Decizia civilă nr. 3395/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 3395/R/2013
Ședința publică din 06 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. -D. C. JUDECĂTORI: A. -A. P.
C. -M. CONȚ GREFIER: A. -A. M.
S-au luat în examinare recursul declarat de pârâta K. C. I. împotriva deciziei civile nr. 2 din_ a T. ui Sălaj pronunțată în dosar nr._, privind și pe reclamanta intimată P. J., precum și pe pârâții intimați B. G. și B. F., având ca obiect succesiune - constatarea calității de moștenitor, întabulare C.F.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă moștenitorii reclamantei intimate P. J., decedată în cursul procesului, respectiv numiții P. M., P. R. -M. și P. R. -Ș., asistați de domnul avocat C. C., cu împuternicire avocațială pentru asistență juridică și pentru reprezentare în fața Curții de Apel C., care se află la f. 22 din dosar, lipsă fiind părțile personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită. Dosarul se află la primul termen de judecată.
Recursul declarat de pârâta K. C. I. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și nu a fost legal timbrat la data înregistrării sale.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de_ a fost înregistrat la dosar un înscris, care a fost formulat și expediat prin poștă de către pârâta recurentă K. C. I., prin intermediul domnului avocat Demjen Attila, prin care arată că depune la dosar dovada taxei judiciare de timbru și timbru judiciar. La acest înscris au fost anexate chitanța care atestă achitarea taxei judiciare de timbru pentru recurs, în cuantum de 50 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei (f. 11 din dosar).
Curtea constată că recursul declarat de pârâta K. C. I. este legal timbrat.
De asemenea, Curtea constată că la data de_ a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, într-un singur exemplar, care a fost formulată și expediată prin fax de către moștenitorii reclamantei intimate P. J., decedată în cursul procesului, respectiv de către numiții P. M., P. R. -M. și P. R. -Ș.
, prin intermediul Societății civile de avocatură C., C., T. & B. S.C.A., întâmpinare prin care se solicită în principal, constatarea nulității recursului declarat de recurenta K. C. I., conform art. 306 alin. 1 C.pr.civ., iar în subsidiar, respingerea recursului ca fiind nefondat cu consecința menținerii în totalitate a deciziei atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs. La întâmpinare a fost anexată o xerocopie
de pe împuternicirea avocațială, care atestă împrejurarea că moștenitorii reclamantei intimate P. J., respectiv numiții P. M., P. R. -M. și P.
R. -Ș., au împuternicit pe avocații din cadrul Societății civile de avocatură C.
, C., T. & B. S.C.A., respectiv pe avocații: Tudor C., C. C., Cristian
T., Roberth B., Iulia Costina și Timea Moricz, pentru a-i asista și pentru a-i reprezenta în fața Curții de Apel C., în prezentul dosar. La aceeași dată au fost
înregistrate la dosar încă 2 exemplare din întâmpinarea anterior arătată și o xerocopie de pe împuternicirea avocațială menționată anterior.
De asemenea, Curtea constată că la data de_, a fost înregistrată la dosar o cerere de amânare, care a fost formulată și expediată prin fax de către domnul avocat Demjen Attila, în calitate de avocat ales al pârâtei recurente, prin care acesta solicită acordarea unui nou termen de judecată deoarece la acest termen nu se poate prezenta la dezbateri, întrucât de la ora 9:00 trebuie să asiste la prezentarea materialului de urmărire penală, la Parchetul de pe lângă Judecă- toria Z., în dosarul nr. 2619/P/2010.
Domnul avocat C. C. învederează instanței că reclamanta intimată P.
