Decizia civilă nr. 332/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -N. SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 332/R/2013Ședința publică din: 21 August 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C. ,judecător
JUDECĂTOR: S. I. JUDECĂTOR: N. C.
GREFIER: H. V.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamanții T. N., N. I. ,
B. S., S. M. împotriva sentinței civile cu nr.3444 din 22 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanții T. N. ,
N. I. și B. S., iar cu împuternicire avocațială pentru intimata C. Locală C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor avocat Olariu Liviu, lipsă fiind toate celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care :
Reclamanta recurentă N. I., chestionată fiind, arată că înțelege să-și însușească cererea de recurs, sens în care o semnează în fața instanței.
Tribunalul statuează că s-a acoperit această lipsă a cererii de recurs respectiv lipsa semnăturii reclamantei recurente N. I. de pe cererea de recurs.
Instanța constată că recursul este declarat și motivat în termen legal, scutit la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, comunicat intimaților potrivit dovezilor de la filele 10-13.
La dosarul cauzei s-a depus, la data de 12 august 2013, prin serviciul de registratură al instanței, întâmpinare formulată de intimata A. DS B.
, în dublu exemplar, la care s-au anexat înscrisurile de la filele 23-24.
Se comunică cate un exemplar din întâmpinarea sus menționată cu reclamanții recurenți și cu reprezentantul intimatei, avocat Olariu Liviu.
Reclamanții recurenți susțin oral recursul așa cum este formulat în scris.
Reprezentantul intimatei, avocat Olariu Liviu, depune la dosarul cauzei întâmpinare, susține oral întâmpinarea așa cum este formulată în scris.
Se comunică un exemplar din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de reprezentantul intimatei, cu reclamanții recurenți.
Reclamanții recurenți prezenți în instanță, declară că nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru studiul întâmpinărilor comunicare în ședința publică de astăzi și apreciază cauza în stare de judecată.
Reprezentantul intimatei, avocat Olariu Liviu, nu formulează cereri prealabile judecării recursului.
Nefiind de formulat cereri prealabile, tribunalul dispune dezbaterea recursului.
Reclamantul recurent T. N. solicită admiterea recursului așa cum este formulat în scris, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii principale, obligarea intimaților la plata daunelor morale în sumă de 200.000.lei vechi; nu solicită cheltuieli de judecată.
Reclamanta recurentă N. M. solicită admiterea recursului așa cum este formulat în scris, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii principale; fără cheltuieli de judecată.
Reclamanta recurentă B. S. solicită admiterea recursului așa cum este formulat în scris, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii principale; nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei, avocat Olariu Liviu, solicită respingerea recursului ca nefundat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de către instanța de fond, obligarea reclamanților recurenți la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.
deliberând, constată:
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr. 3444/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -
N., invocată de către această intimată.
A fost respinsă ca prematur formulată cererea privind punerea în posesie a petenților T. N., N. I., B. S. și S. M. cu suprafețele validate de către
C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B.
-N. prin Hotărârea nr. 1/_, în contradictoriu cu intimații C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N., C.
C. de pe lângă P. C. C., A. DS și A. DS - prin R. T. B. -N. .
Petenții au fost obligați la plata în favoarea Comisiei comunală de pe lângă P. comunei C. a sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul_, declinată spre competentă soluționare prin Sentința civilă nr. 980/2012 pronunțată de Tribunalul B. -N. în dosarul nr._, precizată la termenul din_, petenții T. N., N. I., B.
S. și S. M. au solicitat, în contradictoriu cu intimatele C. C. de pe lângă
P. C. C. și C. județeană de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, să se dispună obligarea pârâtelor la punerea acestora în posesie cu suprafețele validate de pârâta de rând 2 la propunerea pârâtei de rând 1, respectiv T. N. - 4,60 ha, N. I. - 2,30 ha, B. S. - 4,31 ha și S. M. - 4,60 ha; obligarea pârâtelor la plata de daune materiale și morale în valoare de câte 10.000 euro sau echivalentul în lei, până la punerea efectivă în posesie, pentru fiecare dintre reclamanții de rând 1, 3, 4, și suma de 5.000 euro, în aceleași condiții, pentru pârâta
de rând 2; și să se constate că pârâtele refuză în continuare punerea în posesie a reclamanților.
În motivare se arată că, în temeiul Legii 18/1991, reclamanții au solicitat restituirea în natură a terenurilor arătate anterior. Deși au fost invitați la sediul pârâtei de rând 1 în vederea punerii lor în posesie, acest lucru nu s-a întâmplat întrucât aceasta a motivat că nu mai există teren disponibil, dar că va proceda ulterior la punerea în posesie, după încheierea unor protocoale cu A. de administrare a domeniilor statului.
Reclamanții invocă existența unor contradicții între pozițiile celor două pârâte, precum și tergiversarea evidentă a soluționării situației acestora de mai bine de 15 ani. Astfel, pretențiile lor la plata daunelor morale sunt legitime și au ca suport beneficiul nerealizat din imposibilitatea folosinței terenurilor în litigiu, imposibilitatea beneficiului subvențiilor acordate de APIA pentru aceste imobile, frecventele deplasări la sediul ambelor pârâte, precum și alte cheltuieli de corespondență cu pârâtele și zilele de lucru.
În motivarea precizării de acțiune se arată că nesoluționarea cererii reclamanților de punere în posesie datează din anii 1997-2000 din cauza relei-credințe de care au dat dovadă pârâtele.
Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din_, reclamanții au reiterat pretențiile avute față de pârâte, invocând reaua credință de care dau dovadă acestea în tergiversarea soluționării litigiului dintre părți, timp în care alte persoane folosesc terenurile care aparțin de drept reclamanților.
Legal citată, pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. a formulat întâmpinare și cerere de chemare în judecată a altor persoane prin care a solicitat să se dispună împrocesuarea Agenției D.
S. B. -R. teritorială B. -N. ; pe procedură, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Comisiei județene B. -N. raportat la obiectul acțiunii și anume cu privire la punerea în posesie a reclamanților; iar pe fondul cauzei a arătat că nu se opune la punerea în posesie a reclamanților cu suprafețele validate, însă până la îndeplinirea procedurii administrative prevăzută de Normele privind încheierea protocoalelor de predare primire a terenurilor cu destinație agricolă între
A. DS și Comisiile locale de stabilire a dreptului de proprietate privată și clarificarea situației cu privire la terenul validat în Anexa 49 C., punerea în posesie efectiva este imposibil de realizat, acțiunea introductivă fiind prematură; precum și respingerea capetelor de cerere prin care se solicită plata daunelor materiale și morale în sarcina sa, ca neîntemeiate.
În motivare se arată că, în ceea ce privește cererea reclamanților privind punerea în posesie cu suprafața validată, pârâta precizează că această obligație revine exclusiv Comisiei comunale C. și poate fi realizată numai după încheierea protocolul de predare - primire dintre A. DS și C. comunală C., cu privire la terenurile cu destinație agricolă înscrise în anexa 49. Astfel, potrivit prevederilor art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, coroborate cu prevederile art. 5 lit. "i" din Hotărârea Guvernului României nr. 890/2005, operațiunile tehnice de punere în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate către persoanele fizice îndreptățite se realizează numai după efectuarea în teren de măsurători topografice, după stabilirea
vecinătăților pe baza schiței, amplasamentului stabilit și a celorlalte acte constatatoare prealabile.
În situația de față, C. comunală C. are competenta legală exclusivă de a stabili mărimea și amplasamentul suprafeței de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate, propune alte amplasamente și consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane.
