Decizia civilă nr. 420/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA NR. 420/R/2013 ȘEDINȚA PUBLICĂ D_ ILIE 2013 COMPLETUL CONSTITUIT DIN: PREȘEDINTE: E. L.
JUDECĂTOR: M. O. -S. JUDECĂTOR: D. -I. T. GREFIER: A. P.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuent G. V.
O. împotriva Deciziei civile nr. 1233/2012 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., privind și pe intimat C. L. PENTRU S. D. DE P. P. A. T. F., intimat C. J. PENTRU S.
DE P. P. A. T. C., intimat A. I., intimat A. E.
, intimat G. N., intimat G. D., având ca obiect fond funciar_ . La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa partilor. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, dupa care, se constată că la data de_, revizuentul a depus la dosar concluzii scrise.
Instanța constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la data de_, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând reține că prin decizia civilă nr. 1233/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., s-au admis recursurile declarate de pârâții C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F. și A. I. și A. E., împotriva sentinței civile nr. 8420/2012 din 11 aprilie 2012 dosar nr._ a Judecătoriei C. -N., care a fost modificată în sensul că s-a respins acțiunea formulată de reclamanții G. V., G. V. O., G. D., în contradictoriu cu pârâții C.J.S.D.P.T C. . și C.L.S.D.P.T.F., A. I., A. E., având ca obiect
anulare titlu proprietate și obligarea Comisiilor de fond funciar la reconstituirea dreptului de proprietate.
Au fost obligați intimații G. să plătească recurenților A. I. si A.
, suma de 1467 lei cheltuieli de judecată în fond și 1250 lei în recurs. Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
În vederea înlăturării efectelor regimului comunist au fost adoptate acte legislative prin care s-a urmărit reconstituirea dreptului de proprietate. Legea 18/1991 a suferit mai multe modificări, însă în decursul timpului dispozițiile legale au consemnat că actele de reconstituire a dreptului de proprietate emise în baza actelor legislative anterioare fiecărei modificări rămân valabile. Reclamanții au formulat cererea de reconstituire în baza Legii 247/2005, cererea fiind înregistrată la data de_ .
Situația juridică existentă la data înregistrării acestei cereri trebuia respectată întrucât în caz contrar se aduce atingere securității și siguranței circuitului civil. Din această perspectivă contrar reținerilor instanței de fond, prezintă o relevanță deosebită momentul în care cererea a fost formulată.
Chiar dacă sub aspect temporal emiterea titlului de proprietate a cărui anulare se solicită s-a făcut în anul 2006, trebuie analizată situația care a dus la emiterea cu întârziere a acestuia în condițiile în care cererile de reconstituire au fost făcute cu mult timp înainte.
Din actele dosarului rezultă că emiterea titlului de proprietate s-a făcut în baza unor hotărâri judecătorești pronunțate înainte de intrarea în vigoare a Legii 247/2005 ( prin Sentința civilă nr. 2970/2000 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 11573/1999, C. L. F. și C.
J. a fost obligată să pună în posesie reclamantul asupra unui teren indicat în adeverința 957/_ în suprafață de 4,22 ha).
Așadar capătă relevanță deosebită faptul că la data formulării cererii de reconstituire a reclamanților, recurenții erau îndreptățiți la reconstituirea acestui teren, fiind dovedit acest lucru. În ceea ce privește efectiva punere în posesie trebuie reținut că din analiza registrului agricol al antecesorilor reclamanților, rezultă că suprafața deținută de aceștia la nivelul anilor 1959 era de 1,78 ha, iar prin titlurile de proprietate emise anterior li s-a reconstituit îndreptățirea unor suprafețe echivalente ( TP_, TP 27614/1998 ).
Împrejurarea că în cartea funciară figurează înscris dreptul de proprietate al antecesorilor reclamanților nu este una care să probeze în mod absolut îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate și a locului unde acesta se poate face. Legea nu recunoaște o prevalență a unui din mijloacele de probă avute în vedere stabilind doar modul în care acestea trebuie să se analizeze și interpreteze.
