Decizia civilă nr. 350/2013. Revendicare imobiliară

Dosar nr._ R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILA Nr. 350/2013

Ședința publică de la 28 Martie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE V. G.

Judecător C. -A. C.

Judecător C. -V. B. Grefier A. P.

S-a luat în examinare recursul declarat de recurent F. V., recurent G. R., recurent B. M. împotriva Sentinței civile nr. 2475/2012 din_ pronunțată in dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimat B. I., intimat B. P., având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurenților, av. Ucu Faur Mihai și reprezentanta intimatului B. I., av. L.

O. Nemeș.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul recurenților depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 325 lei și timbru judiciar de 3 lei.

Instanța constată că recursul este declarat în termen legal, este motivat, este comunicat și este legal timbrat.

La data de_ intimatul B. I. a depus la dosar întâmpinare.

Nemaifiind alte cereri, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reconvenționale formulate în cauză și admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

Pe cale de excepție, reprezentantul recurenților solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului B. I., raportat la faptul că doar proprietarul imobilului este cel care poate solicita înscrierea imobilelor în CF, iar dreptul de proprietate asupra imobilelor aparține reclamantelor din acțiunea introductivă de instanță.

De asemenea, reprezentantul recurenților invocă excepția autorității de lucru judecat cu privire la petitul 2 al cererii reconvenționale, raportat la faptul că succesiunea după B. P. a fost dezbătută definitiv și irevocabil în dosarul 5384/2004 și pe cale de consecință există o triplă identitate de obiect cauză și părți, nemaiputându-se relua dezbaterea moștenirii după acesta, și ținând cont de faptul că acesta nu putea dobândi după moartea sa mai multe bunuri decât avea în momentul decesului.

Pe fondul cauzei, reprezentantul recurenților arată că recurentul B.

I. este proprietarul unui imobil învecinat cu cel din litigiu și a ocupat în mod abuziv din proprietatea recurenților o bucătărie de vară și camara, care au fost cumpărate în anul 1970 de către familia F. Florea și V. împreună cu apartamentul nr. 2 înscris în CF 8729 T., nr top 1164/II.

Reprezentanta intimatului B. I. solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii de fond și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a intimatului B.

I., instanța de fond în mod corect a respins-o. Condiția cerută de legiuitor cu privire la existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat este îndeplinită în ceea ce-l privește pe intimat.

Intimatul are calitatea de proprietar asupra construcțiilor și asupra imobilului cu destinația teren în cotă de ½ parte, așa cum rezultă din extrasele de CF care se regăsesc la dosarul cauzei.

Cu privire la excepția autorității de lucru judecat cu privire la petitul nr. 2 al cererii reconvenționale, reprezentanta intimatului apreciază că nu sunt întrunite cele trei condiții privind identitatea de obiect, cauză și părți.

Pe fondul cauzei, recurentele susțin în continuare că intimatul ar fi ocupat fără drept încăperile cu destinația bucătărie de vară și cămară dar recunosc, la interogatoriu, că acele încăperi au fost folosite efectiv de tatăl intimatului, B. P., ca atelier de tinichigerie.

De altfel din probele testimoniale administrate în cauză reiese că toate anexele imobilului au fost construite cu contribuție egală de familiile F. și

B. .

Instanța reține cauza în pronunțare.

T. UL

Deliberând, reține că prin Sentința civilă nr.2475/17 Mai 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei T., a fost respinsă acțiunea civilă formulată de către reclamantele F. V., G.

R. și B. M., în contradictoriu cu pârâtul B. I., având ca obiect revendicare, ca neîntemeiată.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului reconvențional B. I. .

Totodată, a fost admisă cererea reconvențională precizată formulată de reclamantul reconvențional B. I. în contradictoriu cu pârâții reconvenționali F. V., G. R. și B. M. și B. P., dispunându-se rectificarea parțială a înscrierii nr. 11930/_ din C.F. nr. 8729 T. in sensul radierii dreptului de proprietate al reclamantelor asupra unei bucătării de vară și cămări, precum și a radierii acestor încăperi din componența apartamentului II.

S-a dispus inscrierea asupra terenului înscris în C.F. nr. 2431 T.