J. a decedat și moștenitorii acesteia sunt numiții P. M., în calitate de soț supraviețuitor, P. R. -M. și P. R. -Ș., în calitate de fii, care sunt prezenți în sala de judecată. Depune la dosar acte de stare civilă, pentru a dovedi decesul reclamantei intimate P. J. și calitatea de moștenitori a persoanelor anterior menționate, respectiv copii certificate de pe următoarele înscrisuri: certificatul de deces seria DZ nr. 3. emis la data de_, privind pe reclamanta intimată P. J., decedată la data de_ ; certificatul de căsătorie privind pe reclamanta intimată P. J. și pe P. M. ; C.I. seria SX nr. 2. eliberată de SPCLEP Z., privind pe P. M. ; certificatul de naștere privind pe P. R. -M. și certificatul de naștere privind pe P. R. -Ș. . De asemenea, depune la dosar citația nr. 50/_ emisă de B.N.P. Crecan I. G.
, cu sediul în mun. Z., str. T. Vladimirescu nr. 6, bl. L 3, sc. B, ap. 12, cam. 3, jud. Sălaj, trimisă numitului P. M., pentru a participa la dezbaterea procedurii succesorale a defunctei P. J. .
Curtea constată că la dosar nu a fost depusă împuternicirea avocațială care să ateste împrejurarea că domnul avocat Demjen Attila a fost împuternicit de către pârâta recurentă K. C. I. să susțină recursul și să o reprezinte în fața Curții de Apel C. .
Curtea pune în discuția domnului avocat C. C., reprezentantul moștenitorilor reclamantei intimate P. J., cererea de amânare formulată de domnul avocat Demjen Attila, în calitate de avocat ales al pârâtei recurente.
Reprezentantul moștenitorilor reclamantei intimate P. J. solicită respingerea cererii de amânare formulată de domnul avocat Demjen Attila.
Curtea, având în vedere că domnul avocat Demjen Attila nu a depus la dosar împuternicirea avocațială care să ateste împrejurarea că a fost împuternicit de către pârâta recurentă K. C. I. pentru a o reprezenta în fața Curții de Apel C. în prezentul dosar și nici mandatul dat pentru susținerea recursului respinge cererea de amânare formulată de acesta.
Curtea, din oficiu, invocă și pune în discuție inadmisibilitatea motivului de recurs privind dolul și viclenia, având în vedere că acesta a fost formulat pentru prima dată în recurs. De asemenea, invocă și pune în discuție inadmisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii primei instanțe, precum și excepția lipsei de interes a ultimului motiv de recurs referitor la neacceptarea succesiunii după
Floare de către pârâtul intimat B. F. .
Reprezentantul moștenitorilor reclamantei intimate P. J. arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului moștenitorilor reclamantei intimate P. J. asupra recursului care formează obiectul
prezentului dosar și, totodată, pune în vedere acestuia să se refere și la excepțiile invocate, din oficiu, de către Curte.
Reprezentantul moștenitorilor reclamantei intimate P. J. arată că motivul de recurs referitor la dol și viclenie este inadmisibil pentru că a fost invocat pentru prima dată în recurs. De asemenea, arată că în drept, în memoriul de recurs, pârâta recurentă a invocat art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.pr.civ., însă atunci când s-a administrat proba cu interogatoriul pârâtei K. C. I. în fața instanței de fond, la întrebarea nr. 6, aceasta a răspuns că nu a acceptat moștenirea după mama sa, B. Floare, în termenul legal de 6 luni, întrucât nu a știut că se va merge la notar pentru a se face succesiune, pentru că nu a chemat-o nimeni (f. 72 din dosar fond). Totodată, arată că la întrebarea nr. 9 din interogator, pârâta K.
I. a răspuns că a primit certificatul de deces al mamei sale, în ianuarie 2011, iar despre deces a fost anunțată imediat (f. 72 din dosar fond).
De asemenea, reprezentantul moștenitorilor reclamantei intimate P. J. face referire la încheierea ședinței publice din data de_, care se află la f. 67 - 68 din dosarul instanței de fond și la declarația martorului Fiț I. (f. 84 dosar fond) și, totodată, arată că nu reiese de nicăieri că pârâtul B. F. ar fi acceptat tacit moștenirea după B. Floare.
