Decizia civilă nr. 310/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 310/R/2013
Ședința publică din data de 27 iunie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C., judecător JUDECĂTOR: S. I. JUDECĂTOR: N. C.
GREFIER: M. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta N. Ana împotriva sentinței civile nr. 12747/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. _
, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâta recurentă N. Ana, pârâtul intimat M. G. I. asistat de avocat Chiorean G. cu împuternicire avocațială la fila 23, iar pentru reclamanta intimată I. P. comunei M., pentru C. J. pentru S. D. de P. P. asupra T.
M., se prezintă același avocat, având împuternicirea avocațială depusă la dosarul cauzei la fila 22, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Pârâta recurentă N. Ana și reprezentantul pârâtului intimat M. G. I., respectiv a reclamantei intimate I. P. comunei M., și a intimatei C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., avocat Chiorean G., susțin că nu au alte cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de jduecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Având cuvântul în dezbaterea recursului, pârâta recurentă N. Ana solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru motivele arătate în scris, pe care le reiterează; fără obligarea pârâților intimați la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul pârâtului intimat M. G. I., respectiv a reclamantei intimate I. P. comunei M., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., avocat Chiorean G. solicită respingerea recursului în sensul celor arătate prin concluziile scrise pe care le depune în ședința publică de azi; cu obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial, sens în care depune xerocopia chitanțelor cu nr. 28 din_, respectiv cu nr. 84 din _
deliberând, constată:
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr._ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ a fost admisă plângerea în materie de fond funciar formulată de petentul P. ul comunei M., în contradictoriu cu intimații M. G. I., M. I., N. Ana,
M. V., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. .
A fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată pe cale reconvențională de intimata-petentă Ana N. în contradictoriu cu celelalte părți, și, pe cale de consecință:
S-a dispus modificarea titlului de proprietate nr. 5. din_, în sensul că autor al dreptului de proprietate reconstituit prin titlul menționat anterior este defuncta M. Paraschiva și nu M. I., reconstituirea dreptului după acest din urmă autor fiind lovită de nulitate absolută.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenta I.
P. C. M., prin primar, în calitate de președinte al Comisiei pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a terenurilor M. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimații C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N., M. G. I., N. Ana, M. I. și M.
V. să dispună modificarea titlului de proprietate nr. 5. din 7 august 2008 în sensul că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut după defuncta M. Paraschiva și nu după defunctul M. I. cum este în prezent înscris în act.
În motivare arată că imobilul teren în suprafață de 1984 mp, situat în comuna
M., sat M., nr. 17 a fost proprietatea tabulară a defunctei M. Paraschiva, născută Nicoară, iar pe acest imobil s-au aflat casa și anexele gospodărești ale acesteia și soțului ei.
Mai arată că, inițial, s-a emis titlul nr. 68063 din_ pe numele pârâtului M.
G. I., cel care locuiește în casă și folosește grădina. Ulterior, s-a modificat titlul și au fost înscriși beneficiari pârâții din rândul 2-5 în mod corect, însă când s-a înscris la rubrica după cine moștenesc respectiv "moștenitorii defunctului/defunctei"; s-a înscris
M. I. care a fost soțul lui M. Paraschiva și nu M. Paraschiva cea care a adus terenul în CAP și căreia i-a aparținut anterior cooperativizării.
În consecință, petenta susține că se impune modificarea titlului sub acest aspect.
În drept a invocat dispozițiile art. 53 și următoarele din Legea 18/1991. În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 3).
Legal citat, intimatul M. G. I. s-a prezentat în ședința publică din data de 26 iunie 2012 și a arătat că este de acord cu cererea formulată de petentă.
Legal citată, intimata C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. a formulat întâmpinare prin care a arătat că nu se opune acțiunii formulate de către reclamant privind modificarea Titlului de P. nr. 5. din_, emis pentru suprafața de 1984 mp, teren agricol, în favoarea numiților M. G. -I., N. Ana, M. i I., M. V., în calitate de moștenitori ai defunctului M. i I., solicitând însă ca petenta să identifice cartea funciară care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate a suprafeței de 1984 mp din intravilanul comunei M., înscrisă în titlul de proprietate menționat mai sus și să facă dovada că numita M. Paraschiva este moștenitoare după defuncții proprietari tabulari.
În motivare arată că Primăria C. M. i-a comunicat în copie următoarele documente: cererea înregistrată cu nr. 12/_ depusă de numitul M. i G. I., acte de proprietate, respectiv CF nr. 257, CF nr. 114, CF nr. 452, acte de stare civilă și Hotărârea Comisiei Județene B. -N. nr. 416/_ .