, nr.cad. 3774 a unei bucătării de vară, cămară, garaj și magazie în favoarea numiților B. P. și B. Finica, cu titlu de drept construire, ca bun comun.

S-a constatat că în masa succesorală rămasă după defunctul B.

P., decedat la data de_, cu ultimul domiciliu in mun. T., jud. C.

, intră și imobilele bucătărie de vară, cămară, garaj și magazie înscrise în CF nr. 2431 T. .

De asemenea, s-a constatat că moștenitorii defunctului B. P. sunt B. Finica, în calitate de soție supraviețuitoare, în cotă de 2/8 parte și pârâții B. I. și B. P., în calitate de descendenti de gradul I, în cote de 3/8 parte fiecare din masa succesorală.

S-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al numitei B. Finica și al pârâților B. I. și B. P. asupra imobilelor bucătărie de

vară, cămară, garaj și magazie înscrise în CF nr. 2431 T., în cotele menționate, cu titlu de drept moștenire, ca bun propriu.

S-a luat act de renunțarea la judecată față de petitele 3 și 4 din cererea reconvențională.

Au fost obligate reclamantele la plata în favoarea pârâtului B. I. a sumei de 3018 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Potrivit extrasului de carte funciara nr. 8729 T. reclamantele F.

V., G. R. și B. M. sunt proprietare tabulare asupra imobilului inscris in aceasta carte funciara, identificat cu nr.cad. 3774- C-U2 reprezentând apartament II compus din la etaj: 2 camere, bucătărie, baie, cămară, verandă; la parter: 2 bucătării de vară, 2 cămări, antreu și pivniță, precum și anexe: garaj și magazie.

Pârâtul B. I. este proprietarul imobilului invecinat, inscris in

C.F. nr. 8728 T., identificat cu nr.top. 11164/I reprezentând apartament I compus din 2 camere, bucătărie, cămară, coridor în suprafață de 90 m.p., cu părțile indivize din CF col. nr. 8727, nr.top. 1164.

Cele două apartamente și anexe sunt edificate asupra terenului înscris în C.F. nr. 2431 T., nr.cad. 3774, cu destinația curte în intravilan în suprafață de 97 stjp, asupra căruia sunt coproprietari reclamantele F. V., în cotă de 10/32 parte, G. R., în cotă de 3/32 parte, B. M., în cotă de 3/32 parte și pârâtul B. I., în cotă de 16/32 parte.

Reclamantele susțin că pârâtul a ocupat abuziv o bucătărie de vară și cămară, proprietatea lor, iar pârâtul invocă un drept de proprietate asupra acestora, susținând că antecesorii săi au fost cei care le-au construit.

Instanta a retinut ca actiunea in revendicare este actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar.

Potrivit art. 563 alin.1 din noul cod civil proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la altă persoană care îl deține fără drept. Rezultă astfel că pentru a fi întemeiată acțiunea în revendicare reclamantele trebuie să dovedească un drept de proprietate asupra bunului din litigiu.

Pentru a dovedi dreptul de proprietate asupra încăperilor din litigiu reclamanții au depus la dosar extrasul CF nr. 8729 T. și au solicitat administrarea probei testimoniale.

Potrivit depozițiilor martorelor Ursu M. și Fertea I., propuse de reclamanți, încăperile din litigiu existau la data cumpărării celor două apartamente, proprietatea familiilor F. și B., însă au fost cumpărate de către familia F., care ar fi dobândit astfel 2 bucătării de vară.

Din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 21/1972 de către notariatul de Stat Local T. a rezultat faptul că familia B. P. și Finica a cumpărat apartamentul nr. 1 înscris în CF nr. 8728 T., nr.top. 1164/I, compus din 2 camere, bucătărie, cămară, coridor, iar familia F. Florea și V. a cumpărat apartamentul nr. 2 înscris în CF nr. 8729 T., nr.top. 1164/II, compus din 2 camere, bucătărie, bucătărie de vară.

Din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare a mai rezultat faptul că familia Finica a cumpărat doar o bucătărie de vară.

Cea de-a doua bucătărie de vară și cămară a fost înscrisă în Cf nr. 8729 T. la data de_ în baza încheierii nr. 11930/2008, cu ocazia înscrierii și a anexelor constând în garaj, magazie, precum și a unei băi, pivniței, a verandei și a terasei.