În concluzie, reprezentantul moștenitorilor reclamantei intimate P. J., solicită admiterea excepției nulității recursului cu toate motivele care au fost invocate și obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2000 lei, reprezentând onorar de avocat, conform facturii pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 2802 din_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr._
, s-a admis acțiunea civilă formulată de către reclamanta P.
J., împotriva pârâților B. G., B. F. și K. C. -I. și s-a stabilit că masa succesorală lăsată de defuncta B. Floare, decedată la data de_, se compune din cota de ½ din imobilul casă de locuit, înscris în CF nr. 58097 Z., nr. top 1926/a/1/3/1/5/1/b și nr. top 1926/a/1/3/1/4/b și cota de ½ din terenul în suprafață de 1.800 mp, înscris în CF nr. 58097 Z., nr. top. 1926/a/1/3/1/5/1/b, 1926/a/1/3/1/4/b, 1926/a/1/3/1/5/1/a/2 și 1926/a/ 1/3/1/4/a/2.
S-a admis excepția neacceptării în termen a succesiunii de către pârâții B.
F. și K. C. -I. .
S-a stabilit calitatea de moștenitori după defuncta B. Floare, în favoarea lui B. G. în calitate de soț supraviețuitor, în cotă de 1/4 din masa succesorală și P. J., în calitate de descendent de gradul I, în cotă de 3/4 din masa succesorală și s-a dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamantei
P. J. și al pârâtului B. G., asupra cotei de ½ din imobilul casă de locuit, înscris în CF nr. 58097 Z., nr. top 1926/a/1/3/1/5/1/b și nr. top 1926/a/1/3/1/4/b și cotei de ½ din terenul în suprafață de 1.800 mp, înscris în CF nr. 58097 Z., nr. top. 1926/a/1/3/1/5/1/b, 1926/a/1/3/1/4/b, 1926/a/1/3/1/ 5/1/a/2 și 1926/a/1/3/1/4/a/2, cu titlu de moștenire.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în conformitate cu situației de carte funciară, imobilele casă de locuit, înscris în CF nr. 58097 Z., nr. top 1926/a/1/3/1/5/1/b și nr. top 1926/a/1/3/1/4/b și terenul în suprafață de 1.800 mp, înscris în CF nr. 58097 Z., nr. top.
1926/a/1/3/1/5/1/b, 1926/a/1/3/1/4/b, 1926/a/1/3/1/5/1/a/2 și 1926/a/ 1/3/1/4/a/2, au constituit proprietatea comuna a soților B. Gheorge și B. Floare, fiind dobândite de către aceștia în timpul căsătoriei lor, prin construire, respectiv prin reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.
Soția proprietară B. Floare a decedat la data de_, în Muncipiul Z. . La moștenirea sa au avut vocație succesorală legală eventuală, pârâtul B. G.
, în calitate de soț supraviețuitor și reclamanta P. J. și pârâții K. C. -I. și B. F., în calitate de descendenți, fiind copiii defunctei.
În baza art. 6735Cod procedură civilă, se va stabili ca masa succesorala rămasă în urma defunctei B. Floare, decedată la data de_, se compune din cota de ½ din imobilul casă de locuit, înscris în CF nr. 58097 Z., nr. top 1926/a/1/3/1/5/1/b și nr. top 1926/a/1/3/ 1/4/b și cota de ½ din terenul în suprafață de 1.800 mp, înscris în CF nr. 58097 Z., nr. top. 1926/a/1/3/1/5/1/b, 1926/a/1/3/1/4/b, 1926/a/ 1/3/1/5/1/a/2 și 1926/ a/1/3/1/4/a/2.
Cealaltă cota de ½ parte din aceleași imobile constituie proprietatea exclusiva a pârâtului B. G., în urma sistării comunității de bunuri cu defuncta.
Din declarația martorilor D. ciu L. și Fiț I. s-a reținut că pârâta K. C.
-I., nu a participat la înmormântarea defunctului și nu a emis pretenții asupra moștenirii lăsate de aceasta și nu a făcut nici un act de acceptare tacită a moștenirii.