Potrivit prevederilor art. 116 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005, comisiile locale după efectuarea lucrărilor și operațiunilor stabilite prin lege, vor înainta comisiei județene documentația în vederea eliberării titlurilor de proprietate persoanelor îndreptățite. Prin urmare, se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -
N., privind punerea în posesie, potrivit prevederilor menționate mai sus.
Pe fondul cauzei, cu privire la aspectele arătate prin acțiunea civilă și raportat la documentele existente în instituția pârâtă, aceasta precizează că o parte din reclamanți sau antecesorii acestora sunt înscriși cu suprafețele pentru care solicită punerea în posesie în Anexa 49 C., la propunerea Comisiei comunale C. A. În anexa nr. 49 s-au înscris persoanele fizice cărora li s-au stabilit dreptul de proprietate potrivit art. 37 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare.
Potrivit prevederilor art. 37 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare "Persoanelor fizice ale căror terenuri au intrat în componența fostelor cooperative agricole de producție și, ca urmare a comasărilor, nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate în condițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, li se reconstituie dreptul de proprietate în condițiile prezentei legi, pe vechile amplasamente, în perimetrul societăților comerciale cu capital de stat _". Anexa 49 C. a fost validată de către
C. județeană B. -N. prin Hotărârea nr.1/_ . La adoptarea hotărârii s-a avut în vedere procesul verbal de delimitare nr.4737/_ care este vizat de reprezentantul Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară B. -N., reprezentantul ADS - B. -N. și primarul comunei C., din care rezultă că s-a procedat la delimitarea suprafeței de 94,98 ha, care se află în administrarea societății/stațiunii S.C. Agroindustrială S.A. Jelna și în public/privat al statului.
În baza procesului verbal susmenționat s-au înscris persoanele în anexa 49 C.
, printre care și reclamanții sau antecesorii acestora, întrucât din acesta rezultă ca se poate acorda din domeniul statului o suprafață de 94,98 ha teren. Astfel, C. județeană B. -N. a procedat la îndeplinirea procedurii administrative prevăzută de "Normele privind încheierea protocoalelor de predare primire a terenurilor cu destinație agricolă între A. DS și Comisiile locale de stabilire a dreptului de proprietate privată". Astfel potrivit acestora: a fost întocmită Anexa 49
C. pentru 21 de poziții și Anexa 32 C. cu 3. poziții, care sunt semnate de primarului comunei C., reprezentantul A. / DS - R. teritorială
B. -N., precum și de reprezentantul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. -N., s-a adoptat de către C. județeană B. -N. Hotărârea nr. 1/2009, prin care s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice pentru suprafața de 54,98 ha teren înscris în anexa 49 C. și în favoarea unităților de cult pentru suprafața de 44,68 ha teren înscrisă în Anexa 32 C.
, aprobându-se totodată și procesul verbal de delimitare.
Pârâta mai arată că în Anexa 32 C. s-a făcut o notă în care se precizează că, din totalul de 44,68 ha validat în favoarea unităților de cult, suprafața de 4,68 se va pune în posesie din terenurile rezerva ale Comisiei comunele C., urmând a se elibera titluri de proprietate, iar diferența de teren se va preda de la ADS, conform procesului verbal de delimitare. Totodată, pentru diferența de suprafața de 40,00 ha validată în favoarea unităților de cult s-au încheiat acorduri cu investitorii pentru plata de despăgubiri de către aceștia către unitățile de cult, investițiile fiind vândute cu respectarea legii.
Procesul verbal de delimitare nr. 4737/_ a fost întocmit și vizat de reprezentantul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. -N., reprezentantul ADS - B. -N. și primarul comunei C. ; s-au întocmit și planurile cadastrale cu amplasamentul stabilit pentru terenurile retrocedate și schițe de amplasament așa cum este prevăzut la art. 3 lit. e din CAP. ÎI din Normele ADS.
Toată această documentație a fost înaintată de C. județeană B. -N. către A. DS B., înregistrată la Direcția de Fond Funciar sub nr. 95466/_, în vederea încheierii protocolului de predare primire între A. D.
și C. locală de stabilire a dreptului de proprietate privată a comunei C. pentru terenurile înscrise în anexa 49 C. și Anexa 32 C. .
DS B. - Direcția de Fond Funciar în urma verificărilor efectuate a returnat de mai multe ori documentația de retrocedare teren cu solicitări de completare sau de informații suplimentare. Astfel, prin adresa nr. 72790/_, ADS B. a restituit documentația cu privire la încheierea protocolului de predare - primire a suprafeței de 61, 0 ha, teren cu destinație agricolă, de la S.C. Agroindustriala S.A Jelna către C. comunală C., în vederea completării acesteia cu privire la situația investițiilor, precizând că "situația investițiilor nu este clarificată în totalitate, existând acord încheiat între proprietarul investiției și cei cărora li se reconstituie dreptul de proprietate numai pentru suprafața de 40 ha, fapt pentru care se impune clarificarea situației investițiilor și pentru diferența de 16,83 ha având categoria de folosință livadă".
C. județeană B. -N., prin adresa nr. IF/13619 din_, a solicitat Comisiei comunale C. completarea documentației conform celor solicitate de către
DS B. .
Documentația refăcută în sensul celor solicitate mai sus a fost comunicată din nou către A. DS B. - Direcția de Fond Funciar înregistrată sub nr. IF/16457/92/_ . La o nouă verificare, prin adresa înregistrată la Instituția Prefectului județul B. -N. sub nr. III/A/644/_, A. DS B. - Direcția de Fond Funciar a constatat faptul că procesul verbal de constatare nr.281/_ nu este corect, deoarece din conținutul acestuia reiese faptul că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. -N. nu a luat parte la respectiva constatare, iar cu toate acestea semnătura reprezentantului OCPI B-N apare pe acest proces verbal de constatare, însă nu este confirmată prin stampila oficială a instituției, fiind necesar clarificarea acestor aspecte.
județeană B. -N., prin adresa nr. IF/644 din_, a solicitat Biroului Județean de Rentă Viageră Agricolă - R. T. B. -N., respectiv domnului Șef Birou Butnariu Bogdan, completarea corectă a procesului verbal de constatare conform celor solicitate de către A. DS B. și transmiterea documentației către aceasta. Prin adresa nr. 68/_, A. DS
- R. T. B. -N. i-a comunicat faptul că s-au făcut demersurile necesare în vederea completării documentației, aceasta fiind retransmisă către A.
S. B. din data de_, sens în care a anexat adresa de înaintare către aceasta înregistrată sub nr. 10/_ .
După toată această corespondență, verificând din nou documentația de retrocedare A. DS B. - Direcția Contencios, Legislație, Executări, prin fișa de analiză "Aviz de legalitate"; a constatat că: procesul - verbal de delimitare nu poate fi întocmit anterior validării dreptului de proprietate, întrucât procesul verbal de delimitare a fost încheiat în data_ și Hotărârea Comisiei județene B. -N. nr. l a fost adoptată în data de_ ; întrucât procesul-verbal de delimitare este întocmit pentru suprafața de 61 ha, iar în Hotărârea Comisiei județene B. -N. nr. l/_ se menționează că este întocmit pentru suprafața de 94,98 ha, se impune clarificarea acestei situații, respectiv cât teren se predă de A. DS pe anexa 32 și anexa 49 C. .