Din cuprinsul dosarului de carte funciară ce a stat la baza pronunțării încheierii nr.11930/2008 rezultă faptul că aceste extinderi ale construcției inițiale au fost înscrise în cartea funciară în baza certificatului de atestare a edificării construcției nr. 7 din_, în care se menționează componența actuală a întregului imobil - apartament nr. II, precum și faptul că cele două bucătării de vară au fost edificate în anul 1974 fără autorizație de construcție. Acest certificat de atestare a edificării construcției nu reprezintă titlu de proprietate și nu este în măsură să facă dovada dreptului de proprietate al reclamantelor asupra celei de-a doua bucătării de vară și cămări edificate în anul 1974, acestea fiind menționate în acest înscris în baza documentației cadastrale efectuate la cererea reclamantelor.

Intrucât cea de-a doua bucătărie de vară și cămară au fost edificate fără autorizație de construire și au fost înscrise în CF nr. 8729

T. în favoarea reclamantelor doar în baza certificatului de atestare a edificării construcției, care nu face dovada dreptului de proprietate asupra acestor încăperi, instanța va analiza în continuare depozițiile martorilor audiați în cauză pentru a lămuri situația juridică a acestora. Astfel din depozițiile martorilor Cordiș G. Carolina și Rus F. Nicolae, a rezultat că bucătăria de vară și cămara din litigiu, precum și o magazie și un garaj au fost edificate de către defunctul B. P., martora Cordiș G. Carolina susținând că reclamanta F. V. a recunoscut faptul că una dintre bucătăriile de vară îi aparține lui B. P.

. In consecință instanța apreciază că dreptul de proprietate asupra bucătăriei de vară și cămării din litigiu i-a aparținut defunctului B. P. și soției B. Finica, astfel că în mod greșit au fost înscrise acestea în CF nr. 8729 T. în favoarea reclamantelor, după decesul defuncților B. P. și B. Finica.

În aceste condiții sunt incidente în cauză prevederile art.34 pct.1 din Legea nr.7/1996 potrivit cărora în cazul în care se constată că înscrierea nu a fost valabilă orice persoană interesată poate solicita rectificarea înscrierii din cartea funciară.

Astfel, în temeiul art.34 pct.1 din Legea nr.7/1996 a dispus rectificarea parțială a înscrierii nr.11930/_ din C.F. nr.8729 T. in sensul radierii dreptului de proprietate al reclamantelor asupra unei bucătării de vară și cămări, precum și a radierii acestor încăperi din componența apatamentului II.

Cu privire la petitul de înscriere a bucătăriei de vară și a cămării în favoarea numiților B. P. și B. Finica din cererea reconvențională reclamantele au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului reconvențional B. I., raportat la faptul că doar proprietarul imobilului poate solicita înscrierea imobilelor din litigiu în cartea funciară, iar dreptul de proprietate asupra acestora aparține reclamantelor.

Această excepție a fost unită cu fondul, apreciindu-se că este necesară administrarea de probe comune cu cele cu au fost administrate pentru soluționarea fondului litigiului.

Astfel, instanța putea soluționa excepția invocată doar în urma analizării calității de proprietar asupra imobilului revendicat, calitate în considerarea căreia a fost invocată excepția.

Având în vedere că instanța a apreciat că dreptul de proprietate asupra bucătăriei de vară și cămarii din litigiu a aparținut defuncților

B. P. și soției B. Finica a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului reconvențional B. I. de a solicita înscrierea în cartea funciară a acestor încăperi în favoarea antecesorilor săi.

Din depozițiile martorilor Ursu M., Rus F. Nicolae rezultă că defunctul B. P. a edificat pe lângă bucătăria de vară și cămara din litigiu și un garaj și magazie, asupra terenului înscris în C.F nr. 2431 T.

, nr.cad. 3774, aceste construcții fiind evidențiate și în raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. M. E. Feraru. Aceste constructii nu au fost inscrisa in cartea funciara, astfel incat pentru ca starea tabulara sa corespunda cu situatia reala a imobilului se va dispune inscrierea acestora asupra terenului înscris în nr. 2431 T., nr.cad. 3774, in favoarea numiților B. P. și B. Finica, acestea fiind construite în timpul căsătoriei și avand calitatea de bun comun.