Pârâta K. C. -I. în urmă cu zece ani a plecat din țară, stabilindu-se în Statele Unite, ocazie cu care și-a depozitat o parte din lucruri în casa părinților. Acest fapt, nu valorează însă acceptare a moștenirii. În schimb, reclamanta P.
J. a acceptat expres moștenirea, prin declarația de acceptare autentificata cu nr. 744 din data de_ de notarul public I. Dumitru Buran. Reclamanta, alături de pârâtul și B. Gheorge sunt cei care au luat în stăpânire toate bunurile ce au format averea defunctei, continuând totodată să folosească în exclusivitate casa ce a constituit bunul comun.
Potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.
Întrucât moștenirea defunctului a fost deschisă la data de_, aplicabile sunt dispozițiile vechiului Cod civil.
Potrivit dispozițiilor art. 700 alin.1 Cod civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii. Efectele neacceptării în termen a succesiunii sunt identice cu cele a renunțării la moștenire, adică cele prevăzute în art. 696 cod civil - " eredele ce renunță este considerat că n-a fost niciodată erede";.
Declarația dată de pârâta K. C. -I. în fața autorităților din Statele Unite ale Americii s-a făcut cu depășirea termenului de acceptare a moștenirii, respectiv în data de_, la un interval de 11 luni de la data decesului lui B. Floare.
Nici actele medicale depuse în probațiune de către B. F. nu constituie un caz de forță majoră ce l-a împiedicat să accepte în termen moștenirea, respectiv o imposibilitate de a exercita acest drept care să justifice o repunere în termen.
Întemeiat pe aceste dispoziții legale, raportat la probele administrate în cauză, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 225 C.pr.civ., în sensul aprecierii refuzului nejustificat al pârâtului de a se prezenta la interogatoriu ca o recunoaștere deplină a pretențiilor reclamantei.
Prima instanța a admis excepția neacceptării în termen a succesiunii de către pârâții B. F. și K. C. -I. și a stabilit calitatea de moștenitori după defuncta B. Floare, în favoarea lui B. Gheorge în calitate de soț
supraviețuitor, în cotă de 1/4 din masa succesorală și P. J., în calitate de descendent de gradul I, în cotă de 3/4 din masa succesorală.
În baza art. 20 alin.3 din Legea nr. 7/1996, s-a dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamantei P. J. și al pârâtului B. Gheorge, asupra cotei de ½ din imobilul casă de locuit, înscris în CF nr. 58097 Z., nr. top 1926/a/1/3/1/5/1/b și nr. top 1926/a/1/3/1/4/b și cotei de ½ din terenul în suprafață de 1.800 mp, înscris în CF nr. 58097 Z., nr. top. 1926/a/1/3/1/5/1/b, 1926/a/1/3/1/4/b, 1926/a/1/3/1/ 5/1/a/2 și 1926/a/1/3/1/4/a/2, cu titlu de moștenire. Cealaltă cotă de ½ a rămas întabulată tot pe pârâtul B. Gheorge, prin sistarea comunității de bunuri.
Prin decizia civilă nr. 2 din_ a T. ui Sălaj pronunțată în dosar nr. _
, s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta K. C. I. împotriva sentinței civile nr. 2802 din_ a Judecătoriei Z., iar pârâta apelantă a fost obligată la 1.200 lei cheltuieli de judecată către reclamanta P. J. .
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că B. Floare, mama reclamantei P. J. și pârâților B. F. și K. C. -I., care a decedat la data de_ în municipiul Z. . La moștenirea sa au avut vocație succesorală legală eventuală, pârâtul B. G., în calitate de soț supraviețuitor și reclamanta P. J. și pârâții K. C. -I. și B. F., în calitate de descendenți, fiind copiii defunctei.
Fiica defunctei, pârâta K. C. I. s-a stabilit în Statele Unite ale Americii în urmă cu 10 ani și nu a participat la înmormântarea defunctei, dând o declarație de acceptare a moștenirii în data de_, la un interval de 11 luni de la data decesului mamei sale.