Aspectele sus arătate au fost comunicate de ADS prin adresa nr.89421/_, înregistrată la Instituția Prefectului B. -N. sub nr. IF/535/4/_ . C. județeană B. -N., prin adresa nr. IF/535/4/_, a transmis documentația Primăriei comunei C. și, totodată, a solicitat completarea documentației în sensul celor solicitate de A. DS, iar până în prezent nu s-a primit niciun răspuns.
Față de cele solicitate de A. DS cu privire la procesul verbal de delimitare, pârâta precizează că la sediul său nu este transmis acel proces verbal de delimitare întocmit pentru suprafața de 61 ha. Singurul proces verbal de delimitare care există înregistrat la C. județeană B. -N. este doar cel întocmit pentru suprafața de 94,68 ha care a fost aprobat prin Hotărârea nr. 1/2009.
Dacă un astfel de proces verbal de delimitare există întocmit conform Normelor ADS și a prevederilor art. 12 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, trebuia comunicat de C. comunală C. către C. județeană B. -N. spre aprobare și validare. Întrucât terenurile solicitate de reclamanți se află în administrarea Agenției DS, nu pot fi puse în posesia persoanelor îndreptățite decât după îndeplinirea proceduri administrative prevăzută de "Normele privind încheierea protocoalelor de predare primire a terenurilor cu destinație agricolă între A. DS și Comisiile locale de stabilire a dreptului de proprietate privată", întocmite de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale cu ultimele modificări înregistrate sub nr. 89.324/_ .
Având în vedere cele arătate mai sus, C. județeană B. -N. a făcut toate demersurile necesare și și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege și de Normele ADS în sarcina sa pentru rezolvarea situației. La momentul actual nu se știe cu exactitate cât teren disponibil se află în administrarea Agenției DS pe raza comunei C., pentru a putea fi pus la dispoziția Comisiei comunale C. în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptățite. Lămurirea aspectelor de mai sus și a celor solicitate de A. DS B. trebuie realizată de către C. locală
împreună cu A. DS R. teritorială B. -N. .
De asemenea, terenurile validate de C. județeană B. -N. în favoarea reclamanților sau antecesorilor moștenitorilor urmează să fie predate de către A.
S., în prezent fiind în administrarea acesteia. Pentru motivele prezentate mai sus, consideră că este absolut necesară împrocesuarea Agenției DS -
teritorială B. -N. pentru lămurirea aspectelor prezentate mai sus cât și pentru a-i fi opozabilă soluția ce se va pronunța.
Cu privire la capetele de cerere prin care se solicită plata daunelor materiale și morale în sarcina sa, pârâtă solicită respingerea acestora ca neîntemeiate întrucât C. județeană B. -N. și-a îndeplinit atribuțiile stabilite de legile fondului funciar, făcând toate demersurile necesare pentru ca reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților să fie realizată. Faptul că la momentul actual nu se știe cu exactitate cât teren disponibil se află în administrarea Agenției DS pe raza comunei C. pentru a putea fi pus la dispoziția Comisiei comunale C. în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptățite nu intra în sarcina și culpa Comisiei județene B. - N. .
Totodată, potrivit prevederilor art. 52 alin. l din Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. este autoritate publică cu activitate administrativ- jurisdicțională, astfel încât ea nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în litigiile în care art. 52 alin. 2 din actul normativ amintit îi conferă legitimitate procesuală, cu atât mai mult cu cât aceasta nu dispune de un patrimoniu propriu, neputând fi titulară de drepturi sau obligații patrimoniale, motiv pentru care nu solicită, la rându-i, cheltuieli de judecată.
În conformitate cu art. 4 din H.G.R nr. 890/2005 C. județeană este numită prin ordin al prefectului ca organ colegial care are în componență, pe lângă prefect (care are calitatea de președinte al comisiei), subprefecții județului, directorul direcției de contencios administrativ și controlul legalității din cadrul instituției prefectului, directorul oficiului județean de cadastru și publicitate imobiliară, directorul executiv al direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană sau a municipiului B., reprezentantul teritorial al Agenției DS, directorul sucursalei teritoriale a Administrației Naționale "Îmbunătățiri Funciare" - R.A., un reprezentant desemnat de consiliul județean respectiv al Municipiului B., inspectorul-șef al inspectoratului silvic teritorial sau împuternicitul acestuia, directorul direcției silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva sau împuternicitul acestuia, un reprezentant al Asociației Proprietarilor de Păduri din România, un reprezentant al Asociației Administratorilor de Păduri, un reprezentant al asociațiilor proprietarilor de terenuri agricole legal constituite.
Membrii comisiei județene nu sunt remunerați pentru activitatea desfășurată în cadrul comisiei motivat de faptul că aceasta nu are buget propriu. De asemenea, cheltuielile efectuate cu ocazia tipăririi și eliberării titlurilor de proprietate sunt suportate de către Ministerul Administrației și Internelor, iar cheltuielile efectuate cu ocazia comunicării titlurilor de proprietate sunt suportate de persoanele care le primesc conform art.34 alin. 7 și art.36 din H.G.R nr.890/2005.
În drept s-au invocat prevederile 115, 116 din Codul de procedură civilă, art. 12 din Legea fondului funciar nr. 1/2000; art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată; art. 4 și 6 din H.G.R nr. 890/2005 și Normele privind încheierea protocoalelor de predare primire a terenurilor cu destinație agricolă între A. D.
și Comisiile locale de stabilire a dreptului de proprietate privată.
Legal citată, pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se
dispună respingerea acțiunii introductive ca prematur formulată; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că la baza emiterii Hotărârii nr. 3/2009 a Comisiei Județene B. -N. a stat întreaga documentație întocmită și emisă de către pârâta
C. Locala C. . În acest sens, a fost întocmită Anexa 49 prin care se solicită punerea în posesie. În cuprinsul Anexei 49 sunt înscrise persoanele fizice cărora li s- au stabilit dreptul de proprietate potrivit art. 37 din Legea 1/2000, cu modificările ulterioare.
C. J. B. -N., validând Anexa 49 în cadrul ședinței din data de _
, sens în care validează reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 54,98 ha teren în favoarea persoanelor fizice înscrise în Anexa 49 C. cu 21 poziții, anexă care face parte integrantă din prezenta hotărâre; totodată aprobându-se și procesul verbal de delimitare înregistrat la P. C. C. sub nr. 4737/_ întocmit pentru suprafața totală de 94.98 ha.
Cu privire la excepția prematurității acțiunii introductive, pârâta învederează că, potrivit art. 3 al. 3 din Legea 268/2001 privind înființarea ADS, terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii 18/1991 și a Legii 1/2000, se transmit la cererea comisiilor județene către consiliile locale.
Potrivit art. 9 din HG 626/2001, terenurile cu destinație agricolă ce se solicită a fi retrocedate se transmit de către ADS consiliilor locale pe baza de protocol la cererea comisiilor județene, conform modelului aprobat de Consiliul de Administrație al ADS. Anterior încheierii protocolului se parcurg anumite etape și anume: prezentarea către ADS a cererii comisiei județene împreună cu actele ce stau la baza acesteia, precum și a documentației de predare a terenurilor cu destinație agricolă, și verificarea de către direcțiile de specialitate din cadrul ADS a legalității documentației prezentate.
În consecință, ADS predă terenul numai după primirea cererii de la comisia județeană, însoțită de documentația doveditoare aferentă și după verificarea în privința legalității a acestei documentații. Studiind actele existente la dosarul cauzei se poate observa faptul că documentația doveditoare a fost înaintată de către pârâta C.