B. P. a decedat la data de_, avand ultimul domiciliu in mun. T., jud. C. .

Masa succesorala ramasa dupa acest defunct a fost dezbătută prin Sentința civilă nr.524/2005 a Judecătoriei T., fără a fi incluse și

imobilele din litigiu. În consecință instanța, în temeiul art.111 C.pr.civ., art.650 și urm. C.civ. va constata că în masa succesorală rămasă după defunctul B. P. intră și imobilele bucătărie de vară, cămară, garaj și magazie înscrise în CF nr. 2431 T. .

Potrivit art.1 din Legea nr.319/1944, art.659 si 669 C.civ. moștenitorii defunctului B. P. sunt B. Finica, în calitate de soție supraviețuitoare, în cotă de 2/8 parte și pârâții B. I. și B. P., în calitate de descendenti de gradul I, în cote de 3/8 parte fiecare din masa succesorală.

În temeiul art.20, art.22 din Legea nr.7/1996 instanța a dispus înscrierea dreptului de proprietate al numitei B. Finica și al pârâților

B. I. și B. P. asupra imobilelor bucătărie de vară, cămară, garaj și magazie înscrise în CF nr. 2431 T., cu titlu de drept moștenire, ca bun propriu.

Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, instanta a apreciat ca cererea de chemare in judecata formulata de reclamanti este neintemeiata, fiind respinsă, iar cererea reconvențională, așa cum a fost precizată în ședința publică din data de_ fiind întemeiată, a fost admisă potrivit dispozitivului.

Văzând prevederile art.246 C.pr.civ. și manifestarea de voință a reclamantului reconvențional exprimată în ședința publică din data de_, instanța a luat act de renunțarea la judecată față de petitele 3 și 4 din cererea reconvențională.

În temeiul dispozitiilor art.274 C.pr.civ. si retinand ca reclamantele au cazut in pretentii, fiind in culpa procesuala, instanța le-a obligat pe acestea la plata cheltuielilor de judecata efectuate de pârâtul B. I., in suma de 3018, 60 lei, reprezentând onorar avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar. Onorariul expertului nu a fost inclus în cuantumul cheltuielilor de judecată deoarece această cheltuială nu a fost ocazionată de conduita culpabilă a reclamantelor, fiind necesară pentru

înscrierea în cartea funciară nu doar a încăperilor din litigiu, ci și a garajului și a magaziei, independent de atitudinea procesuală a reclamantelor.

Împotriva Sentinței civile nr.2475/17 Mai 2012 pronunțată de Judecătoria Turda, au declarat recurs în termen legal reclamantele

F. V., G. R., B. M.

(f.3-6), prin care au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reconvenționale formulate în cauză și admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.

Pe cale de excepție, recurentele au solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului reconvențional B. I., raportat la faptul că doar proprietarul imobilului este cel care solicită înscrierea imobilelor în cartea funciară, iar dreptul de proprietate asupra

imobilelor aparține reclamantelor din acțiunea introductivă de instanță după cum reiese din extrasul de C.F. nr.8729 T., A-1, număr cadastral 377-C-U2 și din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.21/1972 de către Notariatul de Stat T. .

Invocă pe cale de excepție autoritatea de lucru judecat cu privire la petitul nr.2 al cererii reconvenționale, raportat la faptul că succesiunea după B. P. a fost dezbătută definitiv și irevocabil în dosarul nr.5384/2004 și pe cale de consecință există tripla identitate de obiect, cauză și părți, nemaiputându-se relua dezbaterea moștenirii după acesta și ținând cont de faptul că acesta nu putea dobândi după moartea sa mai multe bunuri decât avea în momentul decesului.

Pe fondul cauzei, recurenții arată că B. I. a ocupat abuziv părți din imobilul situat în T., strada A. Mureșanu nr36, C.F. nr.8729 T.

, A-1, număr cadastral 377-C-U2, ele fiind proprietare asupra imobilului conform extrasului de carte funciară depus la dosar, B. I. fiind proprietarul unui imobil învecinat cu cel identificat anterior, ocupând în mod abuziv din proprietatea lor o bucătărie de vară și cămară, care au fost cumpărate în anul 1970 de către familia F. Florea și V. împreună cu apartamentul nr.2, înscris în C.F. nr.8729 T., nr. topo 1164/II, după cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.21/1972 de către Notariatul de Stat T. .

