Decizia civilă nr. 42/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ DOSAR NR.10._
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr.677/2001
DECIZIA CIVILĂ NR.42/R/2013
Ședința publică din 17 Ianuarie 2013 Completul este constituit din: PREȘEDINTE: C. -A. C. JUDECĂTOR: C. -V. B. JUDECĂTOR: V. G.
GREFIER: A. -P. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul pârât O. I. , împotriva Sentinței civile nr.684/24 Mai 2012, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Gherla, privind și pe intimatul reclamant A. I. -H., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reprezentantul recurentului pârât, domnul avocat A. Nicolae P. și reprezentanta intimatului reclamant, doamna avocat I. Alexandrescu, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Se constată că prin Încheierea civilă nr.175/CC/R/22 Noiembrie 2013 a fost respinsă cererea de acordarea a ajutorului public judiciar formulată de recurentul
O. I., încheierea fiind dată cu drept de reexaminare în termen de 5 zile de la comunicare (f.53).
Reprezentantul recurentului pârât, domnul avocat A. Nicolae P. depune la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 651 lei și timbru judiciar în sumă de
5 lei (f.55), solicitând încuviințarea înscrisurilor depuse la dosar la filele 45-49, prezentând spre vedere originalul acestor înscrisuri. Totodată, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune ori înscrisuri de depus la dosar.
Reprezentanta intimatului reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
T. ul după deliberare, nemaifiind alte chestiuni prealabile de invocat, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentanților părților asupra recursului promovat în cauză.
Reprezentantul recurentului pârât pune concluzii de admitere a recursului, în principal, casarea în tot a sentinței civile atacate pe care o consideră nelegală iar pe cale de consecință respingerea cererii de chemare în judecată iar, în subsidiar, casarea sentinței și pe cale de consecință reducerea sumei de 4.569 Euro, acordată în favoarea intimatului de către prima instanță cu titlu de diferență de preț, până la concurența sumei de 2.246 Euro, cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial și taxă de timbru, timbre judiciare.
Reprezentanta intimatului reclamant pune concluzii de respingere a recursului și menținerea sentinței civile atacate, ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr.684/2012 pronunțată în ședința publică din data de_, Judecătoria Gherla a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul A. I. H. împotriva pârâtului O. I. și în consecință:
A obligat pe pârât să plătească reclamantului suma de 4569 euro sau echivalentul în lei la cursul B.N.R. din data plății, cu titlu de diferență preț, cu
dobânda legală calculată începând cu data de 20 iulie 2011 și până la plata efectivă a sumei.
A obligat pe pârât să plătească reclamant suma de 3307 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți în toamna anului 2011 reclamantul a vândut pârâtului un număr de 447 de oi, din care pârâtul a achitat în momentul încheierii contractului suma de 10.000 euro și a predat reclamantului un autoturism marca Volkswagen Touran în valoare de 8500 euro, urmând ca până la data de_ pârâtul să mai plătească reclamantului o diferență de preț în sumă de 8000 euro. (fila 7)
În data de 1 mai 2011 pârâtul a mai plătit reclamantului suma de 14.000 lei RON, întocmind un înscris în care recunoștea că mai are de plătit suma de 5600 euro, înscris semnat de ambele părți.(fila 6)
Cu privire la susținerile pârâtului că reclamantul s-a obligat să-i predea și o cantitate de fân și patru iesle metalice pentru hrănirea oilor, instanța de fond a considerat că nu au fost probate, întrucât în înscrisurile întocmite de părți nu se menționează despre așa ceva, iar declarațiile martorilor prezenți la încheierea contractului, sunt contradictorii, astfel că potrivit disp. art. 1269 din Noul Cod Civil, interpretarea contractului cu privire la obligația de a preda fânul și ieslele, trebuie interpretată în favoarea celui care se obligă, respectiv a reclamantului, iar potrivit disp art. 1191 al.2 din vechiul Codul Civil încă în vigoare conform art. 230 lit.a din legea nr. 71/2011, nefiind admisibilă proba cu martori peste cea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde că s-ar fi zis înaintea, în timpul sau după redactarea actului .(fila 28, 32)
Întrucât din datoria de 8000 euro, consemnată în contract pârâtul a plătit reclamantului în luna mai 2012, suma de 14.000 lei, rezultă că la cursul de 4,08 lei pentru in euro stabilit de Banca Națională a României pentru data de_, pârâtul a plătit echivalentul sumei de 3431 euro.