J. către ADS B. în vederea încheierii protocolului de predare primire între ADS și pârâtă pentru terenurile înscrise în Anexa 49 C., documentație înregistrată la Direcția de Fond Funciar sub nr. 95466/_ . Întreaga documentație a fost analizată de către ADS, iar în urma verificărilor aceasta a fost returnată Comisiei Județene B. -N. în vederea completării sau oferirii de informații suplimentare (adresa 72790/_, adresa nr. 89421/_, adresa nr. 88160/_ ). La toate aceste adrese, comisia conformându-se și depunând documentai corespunzător.
La solicitările comisiei în vederea completării documentației adresate ADS, pârâta a trimis toate informațiile necesare. De exemplu, în cuprinsul adresei nr. 5628/_ a informat C. J. B. -N. despre faptul că, la data validării Anexelor 49 și 32 C., reprezentantul ADS a certificat că exista pe teritoriul cadastral al loc. Petriș, comuna C. suprafața de 94.98 ha teren. Mai mult, prin adresa nr. IF/13619 din_ comunicată de comisie, i s-a solicitat completarea documentației conform celor solicitate de către ADS, documentația fiind refăcută și trimisa ADS-lui și înregistrată sub nr. IF/16457/92/_ .
În_, comisia a solicitat Biroului Județean de Renta Viagera Agricola B.
-N. completarea corectă a procesului verbal de constatare. În_, ADS B. -
N. a comunicat comisiei că s-au făcut toate demersurile necesare în vederea completării documentației. Se poate observa așadar că între pârâte și ADS B. a existat o permanentă corespondență cu privirea la punerea în posesie a reclamanților, dovadă stând în acest sens înscrisurile atașate la dosarul cauzei.
Pârâta comisia locală și-a îndeplinit toate atribuțiile prevăzute de lege, manifestând real interes în soluționarea prezentului litigiu. Terenurile care au fost validate de comisia județeană în privința reclamanților urmează a fi predate de către ADS în cărei administrare se află în prezent. În concluzie, având în vedere prevederile Legii 268/2001 și ale HG 626/2001, comisia județeană este cea care trebuie să înainteze documentația necesară către ADS, pârâta neavând nicio calitate în acest sens, pentru ca această instituție să poată preda terenul comisiei locale. Trebuia mai întâi ca între ADS și pârâtă să se fi încheiat protocolul de predare primire a terenurilor cu destinație agricolă pentru ca reclamanții să poată fi puși în posesie, comisia locală putând fi obligată la punerea în posesie doar în momentul în care terenurile cuprinse în Anexa 49 vor fi transmise prin protocol de către ADS.
Cu privire la plata daunelor materiale și morale, pârâta consideră că a îndeplinit toate obligațiile legale stabilite de Legea 18/1991 și Legea 1/2000, făcând toate demersurile necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților. Mai mult, deoarece la nivelul C. C. nu exista teren pentru ca reclamanții să fie puși în posesie, instanța nu poate retine că aceasta a refuzat nejustificat să pună în posesie pe reclamanți, așa încât, având în vedere prevederile art. 64 din Legea 18/1991 nu poate fi obligată la plata danelor materiale și morale. Totodată, reclamanții trebuie să facă dovada suferirii unei prejudiciu, atât material cât și moral prin acțiunile sau demersurile întreprinse de pârâtă.
În drept s-au invocat prevederile art. 115, 116, 274 Cod procedură civilă, Legea 18/1991, Legea 1/2000, Legea 268/2001 și HG 626/2001.
Prin răspunsul la întâmpinări depus la dosarul cauzei la termenul din_, reclamantele B. S. și S. M. au arătat că pârâta C. J. B. -N., prin întâmpinarea depusă la termenul susmenționat, a solicitat instanței admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Comisiei județene B. -N. raportat la obiectul acțiunii și anume cu privire la punerea în posesie a reclamanților, precizând că această obligație revine exclusiv Comisiei locale C. și poate fi realizată numai după încheierea protocolului de predare-primire cu privire la terenurile cu destinație agricolă înscrise în anexa 49, ceea ce este total nefondat și neîntemeiat deoarece potrivit art. 3 din Legea 268/2001 privind înființarea ADS, "terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii 18/1991 și a Legii 1/2000, se transmit la cererea comisiilor județene, către comisiile locale", și potrivit art. 9 din HG 626/2001, "terenurile cu destinație agricolă ce se solicită a fi retrocedate se transmit de către ADS consiliilor locale pe baza de protocol la cererea comisiilor județene" deci C. J. B. -N. nu a respectat aceste prevederi legale.
Reclamantele învederează că s-au adresat Agenției DS prin ONG Liga Dreptății împotriva Corupției și Abuzurilor din România, iar prin răspunsul nr.79774 din_ s-a menționat faptul că până la data prezentă C. J. B. -
N. nu a mai transmis documentația de reconstituire a dreptului de proprietate către ADS prin care să se solicite predarea suprafeței de 87.00 ha. În concluzie, se impune respingerea excepțiilor invocate ca neîntemeiate și obligarea pârâtei C. J. B.
-N. la îndeplinirea obligațiilor ce îi revin pentru punerea în posesie a reclamantelor cu suprafețele validate conform Legilor fondului funciar.
Referitor la pârâta C. Locală C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, care solicita în întâmpinarea depusă respingerea acțiunii introductive ca prematur formulată, nu este de competența reclamantelor să stabilească cine este responsabil pentru punerea în posesie cu suprafețele validate în anexa 49 din anul de 2005, prin urmare s-au adresat pentru punerea în posesie conform legilor fondului funciar comisiei care a eliberat tabelul nominal (anexa 49) cuprinzând persoanele fizice cărora li se stabilește dreptul de proprietate, respectiv pârâtei C. Locală C., prin primar Aluas Ignat-Ionuc, împotriva căreia au depus și acțiunea introductivă, fapt pentru care solicită admiterea acțiunii .
Dacă într-adevăr punerea în posesie a suprafețelor respective este de competența Comisiei Județene B. N. și Agenției DS, reclamantele nu se opun, singura lor cerința fiind punerea efectivă în posesie conform anexei 49 din Tabelul Nominal validat din anul 2005 și eliberat în_ . În concluzie, intimatele
C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor B.
-N. și C. Locală C. se sustrag și nu își asumă responsabilitatea pentru punerea în posesie așa cum este arătată în anexa 49, invocând diferite motive, cum că nu se fac obligate la punerea în posesie a reclamantelor.
Pentru aceste considerente, se impune respingerea excepțiilor invocate și admiterea acțiunii introductive respectiv obligarea intimatelor la punerea în posesie efectiva a reclamantelor conform anexei 49, cu daune materiale constând în suma de
10.000 euro pentru fiecare reclamant în parte pentru perioada în care s-ar fi putut folosi terenul sau s-ar fi putut primi fonduri de la A.P.I.A., respectiv din anul 2005 până în prezent, și daune morale în valoare 3000 euro pentru fiecare, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la termenul din_, reclamanții au solicitat să se dispună admiterea acțiunii civile și, în consecință, să se dispună obligarea intimatelor la punerea în posesie efectiva a reclamanților cu suprafețele validate conform anexei 49 C., în aplicarea dispozițiilor Legii 18.1991 și Legii 1/2000; să se dispună obligarea intimatelor la plata daunelor cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, în aplicarea dispozițiilor art. 64 alin. 2din Legea nr. 18/1991; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că, prin acțiunea civilă, reclamanții solicită punerea în posesie cu suprafețele validate de către C. județeană B. -N., la propunerea Comisiei comunale C., conform Anexei 49 C., respectiv T. N. cu suprafața de 4,60 ha, N. I. cu suprafața de 2,30 ha, și S. M. cu suprafața de 4,60 ha. În anexa nr. 49 s-au înscris persoanele fizice cărora li s-au stabilit dreptul de proprietate potrivit art. 37 din Legea 1/2000, cu modificările ulterioare: "Persoanele fizice ale căror terenuri au intrat în componența fostelor cooperative agricole de producție și ca urmare a comasărilor nu li s-au reconstituit dreptul de proprietate în condițiile Legii Fondului funciar nr. 18/1991, li se reconstituie dreptul de proprietate în condițiile prezentei legi, pe vechile amplasamente, în perimetrul societăților comerciale cu capital de stat, daca acestea nu au fost atribuite în conformitate cu art. 2 alin. (1) din prezenta lege".
