Decizia civilă nr. 341/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 341/R/2013
Ședința publică din data de 11 septembrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: R. - I. B., judecător JUDECĂTOR: M. L. B.
JUDECĂTOR: G. C. F., președinte de secție GREFIER: N. G.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamanta DP împotriva sentinței civile nr.807/2013 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă avocat D.
M., cu împuternicire avocațială la dosar, pârâtul-intimat S. O., lipsă fiind recurenta DP și pârâții-intimați Sîngeoran A., S. I., S. I., SA
, D. D. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Tribunalul constată că este competent să soluționeze prezentul recurs.
Reprezentantul recurentei, avocat D. M., arată că susține recursul așa cum a fost formulat în scris. Depune la dosar chitanța privind plata taxei judiciare de timbru în recurs în cuantum de 1.511,50 lei și timbru judiciar de 5,5 lei.
Instanța constată recursul în termen legal declarat, motivat și legal timbrat.
De asemenea se constată că s-a stabilit în sarcina recurentei obligația achitării unei diferențe de taxă judiciară de timbru pentru fondul cauzei în cuantum de 2.999 lei.
Reprezentantul recurentei, avocat D. M., arată că în măsura în care recurenta nu va achita taxa judiciară de timbru pentru fondul cauzei aceasta va suporta consecința dării în debit.
Pârâtul-intimat S. O., prezent în instanță, se legitimează cu C.I. seria XB nr. 3., având CNP 1. . Arată că este de acord cu admiterea recursului. Învederează instanței că mama sa, numita S. P., a decedat în anul 1998. Mai arată că surorii lui, respectiv numitei DP i-a revenit un teren de natură cânepiște precum și un lot de teren situat în ridul ,,Valea Tîrgului";. De asemenea arată că terenurile surorii P. sunt folosite de către numitul S. I. care este fratele lor, numita DP în prezent fiind dplecată în Austria. Nu formulează cereri prealabile dezbaterii recursului.
Reprezentantul recurentei, avocat D. M., învederează instanței faptul că în dosarul disjuns s-au administrat probe, inclusiv expertiză topo. Depune la dosar, în xerocopie, răspunsurile la interogatoriu luat pârâților Sângeorzan A., Sângeorzan I., Sângeorzan O. . Arată că ceilalți pârâți nu s-au prezentat în vederea luării iinterogatoriului deși au fost citați cu această mențiune, iar la dosarul de fond pârâții au mai depus înscrisuri prin care au arătat că sunt de acord cu acțiunea promovată. Mai depune la dosar copia întâmpinării depuse de pârâtul S. O. în dosarul nr._ al Judecătoriei N. .
Același reprezentant solicită în probațiune încuviințarea răspunsurilor la interogatoriu depuse la dosar. Nu formulează cereri prealabile dezbaterii recursului.
Nemaifiind cereri prealabile soluționării recursului, tribunalul închide faza de Reprezentantul recurentei, avocat D. M., solicită admiterea recursului așa cum a
fost formulat în scris în sensul casării hotărârii atacate pentru motivele arătate, fără cheltuieli de judecată.
Pârâtul-intimat S. O. solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Deliberând constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.807/2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Năsăud Judecătoria Năsăud respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta DP, cu domiciliul procesual ales în N., str. B., Bl. C2, sc.D, ap.10, jud. B. -N., împotriva pârâților SA, S. I. ambii domiciliați in comuna F., str. P. nr.573, judetul B. -N., S. I., domiciliat in comuna
F. str. C. nr.663, județul B. -N., SA, domiciliat in comuna F. str.
P. nr.627, județul B. -N. D. D., , domiciliată in comuna F. str. P. nr.627/A, județul B. -N. si S. O., domiciliat in municipiul B., str. S. B. nr.8, județul B. -N., cu privire la petitele de constatare a nulității Certificatului de moștenitor nr. 42 din_, întocmit de BNP C. I., în dosarul nr._ și a înscrisului numit "Contract de donație, acte de parcelare de teren cu construcții și contract de ieșire din indiviziune"; autentificat sub nr. 476 de Biroul Notarului public C. I.
; disjunge petitele 3-7 având ca obiect partaj succesoral și intabulare și dispune formarea unui dosar separat cu termen de judecată la data de 24 mai 2013, termen pentru care se vor cita toate părțile, luându-se act de obligația reclamantei, prin mandatar de a face dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 109 alin.(1) v.Cod proc.civ.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de_, sub nr._, reclamanta D.
, în contradictoriu cu pârâții: SA, S. I., S. I., SA, D. D. și S. O., a solicitat instanței următoarele:
să constate nulitatea Certificatului de moștenitor nr. 42 din_, întocmit de BNP C. I., în dosarul nr._ ;
să constate nulitatea înscrisului numit "Contract de donație, acte de parcelare de teren cu construcții și contract de ieșire din indiviziune"; autentificat sub nr. 476 de Biroul Notarului public C. I. ;
să constate compunerea masei succesorale după defuncta mamă S. P.