Scăzând suma de 3431 euro plătită de pârât în data de_ din suma de 8000 euro pe care o mai avea de plătit conform contractului, rezultă că pârâtul mai datorează reclamantului suma de 4569 euro și nu suma de 5600 euro pretinsă prin acțiune, motiv pentru care, în temeiul art. 1270 din Noul cod civil instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul A. I. H. împotriva pârâtului O. I. și în consecință va obliga pe pârât să plătească reclamantului suma de 4569 euro sau echivalentul în lei la cursul B.N.R. din data plății, cu titlu de diferență preț, cu dobânda legală calculată începând cu data notificării pârâtului și până la plata efectivă a sumei.
În temeiul art. 274 al.1 din Codul de Procedură Civilă, instanța de fond a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3307 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar calculată pentru suma pentru care a fost admisă acțiunea.(fila 14, 15, 48).
Pârâtul O. I. a declarat recurs in termen impotriva sentinței,
solicitând în principal casarea acesteia iar după rejudecare cauzei d către instanța de recurs, respingerea acțiunii reclamantului iar în subsidiar admiterea in parte a acțiunii, iar pe cale de consecință reducerea sumei de 4569 Euro, acordată în favoarea intimatului de către prima instanță cu titlu de diferență pe preț, până la concurența sumei de 2246 Euro, cu cheltuielile de judecată.
În motivare a arătat că instanța de fond a reținut în mod eronat atât stare de fapt, cât și ce de drept aplicabilă în cauză.
Astfel, prin contractul încheiat între părțile din proces, recurentul pârât a cumpărat de la intimatul/reclamant un număr de 447 oi țurcane, de 397 oi contra sumei de 260 lei de oi iar 50 contra sumei de 150 lei.
Conform înțelegerii părților încheiată în formă consensuală, cu valoare de act adițional la convenția inițială, tot în același preț mai sus arătat, vânzătorul intimat a vândut pârâtului-recurent si o cantitate de fân în valoare de 5000 lei respectiv 4 iesle metalice în valoare de 4000 Ron. Pentru a nu fi în prezența îmbogățirii fără justă cauză, întrucât reclamantul-intimat nu a mai predat niciodată pârâtului-
recurent nici fânul nici cele 4 iesle, se impune ca din prețul final de-110.720 lei să fie scăzută si suma de 9000 lei.
Convenția încheiată în formă scrisă cuprinde și o eroare materială, mai exact s-a inserat greșit numărul de 250 de oi achitate la data semnării convenției, când în realitate s-au achitat inițial 300 de oi pentru care s-a achitat suma de 10.000 Euro și 8500 Euro echivalentul unui VW Touran, sume ce se impun a fi calculate la un curs de 4.2 Ron/Euro(cursul BNR la data plății).
Eroarea materială mai sus arătată a fost dovedită din economia probelor pe care pârâtul-intimat Ie-a produs în primă instanță și prin scriptele ce le va depune in instanța de recurs.
Printr-un simplu calcul rezultă faptul că prețul total al oilor era de 110.720 lei. Din 110.720 Ron se impune a se scădea-10.000 Euro X 4.2 Ron/1Euro la momentul plătii=42000 Ron-8500 Euro(VW Touran) x 4.2 Ron/1 Euro la momentul plății =35700 Ron.
Mai exact 77700 lei aferent primelor 300 de oi achitate la data încheierii contractului.
Ulterior s-a achitat suma de 14000 Ron achitați în luna mai 2012, apoi 9000 Ron(contravaloarea fânului și a celor 4 iesle metalice nepredate)
Diferența este de 10.020 lei, ce raportat la cursul BNR din 24 mai 2012 sunt 4.46Ron/1Euro=2246 Euro, ci nu 4569 Euro cum în mod eronat a apreciat instanța de recurs.
Datorită faptului că intimatul nu a predat recurentului fânul și cele 4 iesle metalice la timp, recurentul a fost nevoit să vândă în pierdere 150 de oi pentru a cumpără fânul necesar, cu 150 lei pierzând 110 lei /oaie din culpa exclusivă a reclamantului/intimat.
Pârâtul recurent, l-a invitat pe reclamant să-i restituie oile în schimbul restituirii banilor plătiți, în perioada Crăciunului 2010, însă intimatul a refuzat.
Instanța de fond a înlăturat în tot depozițiile martorilor propuși de intimat, cu totul că i-a încuviințat, afirmând că, clauzele unui contract se interpretează în folosul debitorului în ceea ce privește fânul și ieslele, fără a aprecia în mod corect cine este debitorul așa zisului rest de preț, ce în speță se pretinde că este recurentul, nicidecum intimatul.
Proba cu martori încuviințată recurentului este cu totul admisibilă în prezenta cauză în primă instanță, nefiind incidente dispozițiilor art. 1191 C.Civ, întrucât a dovedit o înțelegere încheiată în formă consensuală, care este în strânsă legătură cu convenția inițială, fiind un act adițional al acesteia.