În această situație, A. DS predă pe bază de protocol comisiilor locale terenurile ce fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate cu respectarea
prevederii art. 9 din HG 626/2001: "terenurile cu destinație agricolă ce se solicită a fi retrocedate se transmit de către ADS consiliilor locale pe bază de protocol la cererea comisiilor județene _". Pârâta C. județeană B. -N. a înaintat către ADS documentația în vederea întocmirii protocolului de predare primire între ADS și C. locală C., însă A. DS B. - Direcția Fond Funciar a returnat de mai multe ori documentația de retrocedare teren cu solicitări de completare sau de informații suplimentare.
Pârâtele C. județeană B. -N. și C. Locală C. s-au conformat cerințelor ADS în vederea completării sau modificării documentației de retrocedare teren până la data de_, când, prin adresa 89421/_, ADS a transmis documentația Comisiei Județene B. -N. în vederea completării următoarelor aspecte: procesul verbal de delimitare nr. 4737/_, încheiat în data de_, nu poate fi întocmit anterior dreptului de proprietate, validat prin H.C.J. nr. 1/_ ; procesul verbal de delimitare este întocmit pentru suprafața de 61.00 ha, iar prin
nr. 1/_ se validează dreptul de proprietate pentru persoanele îndreptățite pentru suprafața de 94,98 ha.
DS nu a mai întocmit și predat pe baza de protocol terenurile, ce reclamanții solicită pentru a fi retrocedate. Pârâta C. județeană B. -N. arată în întâmpinarea depusă la acest dosar faptul că a transmis documentația Primăriei comunei C., conform adresei nr. IF/535/4/_ ) și, totodată,a solicitat completarea documentației în sensul celor solicitate de ADS, dar până în prezent nu s-a primit răspuns, iar în contradictoriu pârâta C. Locală C. învederează prin întâmpinarea depusă faptul că și-a manifestat un real interes în soluționarea prezentului litigiu și că C. J. este cea care trebuie să înainteze documentația necesară către ADS, pentru ca această instituție să poată preda terenul comisiei locale.
În concluzie, se poate observa reaua-credință cu care a acționat pârâta C. Locală C. cu privire la răspunsului la adresa Comisiei Județene B. -N. nr. IF/ 535/4/_, constând în solicitarea completării documentației în sensul celor solicitate de ADS, pe care nu l-a dat și, totodată, neexplicând acest fapt. De asemenea, pârâta C. locală C. le-a propus reclamanților să fie despăgubiți în bani pentru aceste terenuri, respectiv 1000 lei pe ha, dar conform declarației nr. 4088/_, aceștia nu au acceptat acel preț deosebit de mic în raport cu prețul actual de pe piață al terenurilor din comuna C., iar ulterior C. locală C. le-a solicitat acceptul pentru punerea în posesie cu terenurile respective conform adresei nr. 180/_ și, totodată, au acceptat acest fapt conform declarației nr. 4000/_ .
Referitor la ADS, a mai predat un protocol pentru a fi retrocedate o parte din terenuri de către Instituțiile de cult din comuna C., care la rândul lor le-au concesionat unor firme private, cu toate că înscrierea terenului în domeniul public al statului trebuie efectuată după finalizarea lucrărilor de reconstituire a drepturilor de proprietate în favoarea persoanelor îndreptățite. A. DS va întocmi balanța terenurilor ce urmează a fi retrocedate iar terenurile care fac obiectul retrocedării în conformitate cu prevederile legii nu va fi concesionat conform art. 7 alin. 6 din Legea 268/2001.
Astfel, reclamanții se consideră îndreptățiți și la plata unor daune materiale și morale din partea pârâtelor, pentru toată perioada cât au fost lipsiți de aceste terenuri pe care le-ar fi putut lucra și ar fi putut primi subvenții de la A.P.I.A. B. -N. .
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, judecătoria a statuat că este real că prin sentința civilă nr. 46/2008 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ a fost obligată, între altele, C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. să soluționeze cererea de reconstituire formulată de petentul T. N. cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței totale de 2,32 ha, în calitate de moștenitor după defuncta P. M., soluție definitivă și irevocabilă, prin respingerea recursului declarat împotriva acesteia, conform Deciziei civile nr. 229/R/2008 pronunțată de Tribunalul B. -N. în dosar civil nr._ .
Prin Hotărârea nr. 1/_, s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 94,98 ha teren înscrise în anexa 49 C. cu 21 poziții, precum și aprobarea tabelului nominal cu privire la persoanele în favoarea cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate, printre care și reclamanții, hotărâre neatacată.
La emiterea acestei hotărâri s-a avut în vedere documentația întocmită de către
C. Locală C., întocmindu-se astfel anexa 49 cu persoanele fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu art. 37 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare.
Prin hotărârea de validare mai sus menționată s-a aprobat și procesul verbal de delimitare, înregistrat la comuna C. sub nr. 4737/_, pentru suprafața totală de 94,98 ha, aflat în administrarea societății/stațiunii S.C. Agroindustrial S.A. Jelna, respectiv domeniul statului, suprafață cel puțin în ce privește persoanele fizice, urmând a se preda de la ADS.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de intimata C. județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor, instanța a respins-o având în vedere reținerile de mai sus, precum și obligațiile instituite în sarcina sa, conform dispozițiilor HGR nr. 890/2005, precum și ale Legii 268/2001, respectiv HG 626/2001, conform cărora, comisia județeană este cea care trebuie să înainteze documentația necesară către ADS, pârâta neavând nici o calitate în acest sens, pentru ca această instituție să poată preda terenul comisiei locale. Trebuia mai întâi ca între ADS și pârâtă să se fi încheiat protocolul de predare primire a terenurilor cu destinație agricolă pentru ca reclamanții să poată fi puși în posesie.
Referitor la prematuritatea formulării cererii s-a reținut în fapt că, potrivit art. 3 alin. 3 din Legea 268/2001 privind înființarea ADS, terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii 18/1991 și a Legii 1/2000 se transmit la cererea comisiilor județene către consiliile locale, iar în conformitate cu art. 9 din HG 626/2001, terenurile cu destinație agricolă ce se solicită a fi retrocedate se transmit de către ADS comisiilor locale pe baza de protocol la cererea comisiilor județene, conform modelului aprobat de Consiliul de Administrație al ADS.
Anterior încheierii protocolului este instituită o procedură prin același act normativ, care prevede prezentarea către ADS a cererii comisiei județene împreună cu actele ce stau la baza acesteia, precum și a documentației de predare a terenurilor cu destinație agricolă și verificarea de către direcțiile de specialitate din cadrul ADS a legalității documentației prezentate.