Prin adresa cu nr. 18874/_, Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară
B. -N. i-a comunicat Titlul de P. nr. 5. /_, precum și procesul- verbal de punere în posesie care a stat la baza emiterii acestuia, cu nr. 1292/_ . De asemenea, i-a comunicat faptul că suprafețele de teren înscrise în titlul de proprietate menționat mai sus nu figurează în evidențe ca fiind intrate în circuitul civil, iar parcela 10/1, tarla 84/15 în suprafață de 872 mp, reprezentând curți construcții, a făcut obiectul Raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit pentru Dosar civil nr._ al Judecătoriei B., nefiind însă înscrisă în cartea funciară.
Din analiza actelor existente la dosar și cele comunicate de C. locală M., intimata comisia județeană a constatat că în baza Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, moștenitoarea N. Ana a depus la C. locală M.
cererea nr. 59/_, prin care a solicitat și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1984 mp teren intravilan ce reprezintă curți construcții, grădină situată în loc. M., nr. 17, comuna M., jud. B. -N. .
Potrivit alin. (3) din art. 11 din HGR 890/2005 la cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moștenitor, hotărâre judecătorească, dacă există; în toate cazurile, certificat de naștere, certificat de deces al autorului, în cazul moștenitorilor, precum și orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.
Astfel, arată că intimata N. Ana a anexat la cerere și o copie după CF nr. 257 M. cu nr. top. 62, compus din casă din lemn și curte în suprafață de 518 mp și nr. top. 63 compus din grădină în suprafață de 2275 mp, în care proprietari apar numiții Nicoară Toader cu cota de 1/2 și numitul Nicoară I. și soția, și numiții Nicoară Sorin și Trif cu cota de ½ din suprafața înscrisă în cartea funciară.
La propunerea Comisiei locale M., înregistrată cu nr. 1816/_, la Primăria comunei M. a fost înaintată spre validare Comisiei Județene Anexa 3 sat
M., cu o poziție, cu suprafața de 1984 mp, în favoarea lui M. G. -I., N. Ana, M. i I., M. V., în calitate de moștenitori a defunctului M. i I. .
C. județeană prin Hotărârea nr. 461/_ a validat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,1984 ha teren agricol în favoarea lui M. G. -
I., N. Ana, M. i I., și M. V., în calitate de moștenitori ai defunctului M. i I. .
În baza prevederilor art. 5 lit. (i) din HGR 890/2005, comisiile comunale "pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin";.
Mai arată că, potrivit art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 alin. (1),
"Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile. (2) În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor
comisia locală ia act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare și înaintează documentația comisiei județene sau prefectului pentru validare și, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate";.
C. locală i-a pus în posesie pe M. G. -I., N. Ana, M. i I., M.
V., în calitate de moștenitori ai defunctului M. i I., cu suprafața de 1984 mp teren, conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 1292 din data_ emis de C. locală M., iar, ulterior, C. județeană a emis Titlu de proprietate nr. 5. din data de_ pentru suprafața de 1984 mp teren agricol în favoarea lui M. G.
-I., N. Ana, M. i I., M. V., în calitate de moștenitori ai defunctului M. i
I. .
Cu privire la această suprafață de teren arată că a mai fost emis Titlul de proprietate nr. 68063 din data de_ în favoarea lui M. i G. I. și înscris în CF nr. 452 M. cu nr. top. 60/1, 61, 61/a/l, titlu care ulterior este anulat, iar intabularea din CF nr. 452 a loc. M. este rectificată prin sentința civilă nr. 3569/2005 din data de_ din dosarul civil nr. 4618/2003 a Judecătoriei B., sentință rămasă definitivă și irevocabilă.
Consideră intimata că se impune să se pronunțe C. locală M. cu privire la faptul dacă suprafața de 1984 mp este cea cuprinsă în CF nr. 257 a loc. M. și să facă dovada cu acte de stare civilă că numita M. Paraschiva este moștenitoarea proprietarilor tabulari, respectiv numiții Nicoară Toader, Nicoară lacob și soția, Nicoară Sorin și Trif.
În drept a invocat prevederile art. 115 și 116 din Codul de procedură civilă, art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr.18/1991, republicată, art. 11 alin. (3) din HGR 890/2005; art.5 lit. i) din HGR 890/2005.
Legal citată, intimata N. Ana a formulat întâmpinare prin care a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului_ aflat pe rolul Tribunalului
B. -N. ; respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare arată că a formulat cerere de reconstituire la Legea 247/2005 pentru suprafața de 1984 mp, trecând pe toți moștenitorii, considerând astfel că Titlul de proprietate nr. 5. /2008 a fost eliberat corect, ținându-se cont și de sentința civilă nr. 3569/2005.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 24-47).