Moștenirea legală, cum este situația din speță, este guvernată de legea în vigoare la data deschiderii succesiunii, adică la data decesului celui despre a cărui moștenire este vorba.
În acest sens, art. 91 din Legea nr. 71/2011 dispune ca moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil din 2009 sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.
La data deschiderii succesiunii -_ în vigoare erau dispozițiile art. 700 Cod civil, care prevede dreptul de a accepta succesiunea în termen de 6 luni de la deschiderea ei, sub sancțiunea prescripției.
Ori primul act de acceptare a succesiunii pârâta apelantă l-a făcut prin declarația dată în fața autorităților din Statele Unite ale Americii (f. 58) la data de_, deci după 11 luni de la decesul mamei sale, deci cu mult peste termenul prevăzut de lege și chiar după ce s-a pornit prezenta acțiune civilă -_ .
Apărarea invocată de apelantă că nu a putut formula declarația de acceptare a moștenirii doar în momentul în care a intrat în posesia certificatului de deces al mamei sale este contrazisă de interogatoriul luat acesteia, în care arată că a primit certificatul de deces în ianuarie 2011 (f. 72), iar declarația de acceptare a formulat-o doar la data de_ .
Apărarea că folosirea unei camere din casa de locuit proprietatea părinților ei, echivalează cu acceptarea tacită a succesiunii, nu a putut fi primită de instanță, în condițiile în care acceptarea tacită a succesiunii trebuie făcută conform art. 700 Cod civil, în termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, iar actul carte atestă acceptarea trebuie să îndeplinească 2 condiții: să nu poată fi făcut decât în calitate de moștenitor și să presupună în mod obligatoriu intenția de accepta.
Astfel actele de acceptare trebuie făcute în perioada de la data decesului și până la împlinirea termenului de acceptare.
Ori, din interogatoriul pârâtei apelante rezultă că aceasta nu a mai fost în România de aproximativ 5 ani, condiție în care apărarea sa că a folosit o cameră
din casa de locuit proprietatea părinților săi atunci când venea în țară, nu poate fi considerat un act de acceptare făcut în calitate de moștenitor în perioada de 6 luni de la deschiderea moștenirii.
În atari condiții prima instanță în mod corect a admis excepția neacceptării în termen a succesiunii de către pârâții B. Francis, care nici nu s-a prezentat în instanță și a pârâtei Kopvacs C. I., apelul acesteia din urmă fiind nefondat, iar în baza art. 296 Cod procedură civilă a fost respins.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, pârâta apelantă K. C. I. a fost obligată la cheltuieli de judecată către reclamanta P. J. .
Împotriva acestei decizii, pârâta K. C. I. a declarat recurs,
în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, casarea hotărârilor instanțelor de fond și de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, modificarea hotărârilor instanțelor de fond și de apel, în sensul de a constata calitatea de moștenitoare a recurentei după defuncta B. Floare, în calitate de fiică, precum și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, pârâta a arătat că hotărârile instanțelor de fond și de apel sunt nelegale și netemeinice deoarece din probele administrate rezultă că pârâta a fost plecată în S.U.A. de aproximativ 10 ani, motiv pentru care nu a fost prezentă la înmormântarea mamei sale, B. Floare, decedată la data de_ . După deschiderea succesiunii, recurenta a fost convinsă de reclamantă că nu trebuie să facă nimic în legătură cu succesiunea mamei până nu primește înștiințare de la notar.
După trecerea unui termen, pârâta a solicitat o copie de pe certificatul de deces al mamei sale, iar după primirea acestei copii a dat o declarație autentificată sub nr. 529/_ de către notarul public C. Dudaș din S.U.A., prin care a declarat că acceptă pur și simplu moștenirea defunctei. Această declarație nu putea fi dată decât după comunicarea unei copii de pe certificatul de deces.