, decedată la data de_ ;
să constate vocația succesorală legală a reclamantei și pârâților,descendenți ai defunctei;
partajul judecătoresc al succesiunii;
întabularea dreptului de proprietate al reclamantei dobândit cu titlu de moștenire.
În motivare, reclamata a arătat că pârâții sunt tatăl și frații acesteia care au exclus-o de la moștenirea după mama sa, în condițiile în care aceasta locuiește de mai mulți ani în Austria, dar ținând legătura permanentă cu membrii familiei din țară.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.1132-1134 Cod civil.
În probațiune a anexat înscrisuri: copii extrase CF nr. 26664, CF. 26665, CF 25539
F., adeverința Prim.Com. F. nr. 6392 din_ (f. 11), acte de stare civilă, certificat de deces, certificat moștenitor nr. 42/_ (f. 12-13), contract de donație, acte de parcelare de teren cu construcții și contract de ieșire din indiviziune (f. 14) încheiere autentificare nr. 476/_ .
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.
Pârâtul S. I. a depus întâmpinare (f.30) prin care a invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală a reclamantei și respingerea acțiunii. Ulterior, pârâtul S. I. a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de reclamantă, în special cu anularea certificatului de moștenitor, aspect consemnat în încheierea de ședință din data de_ (f.35).
La termenul de judecată din_, pârâții SA, D. Domnița, S. Ion, S.
I., SA (f.81-87) au depus înscrisuri intitulate "întâmpinare"; prin care au achiesat la pretențiile reclamantei din cererea de chemare în judecată.
În încheierile de ședință din_ și_, s-a consemnat poziția procesuală a pârâților mai susmenționați care au recunoscut faptul că reclamanta nu a fost încunoștiințată cu privire la dezbaterea succesiunii pe cale notarială, aceasta aflând despre emiterea certificatului de moștenitor atacat abia în vara anului 2012.
La dosar s-au comunicat xerocopii ale actelor din dosarul succesoral nr._ .
Instanța a încuviințat probatoriul cu înscrisurile aflate la dosar, precum și expertiza tehnică extrajudiciară.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Prin acțiunea formulată, în cadrul petitelor 1 și 2, reclamanta, în calitate de fiică a defunctei Sângeorzan P. a invocat excepția de nulitate absolută a Certificatului de moștenitor nr. 42 din_, întocmit de BNP C. I., precum și a contractului subsecvent intitulat "Contract de donație, acte de parcelare de teren cu construcții și contract de ieșire din indiviziune"; autentificat sub nr. 476 de Biroul Notarului public C. I. .
Analizând, cu prioritate excepția nulității invocate, potrivit art. 137 v.Cod proc.civ. și având în vedere principiul soluționării cu celeritate a cauzei, instanța constată cauza în stare de judecată cu privire la aceste petite. Totodată, instanța constată că pentru soluționarea celorlalte petite (de rând 3-7) este necesară administrarea unui probatoriu mai elaborat, motiv pentru care este necesară disjungerea acestora și formarea unui dosar distinct.
În vederea soluționării excepției de nulitate invocate în cadrul petitelor 1 și 2 din acțiune, instanța va analiza modalitatea în care se derulează procedura succesorală în fața notarului public la data dezbaterii succesorale notariale, pentru a stabili cadrul procesual.
Legea nr. 36/1995, Legea notarilor publici și a activității notariale reglementează în Capitolul V, Secțiunea a III-a, articolele 68-88, procedura succesorală în forma în vigoare la data încheierii actelor a căror nulitate este invocată în petitele 1 și 2 ale cererii de chemare în judecată.
Articolul 68 alineatul 1 stipulează că procedura succesorală notarială se deschide, după caz, la cererea oricărei persoane interesate, a procurorului, precum și a secretarului consiliului local al localității în raza căreia defunctul și-a avut ultimul domiciliu, atunci când are cunoștință că moștenirea cuprinde bunuri imobile, iar potrivit articolului 75, după ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza și dispune citarea celor care au vocație la moștenire, iar dacă există testament, citează și pe legatari și executorul testamentar instituit.
Deși în acest text legal nu se precizează ce fel de vocație ar trebui să aibă moștenitorii ce urmează a fi citați, din interpretarea sistematică a tuturor textelor legale din capitolul rezervat procedurii notariale, instanța reține că se referă la toți moștenitorii cu vocație succesorală generală la moștenirea lui de cuius, adică la toate rudele în linie dreaptă, nelimitat în grad, și la colaterali, până la gradul patru.