Din această perspectivă trebuie avut în vedere că nu este exclus în mod absolut ca ulterior anului dobândirii dreptului de proprietate regimul juridic al terenului să fi suferit modificări, în sensul înstrăinării fără ca acestea să fie evidențiate în cartea funciară. De altfel analiza cărților funciare denotă că în mare măsură cărțile funciare ulterior începerii regimului comunist au rămas în nelucrare, dovadă în acest sens fiind și faptul că terenul a făcut obiectul colectivizării fără ca noul proprietar să fie înscris. De asemenea este de menționat că în registrul agricol al antecesorilor reclamanților acest teren cu denumirea toponimică indicată nu figurează, iar declarațiile testimoniale denotă că terenul a fost folosit de antecesorii recurenților de la care terenul a ajuns în posesia CAP-ului.
Coroborând toate aceste probe, nu se poate da o eficiență doar extrasului de carte funciară, neexistând nici un element care să ducă la aprecierea nepertinenței celeilalte probe, din contră putându-se aprecia că în cazul de față cartea funciară este cea care nu mai reflectă realitate.
Pentru aceste considerente în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 312 alin. 3 C. proc. civ. a admis recursurile declarate de pârâții C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F. și A. I. și A. E., împotriva Sentinței civile nr. 8420/2012 din 11 aprilie 2012 dosar nr._ a Judecătoriei C. -N. pe care a modificat-o în sensul că s-a respins acțiunea formulată de reclamanții G. V., G. V. O., G. D.
, în contradictoriu cu pârâții C.J.S.D.P.T C. . și C.L.S.D.P.T. F., A. I. ,
A. E., având ca obiect anulare titlu proprietate și obligarea Comisiilor
de fond funciar la reconstituirea dreptului de proprietate. Recurenții A. au făcut cheltuieli de judecată în fața instanței de fond precum și în fața instanței de recurs. În temeiul art. 274 C. proc. civ. au fost obligați intimații
G. să plătească recurenților A. I. si A. E., suma de 1467 lei cheltuieli de judecată în fond și 1250 lei în recurs.
Prin cererea de revizuire înregistrată sub nr._ reclamantul G.
V. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art.322 pct.2 C.proc.civ. schimbarea în totalitate a deciziei nr. 1233/_ . aTribunalului C., în sensul respingerii recursului declarat de către C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Horești si de recurenții A. I., A.
E. împotriva sentinței civile nr. 8420/_ a Judecătoriei C., menținerea in totalitate a acestei sentințe, prin care s-a anulat in parte Titlul de proprietate nr. 3340/3286 eliberat de C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. la data de_ pentru terenul in suprafața de 5755 mp, identificată prin raportul de expertiza tehnica judiciara, întocmit de expert tehnic judiciar Chiriac G., parte din parcela 756/1 din tarla 30, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că la soluționarea cererilor de recurs, instanța a avut in vedere motivele de recurs invocate de către recurentii- parati, precum si motive de ordine publica. Apreciază ca nelegala admiterea cererilor de recurs, prin prisma motivelor invocate, instanța de recurs fiind datoare, in baza rolului activ, sa analizeze intreg probatoriul administrat in cauza, coroborat cu planul parcelar al Comisiei Locale, obținut de la Cadastru, cu declarațiile de vecinătăți ale terenului nostru, zona unde se identifica terenul litigios precum si cărților funciare, inscrisuri de care s-au prevalat ambele parti improcesuate, statuând ca "folosința terenului" echivalează cu dreptul de proprietate, ca motiv de ordine publica.
Prin prisma motivelor de drept al cererii de recurs, art. 312 punctul 5 C.pr.civ, apreciază ca recursul paraților A. este nefondat. Instanța de fond a analizat cu foarte multa atenție, toate probele administrate de către parti, inscrisuri si probe testimoniale, iar hotărârea pronunțata pe fond, a avut in vedere respectarea cadrului legal al Legii nr. 18/1991 modificată și completată, pentru revendicarea dreptului de proprietate al reclamantului.
Potrivit Legii. nr. 18/1991 modificată si completata, dreptul de proprietate se dovedește prin regim de Carte funciara, declarațiile vecinilor ale terenului litigios, planul parcelar de indentificare a zonei, registrul agricol, evidenta speciala a titlurilor de împroprietărire din 1934, si orice alte probe certe din care sa rezulte calitatea de proprietar si întinderea drepturilor de proprietate.