Drept urmare, ADS predă terenul numai după primirea cererii de la comisia județeană, însoțită de documentația doveditoare aferentă și după verificarea în privința legalității a acestei documentații. Din actele depuse la dosarul cauzei este cert că documentația a fost înaintată de către pârâta C. J. către ADS B. în
vederea încheierii protocolului de predare primire între ADS și pârâtă C. Locală C.
, pentru terenurile înscrise în Anexa 49 C., documentație înregistrată la Direcția de Fond Funciar sub nr. 95466/_ . Întreaga documentație a fost analizată de către ADS, iar în urma verificărilor aceasta a fost returnată Comisiei Județene B. -N. în vederea completării sau oferirii de informații suplimentare - adresa 72790/_, adresa nr. 89421/_, adresa nr. 88160/_, cerințe care au fost complinite, în speță, relevantă fiind adresa nr. 5628/_ .
Mai mult, prin adresa nr. IF/16457/92/_, documentația a fost completată conform solicitărilor ADS, iar la_, aceeași comisie locală a solicitat completarea corectă a procesului verbal de constatare, aspect adus la cunoștință ADS
B. N., în_ 1, aspecte dovedite prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În consecință, nu se poate reține vreo culpă în sarcina Comisie locale, referitoare la obligația punerii în posesie în favoarea reclamanților, câtă vreme terenul reconstituit în favoarea acestora nu a fost predat de către ADS, la dispoziția comisiei în acest scop, cu alte cuvinte, comisia locală neavând teren la dispoziție, nu a avut practic posibilitatea punerii în posesie efective a reclamanților.
Având în vedere starea de fapt mai sus reținută, s-a respins acțiunea față de aceștia ca prematur formulată, reclamanții având la îndemână acțiune în obligarea ADS - ului la încheierea protocolului de predare primire a terenului cu destinație agricolă, pentru ca reclamanții să poată fi puși în posesie cu suprafața reconstituită.
În raport cu soluția adoptată de instanță, nu intră în discuție celelalte solicitări ale reclamanților, referitoare la plata daunelor materiale și morale.
Văzând dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă petenții au fost obligați la plata în favoarea Comisiei comunală de pe lângă P. comunei C. a sumei de
1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva sentinței expuse au declarat recurs, în termen legal, reclamanții T.
N., N. I., B. S. și S. M., prin care au solicitat admiterea acesteia, casarea sentinței și trimiterea dosarului spre rejudecare la aceeași instanță de fond pentru clarificarea aspectelor rămase în suspans și pentru care judecătoria nu a luat măsurile necesare.
S-a criticat sentința pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, invocându-se cele ce urmează.
În mod evident, instanța de fond constată culpa celor două pârâte în ceea ce privește obligațiile legale ce revin acestora în speța în cauză, cine avea atribuțiunea legală de comunicare cu ADS B., C. locală la C. județeană sau invers. Până la urmă situația nu a fost clarificată și nici instanța de fond nu a dispus măsurile care se impuneau în cauză, fiind doar un simplu spectator, sau agent constatator al motivărilor pârâtelor în concurs cu ADS B. și sucursala sa din B., cu toate că este ușor de observat că cei trei se acuză reciproc de nerespectarea atribuțiunilor legale.
Se învederează faptul că a fost încheiat un procesul-verbal de delimitare a terenurilor, culmea, propuse de C. locală C. comisiei județene spre validare, lucru realizat dar nefinalizat de către cei trei.
Tot instanța de fond constată că acest procesul-verbal a fost semnat de reprezentantul O.C.P.I. B., dar că suprafața este incertă în sensul că în speță este vorba de 40, 0,63 sau 93,0 ha, dar îi îmbată cu prevederile legale.
Tot instanța de fond se impunea să constate modul în care pârâtele și ADS B. își trimiteau reciproc o intensă corespondență în sistem de aruncare a caprei moarte în curtea vecinului. Ori, din ce au depus în dosarul cauzei rezultă că ADS a restituit documentația trimisă spre validare, însoțită de indicațiile necesare completării acesteia.
O atribuție deosebită crede că se impune a fi acordată paragrafului II din fila nr. 4 din care rezultă clar că nimeni nu știe sau nu vrea să știe suprafața reală ce urmează a fi restituită.
Tot la fila 4 din sentința criticată paragraf penultim,instanța precizează "Pentru motivele prezentate, consideră că este absolut necesară împrocesuarea ADS - reprez.
B. -N., pentru lămurirea aspectelor prezentate mai sus cât și pentru ai fi opozabilă soluția ce se va pronunța";. Se întreabă unde este rolul activ al instanței de judecată în cauză, când putea dispune din oficiu împrocesuarea ADS cu scopul vădit de a se soluționa această cauză și a întrerupe șirul tergiversărilor vădit intenționate.
În ceea ce privește prematuritatea introducerii acțiunii apreciază că este o mare eroare în sensul că după aproape 12 ani, validați fiind de comisia județeană, după foarte multe demersuri depuse în probațiunea cauzei și depuse la dosar se constată că cineva nu știe sau nu vrea să îi pună în posesie.
Pârâta A. DS B. s-a opus admiterii recursului prin întâmpinarea de la filele 18-22, în apărare susținând că:
La data de_, la intimată nu se afla înregistrată nicio documentație de reconstituire a dreptului de proprietate pentru reclamanți pe teritoriul administrativ al județului B. -N. .
Atribuțiile acesteia în domeniul aplicării legilor fondului funciar sunt stabilite de Legea 268/2011 și constau în inventarierea terenurilor cu destinație agricolă preluate din administrarea IAS - urilor, care sunt terenuri aparținând domeniului public și privat ale statului, cu respectarea unei proceduri speciale în care etapele sunt obligatoriu a fi îndeplinite.
Astfel, potrivit art. 3. alin. 3, art. 7, alin. 7 din Legea nr. 268/2001 și coroborat cu art. 9 din H.G. 626/2001, terenurile cu destinație agricolă din domeniul privat al statului, ce se solicită a fi retrocedate în conformitate cu prevederile legilor fondului funciar, se transmit de către A.D.S. comisiilor locale, pe bază de protocol, la cererea comisiilor județene, conform Normelor interne al A.D.S, în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți.
Stabilirea amplasamentului, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate sunt atribuții exclusive ale comisiilor locale, respectiv comisiilor județene de fond funciar, astfel cum o prevede imperativ art. 5 și 6 din H.G. nr. 1127/2001 și reluat de art. 5 și 6 din H.G. nr. 890/2005.
În conformitate cu dispozițiile legale speciale, procedează numai la îndeplinirea formalităților în vederea transmiterii către comisiile locale, pe bază de protocol, a terenurilor cu destinație agricolă, din domeniul privat al statului, solicitate spre a face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
Modalitatea de predare a terenurilor inventariate în patrimoniul A.D.S. este detaliată în H.G. nr. 626/2001 în care este prevăzut că predarea se face prin încheierea de protocol de predare primire între ADS și C. Locală.
De asemenea, sunt prevăzute o procedură administrativă și etapele ce sunt obligatoriu a fi îndeplinite pentru ca să se poată proceda la predarea către comisia locală de fond funciar a suprafeței de teren solicitată.
Potrivit art. 9 alin. 1 și alin. 2 din H.G. nr. 626/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției DS :
Terenurile cu destinație agricolă a căror retrocedare se solicită în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările ulterioare, se transmit de A.D.S. comisiilor locale, pe bază de protocol, la cererea comisiilor județene, conform modelului aprobat de Consiliul de administrație al A.D.S.