Articolul 76 alineatul 1 dispune că, în cadrul procedurii succesorale, notarul public stabilește calitatea moștenitorilor și legatarilor, întinderea drepturilor acestora, precum și compunerea masei succesorale, urmând ca pe bază de declarație sau probe administrate în cauză se va stabili dacă succesorii au acceptat succesiunea în termenul legal. Articolul
88 alineatul 1 arată că cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii.
În cauza de față, reclamanta a solicitat anularea certificatului de moștenitor eliberat de Biroul Notarului Public C. I., fiind incidente prevederile art. 75 din Legea nr. 36/1995, privind citarea părților pentru nesocotirea.
Legea nu instituie o sancțiune expresă pentru eliberarea certificatului de moștenitor cu nesocotirea normelor privind citarea tuturor moștenitorilor cu vocație succesorală. Nu s- ar putea susține însă că încălcarea acestor prevederi legale ar rămâne fără sancțiune. În acest caz, devine aplicabil regimul nulităților virtuale, în sensul că actul se va declara nul numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea sa - art. 105 alin. (2) v. Cod proc.civ..
Prin urmare, pentru a avea calitatea de a solicita anularea unui certificat de moștenitor la întocmirea căruia nu a fost citată, o persoană ar trebui să justifice calitatea sa de moștenitor acceptant, care a fost înlăturat de la moștenire prin emiterea acestuia, fie o altă calitate (creditor al succesiunii, creditor al moștenitorului înlăturat etc.) prejudiciat prin actul respectiv. Dacă finalitatea refacerii actului ar fi doar menționarea părților care cer anularea la rubrica destinată persoanelor străine sau renunțătoare, instanța apreciază că nu se poate dispune anularea actului.
În acest caz, vătămarea ar putea consta în privarea reclamantei de la drepturile sale asupra moștenirii mamei sale.
Instanța urmează a analiza condiția acceptării moștenirii, în termenul legal, de către reclamantă.
În privința acestui aspect, instanța constată neîndeplinită condiția mai sus menționată, întrucât reclamanta nu face dovada acceptării exprese/tacite a moștenirii după defuncta mamă. Susținerea mandatarei reclamantei cu privire la calitatea de acceptant tacit a reclamantei raportat la buna-credință din relațiile de rudenie, precum și lipsa de opoziție a pârâților nu pot acoperi lipsa calității reclamantei de acceptant a moștenirii.
În aceste condiții, instanța reține că reclamanta este străină de moștenirea mamei sale prin nedovedirea acceptării în termenul de opțiune succesorală a succesiunii. Prin urmare, aceasta nu justifică nicio vătămare prin emiterea certificatului de moștenitor a cărui nulitate o solicită, deoarece persoanele străine de succesiune și care nu justifică niciun alt drept sau interes nu se circumscriu noțiunii "de cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor", reglementate de lege, neavând calitate procesuală activă pentru a solicita nulitatea certificatului de moștenitor.
Având în vedere caracterul subsecvent, de accesorietate al contractului a cărui nulitate se cere la petitul 2, față de certificatul de moștenitor ce constituie cauza juridică a acestui contract, precum și față de neincidența vreunui alt motiv de nulitate instanța va respinge acțiunea și cu privire la acest petit.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței expuse, în termen, a declarat recurs reclamanta DP,
care a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând să se dispună admiterea acțiunii civile formulate, avându-se în vedere dispozițiile art. 304 pct.9 și 304 ind 1 C.proc.civ., fiind formulate următoarele critici:
În primul rând, în primele două petite ale acțiunii a solicitat să se constate nulitatea actelor atacate, deoarece neparticiparea unui moștenitor și necitarea acestuia la dezbaterea succesiunii atrage nulitatea absolută a cerfificatului de moștenitor, incidente fiind disp. art.2 din Decretul 167/1958. În acest context, față de disp. art.650 și 652 C.civ., pârâții nu se puteau subroga normelor legale în materia deschiderii succesiunii și să declare numai ce le convine, în speță că sunt mai puțini!
Prin urmare dacă în fața notarului ar fi fost declarați toți moștenitorii, notarul avea obligația de a emite citații și pe numele reclamantei sau ar fi putut dispune suspendarea succesiunii notariale în baza art. 78 lit.b) din L.36/1995. Însă acest fapt s-a putut produce și cu concursul funcționarului public care a eliberat o adeverință ce nu corespunde realității în sensul că nu s-a consemnat și numele reclamantei ca fiind descendentă a defunctei Sângeorzan P. . Eludarea legii presupune încălcarea sau nesocotirea intenționată a dispozițiilor legale cu prilejul încheierii sau executării unui act juridic și se sancționează cu nulitatea actului juridic.(și în prezent, și în momentul dezbateriii succesiunii în discuție exista și există obligația de a declara adevărul) .Ceea ce omite instanța de fond este că, în prezenta cauză cererea este întemeiată pe motivul excluderii unui moștenitor din certificatul de moștenitor, prin fraudarea legii.
