Decizia civilă nr. 347/2013. Prestație tabulară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 347/R/2013
Ședința publică din data de 6 februarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
JUDECĂTORI:
A. -T. N.
M. -C. V.
GREFIER:
M. -L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. C., împotriva deciziei civile nr. 501/A din 25 octombrie 2012, pronunțată de T. ul, în dosar nr. _
, privind și pe reclamanții B. V. -R. și B. R. -C., precum și pe pârâții R. S., C. A., C. A., B. V., H. I., H. L., H.
JOSEF, K. A., H. I. și GERGEL I., având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta reclamanților-intimați B. V. -R. și B. R. -C., avocat Criste I. -
T., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 31
ianuarie 2013, reclamanții-intimați au depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
La termenul de azi, reprezentanta reclamanților-intimați depune la dosar delegația de reprezentare.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamanților-intimați solicită respingerea recursului ca nefondat, și în consecință menținerea ca temeinică și legală a deciziei recurate, pentru motivele arătate în concluziile scrise depuse la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3582/20 Februarie 2012 pronunțată în dosarul civil nr. 39._ al Judecătoriei C. -N.
, a fost admisă excepția
prematurității acțiunii, invocată din oficiu și admisă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului S. R. prin M. F. .
Totodată, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții B.
V. R. și soția B. R. C., în contradictoriu cu pârâții R. S., C. A., C. A., B. V., H. I., H. L., H. J., K. A., Hotvath I., G. I., S. R. prin M. F. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. R. prin M. F., motiv pentru care a admis-o pentru următoarele considerente:
Poate avea calitate procesuală pasivă partea față de care reclamantul emite pretenția dedusă judecății. Din cuprinsul extraselor de CF nu rezultă că pârâta S. Român prin M. F. ar fi proprietar tabular. Apoi, actul de vânzare-cumpărare nu s-a încheiat cu acesta, succesiunea defunctului C. A. nu este vacantă iar dispozițiile de restituire în natură nu sunt emise de către S. Român prin M. F., ci de către
instituția Primarului municipiului C. -N. . Din rațiuni de opozabilitate nu pot fi împrocesuate persoane fizice sau juridice, iar cum în cauză reclamanții nu au determinat existența vreunui raport direct sau indirect cu pârâta S. Român prin M. F., prezența sa în proces nu este justificată.
Instanța, față de cererea privind dezbaterea succesiunii defunctului
C. A. a pus în discuție, din oficiu, excepția prematurității acțiunii, în raport de dispozițiile art.109 alin final C.pr.civ., apărările și susținerile părților fiind consemnate în ședința publică din data de 20 Februarie 2012.
Deliberând asupra excepției prematurității acțiunii, invocată din oficiu, instanța a reținut că reclamanții doresc, în principal, valorificarea promisiunii sinalagmatice de vânzare-cumpărare pe care, la data de_, au încheiat-o cu pârâții R. S., C. A. și C. A., iar pentru valorificarea cu succes a acestei convenții, pe cale oblică, au formulat petite ce tind la înscrierea dreptului de proprietate al promitenților vânzători în CF asupra terenurilor ce au făcut obiectul convenției.
În cauză fiind vorba despre două terenuri, despre care s-a constatat că ambele au făcut obiectul restituirii în natură în favoarea pârâtului R. A. și, respectiv C. A. sen.
Potrivit actelor de stare civilă, C. A. a decedat la data de_, anterior încheierii actului cu reclamanții. Așadar, promitenții vânzători C.
A. și C. A. au acționat în calitate de moștenitori extratabulari ai imobilului vândut reclamanților. Tatălui lor i s-a restituit în natură suprafața de 1202 m.p. cu nr. top. 16466/1, CF 1., situat în C. -N., B- dul Muncii nr. 187, prin dispoziția nr. 4029/_ .
Dacă, potrivit Legii nr. 7/1996 moștenitorilor lui C. A. legea le recunoaște calitatea de proprietari și le conservă dreptul dobândit prin succesiune, situația este diferită dacă doresc să înstrăineze bunul succesoral. Legea le pretinde, într-o atare situație, prealabila lor întabulare. Cu alte cuvinte, legea le pretinde ca, mai înainte de a vinde, să dezbată succesiunea defunctului pe care îl moștenesc, să își înscrie dreptul în CF, apoi să vândă în mod valabil.