Anterior încheierii protocolului prevăzut la alin. (1) vor fi parcurse următoarele etape:
a). prezentarea către A.D.S. a cererii comisiei județene de aplicare a Legii fondului funciar, împreună cu actele ce stau la baza acesteia, precum și a documentației de predare a terenurilor cu destinație agricolă, stabilită de Consiliul de administrație al A.D.S.;
b). verificarea de către direcțiile de specialitate din cadrul A.D.S. a legalității documentației prezentate.
Coroborând aceste dispoziții rezultă că pentru a putea preda o suprafață de teren, ADS este obligată să verifice documentația prezentată și abia apoi să procedeze, dacă este cazul, la predarea prin protocol a unei suprafețe de teren. Această etapă de verificare a documentației înaintate de către C. J. sub aspectul realității datelor și al legalității este prevăzută de lege, în mod imperativ, în sarcina ADS, și ea trebuie să aibă loc anterior predării terenului către comisiile locale. Procedura anterioară încheierii protocolului presupune deci prezentarea către
A.D.S. a cererii comisiei județene de aplicare a Legii fondului funciar, împreună cu actele ce stau la baza acestuia, precum și a documentației de predare a terenurilor cu destinație agricolă și verificarea de către direcțiile de specialitate din cadrul A.D.S. a legalității documentației aprobate.
Din textele legale prezentate rezultă că A.D.S. predă terenul agricol numai după primirea cererii de la comisia județeană însoțită de documentația doveditoare aferentă (hărți și înscrisuri), și după verificarea în privința legalității a acestei documentații.
În același sens, se menționează prevederile art. 47 alin. 1 din HG nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, care dispune, cu caracter imperativ, următoarele: "În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției D.
S., cu modificările și completările ulterioare și conform art. 9 și 10 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției DS, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 626/2001, cu modificările și completările ulterioare, terenurile care fac obiectul retrocedării drepturilor proprietarilor, conform Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, se vor preda pe bază de protocol comisiilor locale, în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți, în cel mult 30 zile de la comunicarea hotărârii însoțită de documentația care a stat la baza acesteia. "
Reiterează faptul că, la acest moment, la A. DS nu se află înregistrată nicio documentație de reconstituire a dreptului de proprietate pentru reclamanții recurenți pe teritoriul administrativ al județului B. -N. . De asemenea, menționează faptul că la data de_ a fost publicată în M.O. nr. 278 Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, motiv pentru care se va proceda la o nouă inventariere a terenurilor care vor face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
Conform art. 4 din Legea nr. 165/2013: "Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse în termenul legal, la entitățile investite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul CEDO suspendate, la data intrării în vigoare a prezentei legi".
Alineatul 1 al art. 7 din Legea nr. 165/2013 dispune, cu caracter imperativ, următoarele: "Până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului B., eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.
A.D.S. nu poate acționa cu încălcarea prevederilor legale incidente în materie. Prin urmare, competențele speciale ale acesteia sunt strict reglementate de cadrul legal mai sus menționat, față de care motivele de recurs apar ca neîntemeiate față de intimată.
A. DS va da curs finalizării procesului de reconstituire a dreptului de proprietate pentru persoanele îndreptățite prin întocmirea Protocolului de predare- preluare, însă numai dacă sunt îndeplinite condițiile legale în acest sens, fiind necesar ca documentația înaintată de C. J. de Fond Funciar să fie întocmită în conformitate cu legile de fond funciar și Normele interne ale ADS în vigoare.
Prin urmare, apreciază că nu se poate reține culpa ADS pentru neîndeplinirea obligațiilor legale și pentru întârzierea reconstituirii dreptului de proprietate și punerii în posesie a reclamanților.
La soluția de admitere a recursului s-a opus și pârâta C. locală C. prin întâmpinarea de la filele 26-28, solicitând, în principal, să se constate nulitatea cererii de recurs raportat la prevederile art. 302 ind. 1 alin. 2 Cod procedură civilă, pentru neachitarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente prezentei cereri, iar în subsidiar, să se respinsă recursul ca neîntemeiat, cu consecința menținerii ca legale și temeinice a sentinței civile nr. 3444/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în prezentul dosar; cu obligarea recurentului intimat la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar.
Cu privire la excepția nulității cererii de recurs.
Potrivit prevederilor art. 302 ind. 1 alin. 2 Cod procedură civilă, alăturat cererii de recurs recurentul trebuie să depună dovada achitării taxei de timbru conform legii. Mai mult, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani.
Reglementarea în materie fiind cuprinsă în principal în Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Hotărârea Guvernului 1514/2006 privind nivelurile pentru valorile impozabile, ordinul 760/C din 22 aprilie 1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea legii privind taxele judiciare de timbru.
Atât timbrarea cererii de chemare în judecată cât și a cererii de recurs trebuie să se facă anticipat. Altminteri, în baza art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997 cererea va fi anulată. "Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii sau acțiunii";, aceasta fiind o nulitate necondiționată, întrucât nu se pune problema vătămării procesuale.
Instanța a încunoștințat reclamantul recurent despre taxa judiciară ce trebuie achitată până la termenul de judecată acordat, obligația achitării anticipate a taxei judiciare de timbru analizându-se cu prioritate și prealabil oricărei excepții.
Cu privire la netemeinicia cererii de recurs.
Din lectura motivelor de recurs învederate de către reclamant cu privire la hotărârea dată asupra fondului se poate observa cu ușurință faptul că acesta nu aduce în fața instanței alte aspecte decât cele din cuprinsul acțiunii introductive. Practic, acesta dezvoltă încă o dată acele motive prezentate inițial fără a combate netemeinicia sau nelegalitatea sentinței recurate prin prisma întregii activități desfășurate la instanța fondului.
Nu se face vreo referire la motivele limitativ și imperativ prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă; nu se cunoaște la o primă vedere care este motivul determinat care necesită modificarea sau casarea sentinței.
Doar la finalul cererii depuse reclamantul menționează faptul că "se impune stringent casarea cu rejudecarea cauzei la instanța de fond pentru lămurirea aspectelor rămase în suspans";.
Totuși, pentru a putea solicita casarea cu rejudecare în baza art. 312 pct. 6 Cod procedură civilă, instanța de control trebuie să constate că instanța a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, că judecata s-a făcut în lipsa părții nelegal citate sau că instanța a fost necompetentă.
Dar, prin modul în care judecătoria a soluționat prezenta cauză nu se poate regăsi nici un motiv din cele de mai sus, reclamantul recurent fiind prezent la fiecare termen de judecată, instanța administrând o serie de probe necesare și utile (diverse adrese la intimate și reclamanți).
Expresia "se rezolvă fondul cauzei"; trebuie înțeleasă în sensul că, prin hotărârea pronunțată, prima instanță s-a dezinvestit de judecata litigiului, nu în sensul că a avut loc o judecată asupra fondului.
Prin urmare, se poate observa că prima instanță abordat, a soluționat fondul cauzei, aceasta nemărginindu-se doar la administrarea probelor indicate de către reclamant. În baza rolului activ aceasta a administrat și alte probe în dovedirea temeiniciei acțiunii introductive, chiar dacă reclamantul prin acțiunea introductivă nu a solicitat și astfel de probe.
Aspectele arătate de către recurent în cuprinsul cererii de recurs s-ar putea plia pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 304 pct. 7 "hotărârea nu cuprinde motivele pe are se sprijină ori ea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii";. Așa cum este cunoscut în practica judiciară, motivarea unei hotărâri constituie structura ei de rezistență. Cum se afirmă, motivarea hotărârii, în sens strict juridic al cuvântului, înseamnă arătarea în scris a rațiunilor care determină pe judecător să respingă sau să admită o cerere. Îndatorirea de a motiva hotărârea, de a o motiva clar, convingător și pertinent constituie în același timp o garanție pentru împricinați.