Date fiind cele de mai sus, a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
În drept a invocat dispozițiile art. 274, 304, 305, 312 C.Pr.Civ
Prin întâmpinarea formulată de intimatul A. I. H.
, a solicitat respingerea recursului ca nefondat si pe cale de consecință menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Apreciază că sentința instanței de fond este temeinică și legală, în mod corect instanța de fond a admis cererea subsemnatului, raportat la vastul probatoriu administrat în cauză, astfel că recursul formulat de recurent apare ca nefondat.
Analizând recursul promovat în cauză prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul în baza prevederilor art.312 coroborat cu art.304 ind.1 Cod procedură civilă, le va respinge pentru următoarele considerente:
Recurentul pretinde că ar fi convenit cu reclamantul intimat, cu valoare de act adițional la convenția inițială, ca acesta să-i predea și o cantitate de fân în valoare de 5.000 lei și 4 iesle metalice în valoare de 4.000 lei.
Martorul Mocan V. arată în declarația sa că la momentul încheierii contractului s-a discutat că reclamantul îi va livra în același preț fân în valoare de
5.000 lei și 4 iesle metalice, care nu au fost consemnate in scris.
Martorul Braica, în schimb, arată că nu s-a discutat un asemenea aspect. Declarațiile martorilor sunt contradictorii, însă nici declarația martorului
Mocan V., care face referire la o discuție legată de livrarea fânului și a ieslelor
metalice, nu duce la concluzia că aceste au fost avute în vedere la stabilirea prețului, respectiv că valoarea lor urma să fie dedusă din diferența de preț rămasă neachitată.
Astfel fiind, în condițiile in care părțile nu au inserat nimic despre aceste bunuri nici in convenție, nici in chitanța aflată la fila 6, singura concluzie posibilă este aceea că, și dacă ar fi promis pârâtului ieslelor și fânul, aceste bunuri au fost avute în vedere ca un bonus și nu ca parte din obiectul obligației asumate de vânzător.
Din contractul de vânzare cumpărare aflat la fila 7 dosar, rezultă fără echivoc împrejurarea că după achitarea avansului constând din 10.000 euro, un autoturism evaluat la 8500 euro, a rămas un rest de preț de 8.000 de euro.
Indicarea în contract a echivalentului a 250 de oi avansului plătit este într- adevăr eronat, suma plătită acoperind valoarea mai multor oi, potrivit calcului matematic, însă această eroare de calcul este lipsită de relevanță, câtă vreme cuantumul sumei rămasă neachitată, 8.000 de euro este clar recunoscut de către cumpărător. Eroarea ar fi prezentat importanță doar in cazul in care acțiunea ar fi fost admisă in varianta subsidiară și s-ar fi dispus obligarea pârâtului la restituirea oilor rămase neachitate, căci in acest caz ar fi trebuit să fie corect determinat numărul oilor ce urmau să se restituie.
Recurentul pretinde că 397 de oi au fost prețuite la 260 de lei, iar 50 de oi la 150 de lei, în timp ce la interogatoriu reclamantul a arătat că 397 de oi au fost prețuite la 260 lei, 20 de oi la 150 de lei, iar restul de 30 de oi la 200 lei.
Susținerile părților contractante nu sunt întru totul concordante cu privire la numărul oilor pentru care s-a stabilit prețul de 150 lei/oaie, dar, așa cum am arătat nu există nici un dubiu că suma rămasă de achitat a fost de 8.000 de euro.
Aceasta este menționată în contract și preluată în înscrisul de la fila 33 din dosar de care s-a prevalat chiar recurentul.
Din suma de 8.000 de euro s-a achitat ulterior 14.000 lei, rămânând diferența constatată de instanță la plata căreia a fost obligat pârâtul.
Câtă vreme diferența de preț rămasă neachitată este certă și asumată în scris de către debitor, iar valoarea ieslelor și a fânului nu poate fi dedusă din suma de achitat, criticile aduse de recurent sentinței atacate sunt nefondate.
Astfel, în temeiul dispozițiilor art 312 alin.1 și 304 ind.1 C.pr.civ. va fi respins ca nefondat recursul păstrându-se în întregime hotărârea atacată.
Nu vor fi acordate cheltuieli de judecată în recurs, recurentul nefiind îndreptățit la acestea, fiind căzut în pretenții, iar intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul O. I. împotriva Sentinței civile nr.684/24 Mai 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Gherla, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 Ianuarie 2013
PREȘEDINTE, C. -A. C. | JUDECĂTOR, C. -V. B. | JUDECĂTOR, V. G. |
GREFIER, A. -P. B. |
Redactat A.P.B./18 Ianuarie 2013/1915
Red. C.V.B./Tehn. D.B./2 ex./_ Judecător Fond: F. S.
| ← Decizia civilă nr. 1099/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 586/2013. Pretenții → |
|---|