În realitate, reclamanta, prin dol și acte de viclenie, a amânat data dezbaterii succesiunii pentru ca recurenta să nu accepte succesiunea în termenul legal.
De altfel, nu s-a administrat nicio probă din care să rezulte că pârâtul B.
F. a devenit străin de moștenire prin neacceptarea succesiunii în termenul prevăzut de lege.
În drept, se invocă art. 304 pct. 7, pct. 8, pct. 9 C.pr.civ.
Intimații P. M., P. R. -M. A și POLUNA R. -Ș., în calitate de moștenitori legali ai defunctei POTUNA J., au formulat întâmpinare
prin care au solicitat, în principal, constatarea nulității recursului, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.(f.18-21)
În susținerea poziției procesuale, intimații au arătat că pârâta recurentă nu a dezvoltat nici unul din cauzele de casare invocate, astfel că, în opinia lor, criticile formulate nu fac posibilă încadrarea lor într-unul din motivele legale.
Practic, susținerea recursului se bazează pe reiterarea situației de fapt, dezbătută deja atât în fața primei instanțe cât și în fața instanței de apel.
Acceptarea succesiunii prin declarația dată în fața notarului din S.U.A. a fost întocmită pro causa, după expirarea termenului de opțiune succesorală de 6 luni, respectiv la data de_, la un interval de 11 luni de la deschiderea moștenirii, astfel încât nu se poate prevala de necunoașterea legii.
Pârâții intimați BATHA G. și B. F.
, deși legal citați, nu s-au prezentat personal sau prin reprezentat în fața instanței și nu au depus întâmpinare prin care să-și exprime poziția procesuală.
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele
:
Astfel, în ședința publică din_, Curtea a invocat din oficiu, excepția inadmisibilității motivului de recurs privind dolul și viclenia, având în vedere că acesta a fost formulat pentru prima dată în recurs. De asemenea, a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat împotriva hotărârii primei instanțe, precum și excepția lipsei de interes a ultimului motiv de recurs referitor la neacceptarea succesiunii după B. Floare, de către pârâtul intimat B. F. .
Prin întâmpinare, intimații au invocat excepția nulității recursului deoarece pârâta recurentă nu a dezvoltat nici unul din cauzele de casare invocate, astfel că, în opinia lor, criticile formulate nu fac posibilă încadrarea lor într-unul din motivele legale.
Conform art. 316 C.pr.civ., dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol, iar art. 298 C.pr.civ. prevede că, dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul titlu.
Art.137 alin.1 C.pr.civ. statuează că, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în totul sau în parte, cercetarea în fond a recursului.
Astfel, art. 282 alin.1 C.pr.civ. prevede că, hotărârile date în primă instanță de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date în primă instanță de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.
Potrivit art. 299 alin.1 și alin.2 C.pr.civ., hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului. Dispozițiile art. 282 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător. Recursul se soluționează de instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în apel.
Din interpretarea acestor texte legale rezultă că obiect al recursului pot fi doar hotărârile date fără drept de apel reglementate de art.2821C.pr.civ., cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.
În speță, sentința primei instanțe a fost supusă căii de atac a apelului astfel încât toate motivele de recurs prin care se critică direct hotărârea instanței de fond, fără referire la decizia instanței de apel, intră sub incidența excepției inadmisibilității întrucât aceasta nu poate forma obiectul recursului, excepție care, în temeiul textelor legale mai sus menționate urmează a fi admisă.
Din interpretarea dispozițiilor art.316 coroborat cu art. 294 alin. 1 C.pr.civ. rezultă că, în recurs nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Având în vedere că reclamanta a invocat pentru prima dată în calea extraordinară de atac a recursului criticile referitoare la existența dolului și vicleniei, Curtea în temeiul textelor legale invocate, va admite excepția inadmisibilității acestui motiv de recurs invocată din oficiu.
