterior cumpărării, imobilul teren a avut suprafața de 1000 mp, iar în baza decretului de expropriere nr. 3402/1979 s-a dezmembrat în nr. top nou 15911/1 teren în suprafață de 290 mp care a rămas înscris în favoarea vechilor proprietari și nr. top nou 15911/2 teren în suprafață de 710 mp care s-a transcris în CF 49601 în favoarea S. ui Român.
Prin acțiunea promovată, reclamanta tinde să dovedească că exproprierea nu a vizat și suprafața de 194 mp, susținând că nr. topografic 15911/1 are în realitate suprafața de 394 mp, și nu suprafața de 290 mp.
Pentru aceasta era necesar a se clarifica acest aspect printr-o expertiză tehnică de specialitate, prin care să se stabilească dacă în concret, măsura exproprierii viza și suprafața de teren de 194 mp.
Această probă a fost administrată de prima instanță, însă expertul a reținut că nr. top nou 15911/2 cu suprafața de 710 mp transcris în CF 49601 C. în favoarea S. ui Român a fost comasat cu alte imobile expropriate din zonă și dezmembrare prin renumerotare, astfel că mare parte din suprafața de 710 mp expropriată a fost numerotată cu nr. topo comasat 23767, 23769 și 23770 cu suprafața de 29.672 mp, imobil din care a fost ulterior dezmembrată o suprafață de
453 mp cu nr. top nou_ 9/2 și 23770/2 și transcrise în CF 1. C., inițial în favoarea pârâtului K. F., cu drept de lege, apoi în favoarea pârâților K.
F. și Gyongyke cu drept de cumpărare, porțiune de teren formată din grădina imobilului deținuți de pârâți pe poziția în cauză.
Din suprapunerea planului cu situația actuală peste planurile de referință edițiile anilor 1941 și 1970, rezultă că imobilul reclamantei se identifică în parcela cu nr. top inițial 15911.
Același expert reține că situația rezultată în urma exproprierilor din anul 1979 nu este prezentată pe planurile de referință din anii 1941 și 1970, însă folosința antecesorilor reclamantei asupra imobilului în cauză este prezentată în mod similar situației actuale pe planurile pe secțiuni deținute de Primăria mun. C. -N.
, editate în anii 1996-1997.
Expertul a mai reținut că a identificat pe planul pe secțiuni imobilele părților, cel al reclamantei avea suprafața de 397 mp iar cel al pârâților K. suprafața de 790 mp, că împrejmuirile de la data respectivă se găsesc și în prezent cu excepția porțiunii dintre imobilul reclamantei și cel al pârâților K., unde a fost edificată de către reclamant o extindere de construcție.
Concluzia expertului este aceea că surplusul de suprafață măsurat la fața locului pentru imobilul reclamantei față de suprafața înscrisă în CF se datorează modului imprecis de efectuare a exproprierii în zonă și nu ocupării de către reclamantă a terenului pârâților K. .
Din decretul de expropriere nr. 402/1979 și anexele acestuia solicitate de instanța de apel (f. 63), rezultă că din imobilul cu nr. top 15911 în suprafață de 1000 mp, s-a expropriat suprafața de 710 mp, în legătură cu care s-a reținut că 580 mp reprezintă teren arabil, 130 mp reprezintă teren neproductiv, iar terenul rămas proprietarilor este în suprafață de 290 mp.
Față de cele reținute, curtea a constatat că expertiza administrată în cauză nu a clarificat situația juridică a suprafeței de teren în litigiu, dacă ea a fost sau nu expropriată faptic sau dacă a rămas în folosința antecesorilor reclamanților.
Pentru clarificarea acestor aspecte, curtea ca urmare admiterii recursului a casat decizia atacată, a reținut cauza spre rejudecare și a fixat termen de judecată pentru data de_ .
În rejudecare
s-a dispus completarea raportului de expertiză întocmit de către domnul expert Mădăraș M. T. în dosarul primei instanțe de către același expert, ulterior, la termenul de judecată din_ expertul numit în cauză fiind
înlocuit cu expertul judiciar Moholea M. Răzvan, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către acesta în cauză fiind depus la dosar (fila 55 și urm.).