Prin înscrisul depus la fila 48, intimatul M. i I. a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr._, având ca obiect titlul de proprietate ce se cere a fi anulat.
Legal citată, intimata M. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat suspendarea cauzei din dosarul_ până la pronunțarea recursului apelului din dosarul nr._ la Tribunalul B. -N. .
În motivare arată că deține o casă în Comuna M., nr. 143, moștenire de la străbunica sa M. i V. ( V., născuta Nut) și pe care încearcă din 2003 să o revendice dar din cauza neînțelegerilor cu M. G. I. nu a reușit, deși a încercat și tatăl său M. i Toader, decedat în 2004, să rezolve moștenirea după părinți și bunici. A precizat că se judecă din 2003, casa se afla intr-o stare mare de degradare și ea nu poate face nimic pentru că nu este proprietară, ori prin sentința dată în dosarul_ s-a rezolvat moștenirea după tatăl său, astfel că recursul depus de M. G.
I. și N. Ana face referire doar la casa și terenul din M. nr. 17, unde moștenitori au rămas cei doi.
În ședința publică din data de 21 august 2012, instanța a respins cererea de suspendare formulată de intimați, apreciind că nu este o strânsă legătură între prezenta cauză și dosarul civil nr._ al Judecătoriei B., dosar aflat în recurs la Tribunalul B. -N. .
Pentru termenul de judecată din data de_, intimata N. Ana a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de către P. ul comunei M. și cu modificarea titlului de proprietate nr. 5. /_ atacat, însă nu în sensul solicitat de către reclamant.
De altfel, intimata a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului P. ul comunei M. în promovarea acțiunii în modificarea titlului de proprietate.
Totodată, petenta N. Ana a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat instanței ca, în contradictoriu și cu C. locală de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor M., a cărei împrocesuare o solicită, în calitate de pârâtă, să dispună modificarea titlului de proprietate nr. 5. /_ eliberat de către pârâta C. județeană B. -N. la propunerea Comisiei locale M., în sensul de a radia pe pârâții M. Griqore I., M. i I. și M. V., care sunt menționați ca moștenitori ai defunctului M. i I., urmând ca titlul să rămână emis doar în favoarea intimatei reclamantă reconvențională, în calitate de unică moștenitoare acceptantă după def. M. i I. .
Intimata N. Ana arată că este soră cu pârâtul M. G. I., iar pârâții M.
I. și M. V. sunt nepoții lor, după defunctul lor frate M. Toader.
Mai arată că mama lor M. Paraschiva (născută Bura) nu a avut nicio proprietate tabulară, ci doar bunica acesteia, care a avut o casă veche, pe terenul de 1984 mp.
În anul 1944, când mama intimatei s-a căsătorit, bunica a dat casa tinerilor căsătoriți, pentru a o întreține și îngriji, deoarece era oarbă și era văduvă din 1939.
Părinții lor au fost nevoiți să demoleze casa veche, întrucât era foarte șubrezită datorită lucrărilor de construire a căii ferate Sărățel-Deda din 1946, iar în 1948, au construit o casă de locuit și un grajd din lemn. În anul 1960 au mai construit o casă din cărămidă mai mică și anexe în aceeași curte.
În anul 1991, doar tata intimatei, M. I., a depus cerere la Legea 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Urmare a unor demersuri bazate de înscrisuri false, fratele intimatei, M. G.
, a obținut titlul de proprietate nr. 68063/1998 asupra terenului în discuție în suprafață de 1984 mp, și, imediat după decesul mamei, în anul 2003, G. a falsificat și documentația aferentă construcțiilor de pe acest teren și și-a întabulat în fals în c.f. dreptul de proprietate asupra întreg imobilelor.
Prin sentința civilă nr.3569/2005 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr. 4618/2003 s-a dispus anularea titlului de proprietate eliberat în fals, rectificarea întabulării din c.f. 452 M. nr. top. 60/1, 61, 61/a/1 cu privire la dreptul de proprietate al lui M. G. asupra imobilelor în discuție și revenirea la situația anterioară de c.f.
Ulterior, intimata N. Ana, alături de fratele G. și nepoți, au formulat și depus cerere pentru acest teren și la Legea nr. 247/2005. S-a eliberat, astfel, titlul de proprietate nr. 5. /2008, pe numele tuturor moștenitorilor.