Excepția lipsei de interes a ultimului motiv de recurs referitor la neacceptarea succesiunii după B. Floare, de către pârâtul intimat B. F. este apreciată de Curte ca fiind întemeiată deoarece interesul, ca și condiție esențială de exercițiu a acțiunii civile reprezentând folosul practic pe care pârâta îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare, respectiv prun exercitarea căii de atac a recursului, nu îndeplinește cerința de a fi personal, adică să o vizeze în mod direct.
Art.304 pct.7 C.pr.civ. prevede că, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate, atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Motivarea hotărârii judecătorești constituie o garanție pentru părți împotriva eventualului arbitrariu judecătoresc și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se exercita în mod real controlul judiciar.
Verificând hotărârea instanței de apel din această perspectivă, Curtea constată că aceasta respectă, întru-totul, prevederile art.261 alin.1 pct.5 C.pr.civ. potrivit căruia, hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde: motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Astfel, tribunalul a arătat pe larg care au fost considerentele de fapt și de drept pentru care a respins apelul declarat de pârâtă, implicit cele care au dus la convingerea că prima instanță a calificat și a soluționat în mod temeinic și legal atât cererea de chemare în judecată, cât și apărările invocate de pârâtă.
Pe de altă parte, Curtea reține că atunci când se examinează o hotărâre, sub aspectul motivării ei, trebuie să se distingă între motivele de apel, mijloacele de apărare și argumentele invocate de părți, instanța având obligația de a analiza numai motivele de apel, mijloacele de apărare și, pronunțându-se asupra lor, să motiveze soluția dată, nu și argumentele pe care părțile le-au invocat în susținerea acestora, ceea ce în speță tribunalul a respectat pe deplin, astfel încât acest motiv de recurs, în opinia Curții, nu este întemeiat.
Motivul de nelegalitate reglementat de art.304 pct.8 C.pr.civ. invocat de pârâta recurentă trebuie să precizeze în mod concret care este actul pretins denaturat de către instanța de judecată și în ce constă denaturarea lui, o simplă afirmație făcută în acest sens nefiind suficientă pentru a decide modificarea hotărârii recurate.
Denaturarea actului înțelesului actului juridic are loc atunci când concluziile instanțelor de fond deduse din interpretarea actului sunt în mod evident eliminate și contrazise prin sensul clar și vădit neîndoielnic al termenilor și conținutului actului interpretat.
Prin urmare, Curtea constată că motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.8 C.pr.civ. a fost invocat de pârâtă în mod formal, fără ca acesta să dezvolte în vreun mod critica de nelegalitate raportat la vreun act juridic pretins interpretat greșit de către instanța de fond astfel încât Curtea se află în imposibilitatea verificării hotărârii atacate din această perspectivă.
În privința motivului de recurs reglementat de art.304 pct.9 C.pr.civ., Curtea constată că pârâta critică decizia instanței de apel doar sub aspectul stării de fapt și al aprecierii probelor administrate, reiterând practic motivele de fapt pentru care a fost nevoită să accepte succesiunea defunctei, după împlinirea termenului legal de opțiune succesorală.
Excepția nulității recursului pentru nemotivarea acestuia invocată de intimați prin întâmpinare este calificată de Curte ca fiind o excepție a inadmisibilității motivelor de recurs care vizează netemeinicia hotărârii atacate, prin reanalizarea stării de fapt și reaprecierea probelor administrate în cauză de către instanța de recurs, având în vedere că prevederile art. 304 pct. 10 și pct. 11 C.pr.civ. au fost abrogate prin art. I pct. 1111și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000, excepție care urmează să fie admisă, motivat pe următoarele considerente:
În reglementarea procedurală actuală, conform art. 304 C.pr.civ.,
"Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate.";
Recursul este reglementat ca fiind o cale de atac extraordinară care nu are caracter devolutiv pentru ca instanța astfel investită să treacă la examinarea fondului litigiului, reanalizând probatoriul administrat și reapreciindu-l, lucru care este firesc câtă vreme cauza a beneficiat de o astfel de cale de atac, în speță, apelul.