Mai învederează recurenții că în anul 1970 când familia F. Florea și V. a cumpărat apartamentul nr.2 de care aparține bucătăria de vară, a fost renovată această bucătărie de vară, renovarea făcându-se sub același acoperiș și a constat în: pivnița și intrarea la pivniță sub jumătate din bucătărie, iar în cealaltă jumătate, unde exista deja intrarea la pod, s-a închis cu doi pereți, s-a mascat intrarea la pod și a reieșit o așa-zisă cămară, pe mijloc făcându-se un perete despărțitor, rezultând două încăperi.

Din toată această renovare, dintr-o bucătărie mai mare au rezultat până la urmă două încăperi (bucătării), două cămări și o pivniță.

În ceea ce privește dobândirea apartamentului nr.1 din litigiu de către pârâtul B. I., acesta l-a dobândit în anul 2004 printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă de la B. Finica, care înainte să moară i-a dat băiatului, B. I. acel apartament, fără să îi dea vreo bucătărie de vară, cămară, garaj și magazie, care sunt în proprietatea lor.

Oricum pârâtul B. I. nu avea și n ici n u are un drept succesoral la moștenire după B. Finica, aceasta nefiind mama sa naturală, el fiind doar crescut de către aceasta după ce tatăl său, B. P. s-a recăsătorit cu ea.

În ceea ce privește celălalt copil al lui B. P. senior, acesta a rămas la mama sa naturală, B. Ana care l-a și crescut, prin urmare, acesta (B. P. junior) poate să pretindă un drept de moștenire după B.

P., dar niciodată după B. Finica.

Mai menționează recurenții faptul că B. Finica nu a avut niciodată descendenți, pârâtul B. I. și numitul B. P. junior, având ca părinți pe B. P. senior și soția acestuia, B. Ana, după cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9, raportat la prevederile art.312 pct.3 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată

intimatul B. I. a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea sentinței civile atacate, ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că în opinia sa sentința instanței de fond este temeinică și legală, instanța de fond procedând la o apreciere corectă a probatoriului scriptic și testimonial administrat în cauză, criticile aduse prin cererea de recurs nefiind fondate.

În mod corect instanța de fond a procedat la respingerea acțiunii introductive de instanță și a admis cererea reconvențională, apreciind că probatoriul scriptic și testimonial administrat în cauză confirmă susținerile sale.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a sa, apreciază că în mod corect instanța de fond a respins această excepție. Astfel, condiția cerută de legiuitor cu privire la existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat este îndeplinită în ceea ce îl privește, având calitatea de proprietar asupra construcțiilor și asupra imobilului cu destinația teren în cotă de 1/2 parte, așa cum rezultă din extrasele de carte funciară depuse la dosar.

În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat cu privire la petitul nr.2 al cererii reconvenționale, aceasta se impune a fi respinsă întrucât nu sunt întrunite cele trei condiții privind identitatea de obiect, cauză și părți.

Nici raportat la fondul cauzei, criticile nu sunt fondate, recurentele nefăcând altceva decât să reitereze o stare de fapt, susținută de ele prin actele depuse la dosar.

Mai învederează intimatul că prin Certificatul de moștenitor nr.45/2004 prin care s-a predat pe seama recurentelor masa succesorală după defuncta F. Florea, printre bunurile ce compun masa succesorală se regăsește cota de 1/2 parte din apartamentul nr.2 situat în T., strada A. Mureșanu nr.36, care la acel moment era compus din două camere, bucătărie și bucătărie de vară, înscris în C.F. nr.8729

individuală T., nr. topo 1164/II și nicidecum două bucătării de vară, așa cum încearcă să acrediteze ideea recurentele.

Astfel, raportat la criticile aduse sentinței de fond prin cererea de recurs, intimatul solicită respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea sentinței civile atacate.

Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul reține următoarele:

Calitatea procesuală activă, condiție de exercitare a acțiunii civile, presupune existența unei identități între persoana reclamantului și

persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății.În considerarea calității def.B. P. și B. Finica de proprietari ai imobilului revendicat, în mod corect, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului- reconvențional B. I. de a solicita înscrierea în cartea funciară.