Consideră însă intimata că în mod greșit s-a procedat în acest fel și se impune ca ea să figureze în titlu ca unică beneficiară moștenitoare după defunctul M. I., și aceasta întrucât ceilalți moștenitori au dat declarații autentice de renunțare la moștenire, inclusiv mama lor, M. Paraschiva.
Astfel, arată că M. Paraschiva a dat declarația nr. 3809 din_, M. Toader declarația nr. 4029/_, iar pârâtul M. G. nr. 9743/_, toate autentificate de notarul public Drăguț M., prin care arată că "Nu am făcut nici un act sau fapt de acceptare expresă, tacită sau forțată a succesiunii defunctului M. i I.
..., înțeleg să rămân străin față de succesiunea soțului/tatălui meu...";.
Declarațiile au fost înregistrate în Registrul de Renunțări la Succesiuni sub nr.
234/1998, nr. 235/1998 și 236/1998.
Prin urmare, arată că în mod corect s-a eliberat titlul de proprietate după defunctul M. I., însă intimata este unică beneficiară a moștenirii, dat fiind declarațiile autentice exprese de renunțare la moștenire a celorlalți moștenitori.
Întrucât declarațiile nu au fost depuse nici la C. locală M. și nici la C. județeană B. -N., intimata a solicitat, pe calea cererii reconvenționale, ca acestea să fie avute în vedere la modificarea titlului atacat, în sensul radierii moștenitorilor neîndreptățiți la reconstituire, respectiv a pârâților M. G., M. I. și M. V.
.
Intimata a înțeles să invoce excepția lipsei de interes a reclamantului primarul comunei M. în promovarea acțiunii în modificarea titlului de proprietate, motivat de faptul că soluția ce se va pronunța în cauză nu poate să profite, în vreun fel, instituției reclamante.
Astfel, arată că este exclusiv dreptul și interesul beneficiarilor în favoarea cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul atacat, de a solicita orice modificare în privința acestuia, fie pe calea unei acțiuni de fond funciar, fie pe calea dreptului comun, dat fiind faptul că, în cauză nu subzistă niciun motiv de nulitate absolută a titlului de proprietate care să fi îndrituit instituția reclamantă a-l ataca.
De altfel, consideră că în cauză există și un conflict de interese, în condițiile în care apărătorul reclamantului P. ul comunei M. este și apărătorul pârâtului M. i
G. I. în dosarul nr._, cauză în care se dezbate moștenirea și după defuncții lor părinți, fiind în discuție, evident, și titlul de proprietate atacat în prezenta cauză.
În opinia intimatei, acțiunea din prezentul dosar a fost promovată doar pentru faptul că în dosarul nr._ s-au reținut susținerile sale referitor la faptul că mama sa, M. i Paraschiva, nu putea vinde întreaga suprafață de 1984 mp și întregi imobilele edificate pe acest teren, din moment ce era proprietară doar asupra cotei de 1/2 din aceste imobile, fiind străină de moștenirea defunctului ei soț M. i I. senior, alături de fiii M. G. I. și M. i Toader, renunțători cu toții, potrivit declarațiilor autentice de renunțare la moștenire.
A învederat că M. G. a declarat apel în respectivul dosar tocmai pentru acest motiv, respectiv pentru a beneficia de cotă de 1/1 din imobilele situate în M. nr. 17, astfel că acțiunea promovată în prezentul dosar îi susține pe deplin poziția.
În același timp, arată că instituția reclamantă nu justifică niciun interes legitim și actual în promovarea acțiunii de modificare a titlului, aceasta profitând exclusiv pârâtului M. G. .
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 87-101).
Pentru termenul de judecată din data de_ intimatul M. i I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că nu are nicio pretenție la bunurile ce au aparținut bunicului său M. i I., decedat la _
, și că recunoaște declarația data de tatăl său.
Legal citată, intimata C. L. M. pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale.
În motivare arată că a formulat cererea în calitate de persoană juridică participantă la reconstituire, întrucât a constatat din verificările efectuate că într-adevăr terenul în suprafață de 1984 mp a aparținut lui M. Paraschiva, fiind averea acesteia și nu a soțului său M. I. .
Totodată, a arătat că nu se poate pune problema lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes în promovarea acțiunii câtă vreme ea a validat reconstituirea, a înaintat documentația comisiei județene, iar aceasta a emis doar titlul.
Prin întâmpinarea depusă și pârâta recunoaște că terenul a aparținut lui M. i Paraschiva și nu soțului M. I., apreciind intimata că celelalte susțineri privind construirea casei nu au relevanță juridică în cauză.