Ori, având în vedere că litigiul a fost supus controlului instanței de apel, cauza fiind analizată sub toate aspectele, recurenta nu mai poate beneficia de acest lucru prin promovarea recursului, această instanță de control judiciar fiind chemată să cenzureze doar aspectele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege.
Deși formal cererea de recurs este întemeiată pe art.304 pct.7-9 C.pr.civ., în realitate prin motivarea pe care se sprijină, recursul nu vizează în întregime motive de nelegalitate pentru care o hotărâre poate fi casată sau modificată, ci vizează doar motive de netemeinicie a hotărârii atacate.
Departe de a cuprinde critici de strictă nelegalitate aduse hotărârii instanței de apel, memoriul de recurs conține, aproape în cvasitotalitatea sa, motive de netemeinicie, fără să facă o analiză a nelegalității deciziei instanței de apel, limitându-se practic la o reproducere a stării de fapt a cauzei, o analizare a probațiunii administrate în cauză și o expunere a relațiilor tensionate dintre părți.
Se constată, așadar, de către Curte că, în cauză, își găsește incidență excepția inadmisibilității acestor motive de recurs care vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, excepție fundamentată pe împrejurarea că, motivele de recurs conțin critici de netemeinicie a hotărârii recurate, reproduceri ale evoluției istoricului cauzei, ale relației tensionate dintre recurentă și intimați, ale stării de fapt, ale probațiunii administrate în cauză, etc. care intră sub incidența excepției inadmisibilității, întrucât vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, aspecte care s-ar fi încadrat în punctele 10 și 11 ale art. 304 C.pr.civ., în prezent abrogate.
Ca urmare a abrogării punctului 10 al art. 304 C.pr.civ., prin art. I pct. 1111din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I punctul 49 din Legea nr. 219/2005, respectiv, ca urmare a abrogării punctului 11 al art. 304 prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000, în recurs nu mai pot fi invocate niciun fel de aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, ci doar chestiuni de strictă nelegalitate, dintre cele care se circumscriu art. 304 pct. 1-9 C.pr.civ.
În consecință, în recurs nu mai pot fi invocate motive care să vizeze modalitatea în care primele două instanțe au administrat ori au interpretat probele din dosar, care să se refere la reproduceri ale stării de fapt, ale istoricului cauzei, a raporturilor dintre părți, ori care să tindă la o reapreciere a probațiunii administrate, ori la o schimbare a stării de fapt, instanța de recurs fiind ținută să se raporteze strict la starea de fapt stabilită de primele două instanțe și fiind obligată de a se abține de la orice reanalizare a probelor deja administrate.
Așa fiind, Curtea constată că excepția inadmisibilității, invocată de intimați, prin întâmpinare, este fondată, urmând să fie admisă ca atare, cu consecința neluării în seamă a tuturor motivelor de recurs care vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate.
Pentru aceste considerente de drept, Curtea constată că în speță nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.304 pct.7, pct.8 și pct.9 C.pr.civ. astfel încât în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta K. C. I. împotriva deciziei civile nr. 2 din_ a T. ui Sălaj pronunțată în dosar nr._ pe care o menține ca fiind legală.
În conformitate cu prevederile art.316 coroborat cu art.274 alin.1 C.pr.civ., Curtea va obliga recurenta, aflată în culpă procesuală, să plătească intimaților P.
, P. R. -M. și P. R. -Ș. suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată
în recurs, reprezentând onorariul avocațial dovedit prin chitanța de plată anexată la f. 30 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta K. C. I. împotriva deciziei civile nr. 2 din_ a T. ui Sălaj pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimaților P. M., P. R. -
și P. R. -Ș. suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 06 septembrie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
I. -D. C.
A. -A.
P.
C.
-M. CONȚ
GREFIER,
-A. M.
Red.A.A.P./_
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: U.E.R. D. .
Jud.tribunal: Drăgan G.; Kende M.
| ← Decizia civilă nr. 610/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 3574/2013. Succesiune → |
|---|