În primul rând. Motivarea trebuie să se facă de către instanța care s-a pronunțat în fond, înfățișând considerentele de fapt și de drept care au condus-o la respectiva soluție. Așa cum rezultă din motivarea hotărârii atacate, aceasta este una expresă, arătându-se motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților ori mijloacele lor de apărare.
Potrivit art. 304 pct. 9 "hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii";. Hotărârea este lipsită de temei legal atunci când din modul în care a fost redactată hotărârea nu se poate determina dacă legea a fost sau nu corect aplicată. Așa fiind, lipsa de temei legal nu trebuie confundată cu violarea legii sau nemotivarea.
Lipsa de bază legală a hotărârii înseamnă absența unei norme juridice care să poată constitui premisa majoră a silogismului judiciar față de soluția dată. Mai mult, trebuie constatat c hotărârea nu este motivată în drept sau că nu există în legislația în vigoare o normă juridică aplicabilă ca premisă majoră pentru concluzia la care s-a ajuns în speță.
Pentru a fi în prezența ipotezei de încălcare sau aplicare greșită a legii trebuie să fie îndeplinite o serie de condiții: legea pretins violată să existe și să fie în vigoare la momentul judecății, să existe o contradicție între considerentele și dispozitivul hotărârii, viciul să se afle în dispozitivul hotărârii care contravine exigențelor legii stabilite corect în considerente.
Pentru a fi în prezența celei de a doua ipoteze trebuie ca instanța, recurgând la textele de lege aplicabile litigiului, să le fi dat o greșită interpretare sau faptele reținute să fi fost greșit calificate, în raport de exigențele textelor de lege.
Și în acest caz instanța fondului a respectat toate aceste exigențe, hotărârea recurată fiind motivată în fapt și în drept, fără ca situația de fapt să fi fost greșit reținută sau interpretată, sau ca instanța, prin motivare, să contravină dispozitivului sau textelor de lege reținute.
În continuare s-au reiterat și însușit argumentele sentinței recurate și s-a subliniat că această pârâtă și-a îndeplinit toate obligațiile impuse de lege în sarcina sa în vederea punerii în posesie a reclamanților.
Deoarece la nivelul C. C. nu există teren pentru ca reclamanții să fie puși în posesie, instanța nu poate reține că pârâta a refuzat nejustificat să-i pună în posesie pe reclamanți, așa încât, având în vedere prevederile art. 64 din Legea 18/1991, nu poate fi obligată la plata daunelor materiale și morale.
Totodată, reclamanții trebuie să facă dovada suferirii unui prejudiciu atât material cât și moral prin acțiunile sau demersurile întreprinse de pârâtă.
Pârâtele C. județeană B. -N. și ADS - R. T. B. -N. nu și-au expus punctul de vedere asupra căii de atac declanșată de reclamanți.
Prioritar, se impune analizarea criticilor aduse de C. locală C. asupra aspectelor care, în măsura în care ar fi întemeiate, ar face de prisos analizarea pe fond a recursului.
Excepția nulității cererii de recurs pentru netimbrarea acesteia este vădit nefondată întrucât articolul 42 din Legea nr. 1/2000 prevede că cererile sau acțiunile în justiție, cererile accesorii și incidente, precum și întabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare și a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru și de timbru judiciar.
Este evident că speței de față, văzând obiectul acesteia, corect redat de instanța de fond, fidel pretențiilor enumerate de reclamanți prin acțiunea introductivă, îi sunt incidente dispozițiile legate citate, așa încât primei cereri din întâmpinare nu i se poate da eficiență.
Apoi, în cazul de față este aplicabilă și regula statornicită prin articolul 3041Cod procedură civilă. Aici se statuează că recursul declarat împotriva unei hotărâri
care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel - cum este și sentința aici recurată - nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.
În schimb, este întemeiată apărarea vis-a-vis de considerațiile în legătură cu soluția ce se cere a fi adoptată în recurs, cea de casare cu trimiterea dosarului spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Pentru a decide în acest fel, se conchide de către instanța de control că respingerea acțiunii introductive ca prematur formulată este corectă. Pretenția dedusă judecății are ca obiect obligarea celor două comisii de a-i pune pe reclamanți în posesie, de constatare a refuzului nejustificat de punere în posesie și, în consecință, de obligare a lor la plata daunelor materiale și morale.
În atare situație, judecătoriei îi revenea sarcina să cerceteze dacă reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de măsura indicată și, corelativ, cauzele pentru care comisiile cu atribuții în acest sens nu și-au executat obligațiile legale.
Din primul punct de vedere, sentința subliniază calitatea recurenților de beneficiari la reconstituire, însă în al doilea rând constată că pârâta C. locală C. (singura abilitată să procedeze la punerea în posesie, spre deosebire de C. județeană B. -N., căreia legile fondului funciar și regulamentul de aplicare a acestora nu-i acordă vreo competență în acest sens) nu-și poate realiza atribuția întrucât la acest moment terenul cerut de reclamanți nu se află în posesia acesteia, nefiind finalizată procedura reglementată de Legea 268/2001 și HG 626/2001.
Văzând aceste aspecte dovedite în cauză, reclamanții nu au înțeles că cererea trebuia completată cu o pretenție derivând din aplicarea ultimelor două acte normative. Acesta era singurul context procedural în care instanța de fond putea să examineze modul în care cele două comisii au înțeles să urmeze procedura specială instituită de legea și ordonanța de mai sus, iar în cazul în care constată că atribuțiile comisiilor și ale ADS - ului nu au fost îndeplinite corespunzător de toate sau numai unele dintre pârâte să dispună tragerea lor la răspundere în modalitatea în care recurenții trebuiau să-și formuleze completarea de acțiune.
Aserțiunea recursului că aceste verificări și dispoziții trebuiau luate din oficiu de instanță contravine flagrant art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, unde se arată că, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății,
text ce se traduce în principiul disponibilității ce guvernează dreptul civil, pe care judecătoria l-a respectat întrutotul prin soluția adoptată.
Pentru aceleași considerente, tribunalul nu se va preocupa nici de apărările intimatei ADS B. .
Considerând că în primă instanță s-a conchis legal că acțiunea introductivă nu viza neîndeplinirea unei obligații actuale, prematuritatea cererii este singura concluzie la care se putea ajunge, astfel că prevederilor art. 312 alin. 61Cod procedură civilă nu li se poate da eficiență și recursul va fi respins ca nefondat.
Pârâta C. locală C. a solicitat ca recurenții să fie obligați la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de promovarea recursului. Pretenția va fi respinsă întrucât la dosar nu s-a făcut dovada că pârâta a suportat asemenea cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții T. N. , cu domiciliul în B. Bîrgăului, nr. 15, jud. B. -N., N. I. , cu domiciliul în B. Bîrgăului, nr. 921B, jud. B. -N., B. S. , cu domiciliul în P. I., nr. 184, jud. B. -N., și S. M. , cu domiciliul în R., nr. 37, jud. Harghita, împotriva sentinței civile nr. 3444/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ .
Respinge cererea intimatei C. locală C. , cu sediul în C., jud. B. -N.
, de obligare a recurenților la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 august 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
I. C. S. | I. | - N. | C. H. | V. |
Red. I.C. - _
Dact. C.S. - 2 ex. /_ Jud. fond V. V.
| ← Decizia civilă nr. 208/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 485/2013. Fond funciar → |
|---|