Mai arată că problema moștenirii s-a dezbătut în dosarul nr._, iar titlul a fost emis pe numele moștenitorilor, fără stabilirea cotelor și a acceptanților.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 119-121).
Pentru termenul de judecată din data de_, intimatul M. G. I. a depus la dosarul cauzei un înscris prin care a arătat că este de acord cu acțiunea Comisiei Locale de fond funciar M. și modificarea titlului de proprietate nr. 5.
/_ în sensul înscrierii ca beneficiar al reconstituirii pe mama sa, defuncta M. Paraschiva.
Intimatul a solicitat respingerea cererii reconvenționale motivat de faptul că însăși sora sa, N. Ana, recunoaște că terenul în suprafață de 1984 mp provine de la părinții ei, nu a fost al tatălui lor.
Mai arată că, inițial, pentru acest teren s-a emis titlul de proprietate pe numele său, aceasta fiind înțelegerea dintre pârâți, pe care acum intimata N. Ana nu o mai respectă. După anularea primului titlu, toți cei care sunt înscriși au solicitat terenul numai că trebuia avut în vedere că terenul a aparținut mamei M. Paraschiva și nu tatălui M. I., trebuind ca aceasta să fie înscrisă în titlu.
În ce privește susținerea pârâtei N. cu privire la declarațiile autentice de acceptare a moștenirii, arată că ele nu pot fi avute în vedere în prezenta cauză, unde se judecă problema reconstituirii, nu a moștenirii.
În opinia intimatului, comisia locală, cea care a întocmit documentația pentru emiterea titlului atacat, este îndreptățită să solicite și modificarea acestuia.
În ședința publică din data de 04 decembrie 2012, instanța a respins excepția lipsei de interes.
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătoria a statuat că potrivit înscrisurilor depuse în probațiune la dosarul cauzei proprietari tabulari asupra terenului ce face obiect al titlului de proprietate sunt Nicoară Toader și Nicoară I. cu soția (a se vedea extras CF de fila 75), iar moștenitor legal al acestora este M. Paraschiva și nu M. i I. . În acest sens, înscrisurile ce dovedesc starea civilă de la filele 78-80 probează faptul că Nicoară Toader a fost tatăl lui Nicoară G. (fila 80),
bunicul lui Bura (născută Nicoară) Nastasia (fila 80), aceasta din urmă fiind mama lui
M. (născută Bura) Nastasia (fila 78).
Prin urmare, în mod eronat ca autor pentru reconstituirea dreptului de proprietate a fost indicat M. i I., acesta nefiind rudă și moștenitor a proprietarilor tabulari Nicoară, imobilul teren în litigiu fiind o moștenire pe linie maternă, autor fiind M. Paraschiva. În acest context, s-a apreciat că sunt incidente prevederile art. III alin. (1) lit. a) sublitera i) din Legea nr. 169/1997, în sensul că M. i I. nu a avut niciodată terenul respectiv în proprietate, nu l-a predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat și nici nu a moștenit acest teren, calitatea de moștenitor având-o soția acestuia, M. Paraschiva. Pe cale de consecință, actul de reconstituire după acest autor este lovit de nulitate absolută. Cum titlul de proprietate este înscrisul probator al dreptului de proprietate reconstituit (n.red. actele de reconstituire fiind manifestările de voință ale autorităților competente în acest sens exprimate prin hotărâri), s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr. 5. din_, în sensul că autor al dreptului de proprietate reconstituit prin titlul menționat anterior este defuncta M. Paraschiva și nu M. I., reconstituirea dreptului după acest din urmă autor fiind lovită de nulitate absolută. De altfel, intimata comisia județeană nu se opune admiterii cererii în măsura în care se face dovada că M. Paraschiva este moștenitor al proprietarilor tabulari. Cum o asemenea dovadă a fost făcută prin înscrisurile depuse în cauză, intimata nu se opune admiterii cererii.
Susținerile intimatei N. în sensul că tatăl său a demolat casa veche, edificând o casă nouă din cărămidă, chiar reale de-ar fi, nu sunt de natură a conduce la concluzia că terenul pe care s-a ridicat această construcție ar fi proprietatea lui M.
I., câtă vreme chiar intimata N. recunoaște faptul că terenul a fost al bunicii din partea mamei (n.red. Bura Nastasia), fiind deci un bun propriu al mamei sale (M. Paraschiva), raportat la art. 31 lit. b) din Codul familiei, aplicabil în considerarea principiului tempus regit actum.