Prin urmare, a rezultat că, pentru a fi valorificată promisiunea sinalagmatică, este necesară dezbaterea succesiunii defunctului C. A. ,
în funcție de care, ulterior, pot fi efectuate celelalte operațiuni de CF care tind la îndreptarea erorilor de întabulare, rectificările de CF, dezmembrările și apoi alipirile loturilor ce au fost înstrăinate reclamanților.
Legiuitorul a reglementat pentru unele tipuri de acțiuni, proceduri prealabile, a căror îndeplinire condiționează dreptul părților de a se adresa instanței. Aceste proceduri devin obligatorii în situațiile expres prevăzute de lege, așa cum dispune art.09 alin.2 C. pr.civ. iar dovada parcurgerii ei trebuie anexată la cererea de chemare în judecată.
În materia dezbaterii succesorale pe cale contencioasă, procedura prealabilă este obligatorie, astfel cum prevede art.109 alin.3 și 4 C.pr.civ..
Neîndeplinirea procedurii prealabile poate fi invocată de către instanță sancțiunea fiind respingerea acțiunii ca fiind prematur formulată.
Norma de drept invocată, fiind una de procedură, aplicarea ei este imediată așa încât, în raport de data promovării acțiunii:_ instanța constată că art. 109 alin. 2-4 C.pr.civ. modificat prin Legea nr. 202/2010 era în vigoare în forma modificată, legea intrând în vigoare potrivit art. XXVIII Legea nr. 202/2010, la data de 26 noiembrie 2010.
S-a constatat că reclamanții au depus demersuri efectuate în sensul dispozițiilor art. 109 C.pr.civ., ulterioare promovării cererii, iar nu prealabile, cum dispune legea.
Din această cauză, demersurile efectuate nu au putut constitui procedura prealabilă obligatorie, iar excepția prematurității cererii a fost admisă, cu consecința respingerii întregii acțiunii. Așa cum instanța a expus anterior, cererea reclamanților se sprijină pe capetele de cerere formulate pe cale oblică, iar dezbaterea succesiunii def. C. A. îndreptățește reclamanții, creditori ai moștenitorilor lui decujus să formuleze restul cererilor. Cum ele sunt interdependente, acțiunea nu a putut fi soluționată numai cu privire la imobilul ce aparține lui R. S., admiterea excepției determinând, indirect, soluția respingerii cererii și față de acesta.
Urmare soluției de respingere a acțiunii, asupra excepției lipsei de interes instanța nu s-a mai pronunțat, fiind de prisos.
Prin decizia civilă nr. 501/A/_ a T. ului C.
a fost admis apelul declarat de reclamanții B. V. R. și B. R. C. împotriva Sentinței civile nr. 3582/_ pronunțată în dosarul nr._ care a fost desființată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
T. ul a constatat că apelanților nu li se poate reproșa lipsa efectuării procedurii prealabile la care face referire prima instanță.
Este adevărat că la data introducerii cererii de chemare în judecată nu era efectuată procedura prealabilă însă, în acel moment instanța nu a fost investită cu judecarea unor capete de cerere referitoare la succesiune.
Acțiunea a fost completată pe parcursul procesului, formulându-se petite de constatare și dezbatere a succesiunii, procedurile premergătoare notariale prevăzute de art.109 Cod procedură civilă, fiind efectuate până la data pronunțării instanței.
Astfel, s-a constatat depunerea la dosar a cererii reclamanților din 07 Noiembrie 2011, certificatul eliberat de Camera Notarilor P. i la data de 10 Noiembrie 2011, precum și încheierea BNP din data de 10 Noiembrie 2011.
Prin urmare, la data pronunțării instanței, cerințele legale erau îndeplinite pentru soluționarea pe fond, astfel încât admiterea excepției prematurității este nelegală.
Orice lipsuri ar fi avut cererea, acestea au fost complinite până la termenul de pronunțare, impunându-se în cauză soluționarea pe fond.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a S. ui Român, aceasta ar fi trebuit pusă în discuție și analizată în contextul cererii de chemare în judecată completată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice,
solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate, în sensul respingerii apelului formulat de reclamanți împotriva hotărârii primei instanțe și menținerii acesteia în ceea ce privește
admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a S. ui Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
În motivarea recursului pârâtul arată că decizia pronunțată în apel este netemeinică și nelegală, în ceea ce privește soluția pronunțată în privința excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului sar prin Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile în care această excepție a fost soluționată cu luarea în considerare a cererii de chemare în judecată completată.