Analizând apelul declarat de pârâtul M. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 11527 din 6 iulie 2011 a Judecătoriei C. -N. ,în limitele stabilite prin decizia de casare, Curtea reține următoarele:
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expertul Moholea
M. Răzvan s-a arătat că la acest moment nu se poate stabili cu exactitate suprafața vechiului nr. top. 15911 înscris în CF nr. 15656 C. -N., asupra acestuia intervenind în timp comasări și redistribuiri făcute în vederea sistematizării. Ceea ce se poate stabili este faptul că la fața locului, suprafața terenului rămas în urma exproprierii, respectiv nr. top. 15911/1 este de 394 m.p.,
S. Român conform înscrisului din CF și a practicii comisiei de expropriere preluând atât scriptic cât și faptic suprafața de 710 m.p. expropriată. Diferența în suprafață de 394 m.p. iar nu 290 m.p. cum apare în CF, a rămas în posesia vechiului proprietar, care apoi a înstrăinat parcela în favoarea altor persoane.
În ceea ce privește proprietarul celeilalte parcele învecinate cu cea a reclamantei, poziția acestuia a fost constantă, de neopunere, acesta nedeclarând de altfel apel împotriva sentinței pronunțate de judecătorie prin care s-a admis cererea reclamantei.
Pârâtul S. Român prin M. C. -N. prin P. nu a formulat obiecțiuni la acest raport de expertiză care i-a fost comunicat la data de_ .
Având în vedere concluziile raportului de expertiză menționat mai sus se constată că în mod corect a reținut prima instanță că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevederilor art. 33 alin. 3 din Legea nr. 7/1996 pentru a se dispune rectificarea suprafeței terenului înscris în CF 15656 C., nr. top. 15911/1 de la 290
m.p. la 394 m.p. cât are în realitate acesta.
Interpretarea art. 25 din Ordinul nr. 634/2005, la care face trimitere alin.6 al art.33 din Legea nr.7/1996, nu poate fi în sensul că nu este admisibilă o cerere de rectificare a suprafeței din CF dacă diferența găsită în plus este mai mare de 5%, sensul textului de lege fiind acela că o astfel de rectificare a suprafeței nu poate fi făcută în acest caz în procedura simplificată, necontencioasă. Aceasta rezultă și din modul de formulare a lit.c a art.25 din Ordinul nr.634/2006, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, acesta stipulând că dacă diferența este mai mare de 5%, documentația se respinge, rectificarea suprafeței urmând să se facă prin alt act doveditor al dreptului de proprietate.
Soluția nu poate fi alta nici din perspectiva principiului liberului acces la justiție, consacrat de art.21 din Constituția României și art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o astfel de acțiune nefiind inadmisibilă, impunându-se cercetarea temeiniciei unei astfel de cereri în procedura contencioasă raportat la prevederile art.33 din Legea nr.7/1996.
Prin urmare, în temeiul art. 296 C.pr.civ., instanța va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul M. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 11527 din
6 iulie 2011 a Judecătoriei C. -N. pronunțată în dosar nr._, pe care o va menține ca legală și temeinică.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ. instanța va obliga apelantul să plătească intimatei SC G. P. S. C. -N. suma de 1704,15 lei, reprezentând cheltuielile de judecată dovedite a fi efectuate în apel și recurs, respectiv taxe judiciare de timbru și timbru judiciar, onorariu avocațial și onorariu expert.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Rejudecând, respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul M. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 11527 din 6 iulie 2011 a Judecătoriei C. -N. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei SC G. P. S. C. -N. suma de 1704,15 lei, cheltuieli de judecată în toate instanțele.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | |
A. | C. A. A. C. | ANA I. |
GREFIER,
C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.recurs: A.A.C., A.I., A.C.
Jud.apel: O.R.Ghișoiu, A.S.Seleșiu Jud.fond: F. M.
| ← Decizia civilă nr. 3505/2013. Rectificare carte funciară | Decizia civilă nr. 402/2013. Rectificare carte funciară → |
|---|