În ceea ce privește cererea reconvențională, față de soluția dată cu privire la cererea principală, s-a respins ca neîntemeiată, fiind evident că atâta vreme cât autor al reconstituirii dreptului este M. Paraschiva, calitate de moștenitor o au toții copii acesteia, nefăcându-se dovada că ceilalți intimați menționați în titlul de proprietate ar fi renunțat și la moștenirea după mama lor, defuncta M. Paraschiva.
S-a luat act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței expuse a declarat recurs, în termen legal, pârâta Nechiti Ana, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, iar în subsidiar modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii introductive și admiterii cererii reconvenționale așa cum a fost formulată, pentru motivele ce urmează.
A invocat excepția lipsei de interes a reclamantului P. ul comunei M. în promovarea acțiunii în modificarea titlului de proprietate, motivat de faptul că este exclusiv dreptul și interesul beneficiarilor în favoarea cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul atacat de a solicita orice modificare în privința acestuia, fie pe calea unei acțiuni de fond funciar, fie pe calea dreptului comun, dat fiind faptul că în cauză nu subzistă niciun motiv de nulitate absolută a titlului de proprietate, care să fi îndrituit instituția reclamantă a-l ataca. I. reclamantă nu justifică niciun interes legitim și actual în promovarea acțiunii de modificare a titlului, aceasta profitând exclusiv pârâtului M. G. .
Instanța a făcut vorbire despre excepția invocată, însă nu s-a pronunțat asupra acesteia, nicăieri în conținutul sentinței atacate neregăsindu-se soluția instanței referitor la această excepție, motiv pentru care solicită a se casa sentința și a se trimite cauza spre rejudecare instanței de fond, pentru a se pronunța asupra acesteia.
Totodată, a arătat că în dosar există și un conflict de interese, apărătorul reclamantului P. ul comunei M. fiind și apărătorul pârâtului M. i G. I. în dosarul nr._ aflat pe rolul Tribunalului B. -N., cauză în care se dezbate moștenirea și după defuncții lor părinți, fiind în discuție, evident, și titlul de proprietate atacat în prezenta cauză.
A arătat și susține faptul că acțiunea din prezentul dosar a fost promovată doar pentru faptul că în dosarul nr._ s-au reținut susținerile sale referitor la faptul că mama M. i Paraschiva nu putea vinde întreaga suprafață de 1984 mp și întreg imobilele edificate pe acest teren din moment ce era proprietară doar asupra cotei de 1/2 din aceste imobile, fiind străină de moștenirea defunctului ei soț M. i I. sen., alături de fiii M. G. I. și M. i Toader, renunțători cu toții, potrivit declarațiilor autentice de renunțare la moștenire.
M. G. a declarat apel în respectivul dosar tocmai pentru acest motiv, respectiv pentru a beneficia de cotă de 1/1 din imobilul teren de 1984 mp situat în M. nr. 17, astfel că acțiunea promovată în prezentul dosar i-ar susține pe deplin poziția.
Instanța nu s-a pronunțat nici asupra acestei chestiuni și nici nu a dezbătut-o în vreun fel prin sentința pronunțată.
Pe fondul dosarului, a arătat că acțiunea P. comunei M. este neîntemeiată.
Este adevărat și a recunoscut faptul că bunica mamei lor, numita Nicoară I., deținea în proprietate terenul de 1984 mp, pe care a avut o casă veche, teren si casă pe care le-a dat în anul 1944 mamei și tatălui lui M. Paraschiva și I., când s-au căsătorit, pentru a o întreține și îngriji, întrucât era, la acel moment, de peste 70 de ani, fiind oarbă și văduvă.
Aceștia au demolat casa veche, în 1948 au construit o casă de locuit și un grajd din lemn, iar în anul 1960 au mai construit o casă din cărămidă mai mică și anexe în aceeași curte.
Acest teren figura în registrul agricol din anul 1951 pe M. i I., registru în care apărea și Nicoară I., care locuia cu tinerii și cu cei 3 copii ai acestora.
Terenul a fost introdus în CAP de M. i I., urmare a cererii pe care a formulat-o în acest scop.
În anul 1991, doar M. I. a depus cerere la Legea 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate, inclusiv asupra terenului de 1984 mp în discuție.
Prin sentința civilă nr. 3569/2005 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr. 4618/2003 s-a dispus anularea primului titlu de proprietate eliberat în fals pârâtului M. G. I., referitor la acest teren de 1984 mp.
Ulterior, N. Ana a formulat și depus cerere pentru acest teren și la Legea 247/2005, în care i-a trecut și pe fratele G. și pe nepoți, numiții M. V. și M.