2. În al doilea rând, în considerentele sentinței atacate instanța reține că reclamanta este străină de moștenirea mamei sale prin nedovedirea acceptării în termenul de opțiune succesorală a succesiunii. În aceste condiții instanța s-a antepronunțat și cu privire la petitele 3-7 pe care le-a disjuns. Instanța de fond nu a avut în vedere faptul că reclamanta
-recurentă a acceptat tacit succesiunea mamei sale, cu toate că în considerentele sentinței atacate menționează: "In încheierile de ședință din_ și_, s-a consemnat poziția
procesuală a pârâților mai sus menționați care au recunoscut faptul că reclamanta nu a fost încunoștințată cu privire la dezbaterea succesiunii pe cale notarială, aceasta aflând despre emiterea certificatului de moștenitor atacat abia în vara anului 2012"
În drept s-au indicat dispozițiile art.299 și urm C.proc. civ. art . 274 C.proc.civ.
Intimatul S. O. s-a prezentat în instanță și a arătat că este de acord cu admiterea recursului. Totodată a învederează instanței că mama sa, numita S. P.
, a decedat în anul 1998, că surorii lui, reclamanta DP, i-a revenit un teren de natură cânepiște precum și un lot de teren situat în ridul ,,Valea Târgului";, terenuri care sunt folosite de către pârâtul intimat S. I.
Ceilalți intimați deși au fost legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat apărări în scris.
Recursul declarat este fondat, fiind dat motivul dec casare cu trimitere spre rejudecare prevăzut de art.312 alin.3 C.pr.civ., instanța soluționând cauza fără a intra în cercetarea fondului.
Deși, potrivit dispozitivului sentinței atacate, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, din considerentele acesteia, rezultă că, în realitate, instanța a analizat doar calitatea procesuală activă și interesul legitim al reclamantei DP pentru a solicita constatarea nulității certificatului de moștenitor și a contractului autentic, subsecvent acestuia, contestat de reclamantă.
În acest sens prima instanță a analizat dacă reclamanta a acceptat moștenirea după defuncta sa mamă reținând că doar calitatea de moștenitor acceptant justifică interesul și calitatea procesuală activă de a contesta certificatul de moștenitor, concluzionând că reclamanta nu a acceptat moștenirea, fără însă să soluționeze excepția prescripției dreptului de acceptare a moștenirii, invocată de pârâtul Sângeorzan O., prin întâmpinarea formulată de avocat(f.29 dosar fond), excepție la care acest pârât nu a renunțat, chiar dacă, în ședința publică din 1 februarie 2013(f.58 dosar fond) a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de reclamantă.
Așa fiind, soluția respingerii acțiunii în nulitate ca neîntemeiată nu este susținută de considerentele hotărârii, existând astfel contradicție între dispozitiv și considerente.
Pe de altă parte, reclamanta a invocat acceptarea tacită a moștenirii, aspect necontestat de ceilalți moștenitori iar instanța nu a administrat nicio probă, în scopul stabilirii cu certitudine că reclamanta nu a acceptat tacit moștenirea.
Or, din poziția exprimată de pârâtul intimat S. O. în fața instanței de recurs reiese că reclamanta ar fi primit din moștenirea mamei sale anumite terenuri, pe care, în prezent, le folosește pârâtul Sângeorzan I., urmare a faptului că reclamanta locuiește în străinătate.
În aceste circumstanțe, statuările primei instanțe în sensul că reclamanta nu a acceptat moștenirea sunt rezultatul insuficientei cercetări a fondului excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală iar neconcordanța dintre soluția de respingere a acțiunii ca neîntemeiată și analizarea, în considerente, doar a interesului și calității procesuale active, echivalează cu o necercetare a fondului acțiunii, ceea ce determină casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Primind cauza spre rejudecare instanța va administra toate probele care se impun pentru justa soluționare a cauzei, urmând să stabilească cu certitudine dacă reclamanta a acceptat tacit moștenirea, pentru a justifica interesul legitim de solicitare a constatării nulității certificatului de moștenitor și a actelor subsecvente acestuia referitoare la bunurile din masa succesorală și eventual va proceda la reunirea celor două dosare(prezentul dosar și cel format în urma disjungerii), în vederea asigurării unei judecăți unitare a cauzei.
Față de aceste considerente, tribunalul va admite recursul declarat, va casa sentința atacată și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, Judecătoria Năsăud.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite, ca fiind fondat recursul declarat de reclamanta DP, împotriva sentinței civile nr.807/2013, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, casează în întregime sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, Judecătoria Năsăud.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
B. R. -I. B. M. -L. G. N.
F. G. -C.
Redactat BRI/tehnoredactat BRI/_ /2 ex. Judecător fond CS
| ← Decizia civilă nr. 290/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 431/2013. Succesiune → |
|---|