Este neîntemeiat și cel de-al doilea motiv de recurs, în sensul că nu există autoritate de lucru judecată în privința dezbaterii masei succesorale după def.B. P. .

Într-adevăr prin SC nr.524/_ pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul civil nr.5384/2004 a fost dezbătută masa succesorală după def.B. P. constatându-se că masa succesorală se compune din cota de 1/2 parte din imobilul -apartament nr.1 înscris în CF 8728 T. nr top 1164/1 cu cota de 8/32 parte din terenul înscris în CF 2431 T. nr top 1164 ]n suprafață de 349 mp. și părți comune indivize aferente înscrise în CF 8727 T. nr top 1164, moștenitori fiind B. Finica, în cotă de 1/4 parte, în calitate de soție supraviețuitoare și B. I. și B.

P., ambii în calitate de fii, împreună în cotă de 13/4 parte.

Contrar susținerilor recurentelor, în speță, nu a fost dezbătută din nou succesiunea după def.B. P., ci doar s-a complinit masa succesorală cu bunuri care inițial au fost omise, posibilitate recunoscută prin disp.art.118 din Legea nr.36/1995. Această procedură poate fi realizată fie pe cale notarială, fie pe cale judiciară, cale la care a recurs și intimatul B. I., prin formularea cererii reconvenționale.

Revenind asupra fondului cauzei, respectiv a situației juridice a celor două încăperi (bucătărie de vară și cămară) al cărei drept de proprietate este disputat de către părți, tribunalul reține că în mod corect, prima instanță, a reținut că aparține def.B. P. și B. Finica, cu titlu de drept construire.

Pornind de la contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 21/1972 de către Notariatul de Stat Local T. a rezultat faptul că familia B. P. și Finica a cumpărat apartamentul nr. 1 înscris în CF nr. 8728 T., nr.top. 1164/I, compus din 2 camere, bucătărie, cămară, coridor, iar familia F. Florea și V. a cumpărat apartamentul nr. 2 înscris în CF nr. 8729 T., nr.top. 1164/II, compus din 2 camere, bucătărie, bucătărie de vară. Așadar, din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare rezultă faptul că familia Finica a cumpărat doar o bucătărie de vară.

Acest aspect, precum și faptul că def.B. P. a edificat o bucătăria de vară și cămara din litigiu, alături de un garaj și o magazie, a fost confirmat de probele testimoniale administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor Ursu M. și Rus F. Nicolae.Apoi, martora Cordiș G. -Carolina a arătat că cele două bucătării de vară au fost folosite tot timpul una de către familia F. și una de către familia B., recurenta F. V. spunându-i că una dintre cele două bucătării de vară aparține lui B. P. .

Depoziția martorei Fertea I., în mod corect, a fost înlăturată din ansamblul materialului probator, susținerea acesteia că cele două bucătării de vară existau la data cumpărării imobilului, anul 1972, fiind cumpărate odată cu apartamentul nr.2 al recurentelor, fiind singulară și contrazisă de celelalte probe administrate.Astfel, așa cum rezultă din certificatul de atestare a edificării construcției încăperile din litigiu (cea

de-a doua bucătărie de vară și cămara) au fost construite, ulterior în anul 1974 fără autorizație de construire.

Pentru toate aceste considerente, constatând legală și temienică sentința civilă recurată, în tem.art.312 cod pr.civilă, tribunalul va respinge recursul declarat de F. V., G. R. și B. M. ,

împotriva Sentinței civile nr.2475/17 Mai 2012, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.

În tem.art.274 cod pr.civilă tribunalul va obliga recurentele să plătească intimatului B. I. suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de F. V., G. R. și

B. M., împotriva Sentinței civile nr.2475/17 Mai 2012, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.

Obligă recurentele să plătească intimatului B. I. suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 Martie 2013.

Președinte,

V. G.

fiind transferat la altă instanță semnează Președinte T.

Ana-SS

Judecător,

C. -A. C.

Judecător,

C. -V. B.

Grefier,

A. P.

Red.CC/dact.APB _

Jud.fond:A. L. P. 2 ex.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 350/2013. Revendicare imobiliară