I. -jr., moștenitori ai defunctului frate M. Toader. A solicitat a li se reconstitui dreptul de proprietate după defuncții părinți M. I. sen. și M. Paraschiva, eliberându-se astfel titlul de proprietate nr. 5. /2008, pe numele tuturor moștenitorilor.
Instanța de fond a apreciat că, dat fiind că proprietari tabulari sunt antecesorii mamei, imobilul teren în litigiu ar fi o moștenire pe linie maternă, astfel că în mod eronat ar fi fost indicat M. i I. ca autor pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Însă, s-ar fi impus ca, având în vedere susținerile recurentei din întâmpinare și acțiunea reconvențională, să se administreze probe în cauză, pentru lămurirea situației de fapt a terenului, privind primirea acestuia de către ambii părinți, introducerea acestuia în CAP de tata, cererea doar a acestuia la Legea 18/1991.
Consideră că, față de toate aceste împrejurări, în special față de cererea formulată doar de tată, legal ar fi fost ca acesta să rămână unic autor pentru reconstituirea dreptului de proprietate și ca recurenta să figureze în titlu ca unică beneficiară moștenitoare după defunctul M. I., întrucât ceilalți moștenitori au dat declarații autentice de renunțare la moștenire, inclusiv mama M. Paraschiva, după cum a arătat și în cererea reconvențională.
Întrucât declarațiile nu au fost depuse nici la C. locală M. și nici la C.
J. B. -N., a solicitat ca acestea să fie avute în vedere la modificarea titlului atacat, în sensul radierii moștenitorilor neîndreptățiți la reconstituire, respectiv a pârâților M. G., M. I. și M. V. .
Prin urmare, consideră că în cauză trebuia administrat probatoriu pentru lămurirea tuturor aspectelor privitoare la terenul în discuție, astfel că solicită să se admită recursul și să se trimită cauza spre rejudecare judecătoriei.
Dacă se va considera că nu se impune trimiterea cauzei, solicită admiterea recursului și să se dispună astfel cum a solicitat prin recurs, întrucât în cauză sunt aplicabile prevederile art. 304 pct. 7 și pct. 9 Cod procedură civilă.
Reclamantul P. ul comunei M. și pârâtul M. G. I. s-au opus admiterii recursului și au cerut obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată suportate în recurs.
În apărare, prin concluzii scrise s-au susținut cele ce succed.
În dosar s-a promovat acțiune pentru modificarea TP nr. 5. /_, în sensul înscrierii lui M. Paraschiva ca defunct după care s-a făcut reconstituirea, în loc de
M. i I., întrucât suprafața de 1984 mp a fost anterior cooperativizării proprietatea defunctei M. i Paraschiva, nu a soțului ei M. i I. .
Pârâta N. Ana prin întâmpinarea depusă a confirmat susținerile din acțiune, ca de altfel și M. G. I. și M. i I. jun., împreună cu M. i V., însă prin cerere reconvențională pârâta N. Ana a solicitat ca modificarea să privească și pe beneficiarii reconstituirii în sensul ca doar dânsa să fie înscrisă ca beneficiară, întrucât doar ea a acceptat moștenirea după def. M. i I. .
Instanța fondului prin sentința acum recurată a admis cererea principală și a respins cererea reconvențională.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs N. Ana, invocând lipsa calității procesuale active a reclamantului și pe fond modificarea sentinței în sensul admiterii cererii reconvenționale.
Apreciază că recursul este nefondat și solicită respingerea lui.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale active a reclamantului se impune respingerea ei în condițiile în care reclamantul a fost cel care a întocmit documentația necesară emiterii TP și apoi în cauzele privind operațiunile privind TP reclamantul ca
instituție are calitate procesuală obligatoriu. Este firesc dacă s-a comis o eroare să se poată solicita modificarea actului emis în mod eronat.
În ceea ce privește fondul cauzei, chiar recurenta prin întâmpinarea depusă la fond recunoaște că terenul pentru care s-a emis TP atacat a aparținut lui M. i Paraschiva, care l-a primit de la părinți ei la data căsătoriei. De fapt nici unul din beneficiarii reconstituirii nu contesta că terenul reconstituit provine din averea lui M. i Paraschiva, nu a lui M. i I. .
Cererea pârâtei N. Ana de modificare3 a sentinței în sensul admiterii cererii reconvenționale și înscrierea doar a ei ca beneficiară a reconstituirii este contrară dispozițiilor art. 13, care reglementează modul în care se emite TP și anume pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca apoi aceștia să își dezbată succesiunea.
Ceilalți intimați nu și-au exprimat punctul de vedere cu privire la recurs.