Reclamanții au formulat cerere de completare a acțiunii, pentru constatarea compunerii masei succesorale după defunctul C. A. și cu suprafața de 1202 mp teren nr. top 16466/1/1 identică cu cea din dispoziția de restituire în natură emisă la data de_ .
În mod corect a reținut prima instanță că din cuprinsul extraselor CF nu rezultă că pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice ar fi proprietar tabular, actul de vânzare-cumpărare nu s-a încheiat cu acesta, succesiunea după defunctul C. A. nu este vacantă, iar dispozițiile de restituire nu sunt emise de către S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ci de primarul mun. C. -N., astfel încât nu se justifică prezența în proces a acestuia în calitate de pârât.
În cauză nu sunt aplicabile prev. art. 26 din Decretul - lege nr. 31/1954, având în vedere că terenurile în litigiu nu fac parte din domeniul public al statului.
Prin întâmpinarea formulată, (f. 19-20),
reclamanții au solicitat respingerea recursului ca nefondat, raportat la împrejurarea că prima
instanță nu a soluționat fondul cauzei, în raport de acțiunea precizată, iar împrocesuarea pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice s-a făcut întrucât terenurile care fac obiectul dispozițiilor de restituire au fost preluate de către stat.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Așa cum corect a reținut instanța de apel, excepția lipsei calității procesuale pasive a S. ui Român prin Ministerul Finanțelor Publice se impune a fi pusă în discuția părților și analizată prin raportare la completarea de acțiune depusă de reclamanți la termenul de judecată din_ (f. 48 dosar fond).
Prin această completare reclamanții au solicitat includerea în masa succesorală rămasă după defunctul C. A. a unui teren în suprafață de 1202 mp, cu privire la care reclamanții au arătat că antecesorului pârâților li s-a emis dispoziție de restituire în natură (f. 28 dosar fond), identificarea din punct de vedere topografic a imobilului fiind însă greșită în conținutul dispoziției de restituire.
Din raportul de expertiză tehnică extrajudiciară depus în fața primei instanțe reiese că pe o suprafață de 971 mp teren este proprietar tabular S. Român.
Atât timp cât terenul ce a făcut obiectul restituirii în natură către antecesorul pârâților C. A. și C. A. nu este identificat sub aspect topografic, reclamanții contestă corectitudinea identificării astfel cum este făcută în conținutul dispoziției de restituire,iar pe o suprafață de teren identificată în Cf nr. 3608 C. ( în care ar fi posibil să se identifice terenul ce a făcut obiectul restituirii prin dispoziție), proprietar tabular este S. Român, curtea constată că, în mod corect a reținut tribunalul că soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive se impune a fi făcută în contextul analizării fondului cererii de chemare în judecată, astfel cum aceasta a fost completată.
Incidența excepției nu este exclusă, însă, curtea constată că în mod corect tribunalul a statuat că judecarea fondului litigiului, în urma
înlăturării excepției prematurității formulării acțiunii este oportun a fi făcută raportat la cadrul procesual complet stabilit de reclamanți.
În ipoteza în care susținerile pârâtului, în sensul că acesta nu justifică participarea în proces în calitate de pârât, raportat la obiectul cauzei și pretențiile deduse judecății, se vor dovedi a fi întemeiate în urma abordării fondului litigiului, instanța va dispune în consecință.
În fine, susținerea recurentului privind neapartenența imobilului ce face obiectul litigiului la domeniul public al statului nu este susținută de nicio dovadă, întrucât în fața primei instanțe, acțiunea fiind soluționată pe excepții, nu s-au administrat probe vizând fondul pricinii. Or, regimul juridic al terenului ce face obiectul litigiului constituie un atare aspect, care urmează a fi clarificat în cadrul soluționării acțiunii precizate, pe fond.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod proc.civ.,
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei civile 501/A din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
GREFIER
T. D. A.
-T.
N.
M.
C. V.
M. L. T.
Red. MV dact. GC 2 ex/_
Jud. apel: C.V.Balint, M. T.
| ← Decizia civilă nr. 490/2013. Prestație tabulară | Decizia civilă nr. 08/2013. Prestație tabulară → |
|---|