Recursul este fondat, însă în limitele și pentru argumentele ce se vor arăta în continuare.
Excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii introductive, contrar sublinierilor din recurs, a făcut obiect de analiză în primă instanță și judecătoria, prin încheierea dată la termenul de judecată din 4 decembrie 2012 (f. 124), a soluționat-o în sensul respingerii ei. Motivele care au condus la această rezolvare sunt întrutotul legale, întrucât așa cum apreciază instanța de fond, prin interpretarea corectă a prevederilor art. III alin. 2 din Legea 169/1997, interesul primarului de a ataca un act de reconstituire considerat ca fiind emis prin încălcarea dispozițiilor legale este prezumat de lege și nu trebuie probat. Interesul legitim trebuie dovedit doar în ceea ce privește ultima categorie de subiecți de drept enumerați de textul legal indicat, ce pot apela la justiție în vederea constatării nulității absolute a unui act de retrocedare, pe când în cazul primarului, prefectului, Autorității Naționale pentru Restituire Proprietăților legea le acordă deplină legitimare și interes în demersurile judiciare cu acest caracter întrucât sunt chemate să vegheze la corecta restituire a proprietăților, înfăptuită în baza legii fondului funciar, excluzându-se cu evidență un interes propriu al acestora. Concluzia participării lor în proces este fundamentată pe principiul respectării legalității în procesul constituirilor și reconstituirilor dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Conflictul de interese presupune o diferență între finalitatea urmărită într-un proces de către două părți. Ori, în cauza de față, dimpotrivă, scopul dorit atât de reclamant, cât și de intimatul M. G. I. este același, constând în includerea în patrimoniul defunctei M. i Paraschiva a terenului litigios, înlăturându-se din titlul atacat mențiunea că fostul proprietar deposedat a fost M. i I. . Conivența procesuală existentă între două părți nu este exclusă, însă legalitatea și temeinicia pretențiilor lor trebuie analizate și prin prisma oponenței manifestată de către ceilalți participanți (în speță a recurentei), cum s-a întâmplat și în litigiul dedus acestei judecăți.
Pe fond, judecătoria nu a observat, examinat și nu a dat eficiență Hotărârii nr. 461/_ emisă de C. județeană B. -N. (f. 67-69). Aceasta a fost emisă în rezolvarea propunerii Comisiei locale M. și a cererii depusă de recurentă în baza Legii 247/2005, de reconstituire a proprietății asupra terenului de 0,1984 ha, înscris în
c.f. 257 M. nr. top 62, 63, în favoarea numiților M. G. I., N. Ana, M. i
I. și M. V., ca succesori ai defunctului tată și, respectiv, bunic, M. i I. .
În materia legii fondului funciar, măsura reparatorie a reconstituirii ia naștere și este consfințită de hotărârea comisiei județene de validare a propunerilor comisiei locale ori de soluționare a contestațiilor persoanelor interesate.
Aceasta este un act administrativ - jurisdicțional ce finalizează o procedură specială obligatorie cu aceleași trăsături și, neatacată, rămâne definitivă.
Titlul de proprietate reprezintă doar înscrisul constatator al dispozițiilor cuprinse în hotărârea comisiei județene și trebuie să fie în deplină concordanță cu cea din urmă.
În concluzie, atâta vreme cât în același timp cu titlul nu s-a contestat de către niciuna dintre părți însuși actul care dă naștere dreptului într-o anumită formă, întindere, în beneficiul anumitor persoane, în nume propriu sau ca urmași ai unor foști proprietari, acțiunea în modificarea titlului nu poate fi primită, decât cu încălcarea drepturilor consfințite într-o procedură administrativă, dar care împrumută sumar unele caracteristici ale celei judiciare, ce nu poate fi indirect ocolită.
Cheltuielile de judecată nu se vor acorda deoarece niciuna dintre părți nu a obținut rezultatul final preconizat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta N. Ana, domiciliată în B., Piața centrală, nr. 9, jud. B. -N., împotriva sentinței civile nr. 12747/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, pe care o modifică în parte, în sensul că respinge acțiunea introductivă formulată de P. ul comunei M. , cu sediul în comuna M., nr. 150, jud. B. -N., și înlătură dispoziția de modificare a titlului de proprietate nr. 5. /_ .
Păstrează restul dispozițiilor sentinței. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
I. C. S. | I. | - N. | C. M. | D. |
Red. I.C. - _
Dact. C.S. - 2 ex. /_ Jud. fond O. C.V.
| ← Decizia civilă nr. 531/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 397/2013. Fond funciar → |
|---|