Sentința civila nr. 5375/2006 pronunțata in Dos. 7429/2005 al Judecătoriei C., adusa de către recurenții A. in etapa de recurs, invocandu-se si un Raport de expertiza (judiciara sau extrajudiciara) intocmit de expert Drenciu, sunt acte care nu le sunt opozabile, revizuentul nefiind parte in proces, si nici citat la efectuarea acelei expertize. Mai mult, inscrisurile au fost mentionate in cererea de recurs, fara a fi comunicate cu celelalte parti. Simpla afirmație a recurenților ca prin hotărârea amintita li s-a stabilit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 5755 mp, parte din parcela 756/1 din tarla 30, nu complinește dispozițiile imperative ale legiuitorului in ce privește incalcarea procedurii inaintea primei instanțe, in dos.7429/2005 al Judecătoriei C. -N. .
In dosarul de fond, fila 87 si 129, terenul atribuit recurenților, identificat in CF 1018 nr. Top 3480-3483, in zona numita "Taborhely". raportat la terenul lor, identificat in CF 2909, nr. Top 3475/5 si 3475/6, in zona numita "Ronghios", coroborat cu Raportul de expertiza judiciara efectuat de expert Chiriac G. si cu martorul recurenților -parați, dovedesc o alta stare de fapt si de drept, decât cea susținuta de recurenți si acceptata, de
instanța de recurs. Astfel, din procesul verbal de punere in posesie a paraților, raportat la Planul parcelar de la Cadastru, C. L. refuzând sa pună la dispoziția expertului planul parcelar al zonei" Ronghios", terenurile părților se afla diametral opuse, vecinătățile sunt diferite. Potrivit declarațiilor din dosarul funciar al lui G. V., vecinii terenului litigios sunt: stg. O. Aurel -CF 2985, nr. Top 3474/3, dreapta Corojan V. -CF 2842, drum national-sud.
Expertiza efectuata de expertul Drenciu Mihai, a omis includerea si a numerelor top 3474/5 si 3474/5, omisiune care s-a perpetuat si in documentația cadastrala. Omisiunea cu intenție realizata de expert a avut ca finalitate, in concurs cu C. L. de fond Funciar F., precum si a paraților, prejudicierea de drepturile legitime ale reclamanților.
Potrivit legii fondului funciar, C. L. era datoare sa purceadă de graba la soluționarea cererii revizuientului, înregistrata sub nr. 8215/2005 F.
, ori, in speța recunoaște ca nu deține niciun plan parcelar al zonei Ronghios, s-a grăbit la punerea in posesie a paraților. Criteriile sunt mai mult decât evidente pentru punerea in posesie a paraților, neglijând cadrul legal si dispozițiile imperative ale legiuitorului. Punctul de vedere al Comisiei Județene a fost neutru, cu tendințe aparent legale "...punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate...nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut delimitările in teren, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței parcelare....".
Reținerea instanței ca "...in registrul agricol al antecesorilor reclamanților acest teren cu denumirea toponimica indicata nu figurează, iar declarațiile testimoniale denota ca terenul a fost folosit de antecesorii recurenților de la care terenul a ajuns in posesia CAP-ului...coroborând...nu se poate da o eficienta doar extrasului de carte funciara, neexistand nici un element care sa conducă la aprecierea nepertinentei celeilalte probe.....cartea funciara este cea care nu reflecta realitatea...", luându-se in considerare doar argumentele recurenților A. . Suprafața totala ce i se cuvenea in zona a fost dovedita pe baza declarațiilor martorilor și a actelor eliberate de către Primăria F. .
Apreciază ca in judecarea cauzei, legea se aplica si nu "aprecierea subiectiva" a dovezilor clare, evidente a dreptului de proprietate, dobândit de antecesorul său cu titlu de împroprietărire in 1934, teren înscris in CAP in anul 1962. Folosința unui teren de către un terț, nu indreptateste pe nimeni si cu atât mai puțin legea in domeniu, ca acel terț, sa fie asimilat cu adevăratul proprietar, in baza unor declarați ale unor martori. Mentinerea eronata a acestei stări de fapt de către C. locala de Fond Funciar, denota subiectivismul in care s-a procedat la punerea in posesie a unui neproprietar.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 322 punct 2 C.pr.civ.
Prin întâmpinările formulate intimații C. locală de Fond Funciar F.
, A. Janos și A. E. au solicitat respingerea cererii de revizuire. Intimații A. Janos și A. E. au solicitat și obligarea revizuientului la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând cererea de revizuire formulată, tribunalul reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.322 pct.2 C.proc.civ. revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă instanța "s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut";.
Motivul de revizuire menționat poate fi invocat în cazul în care instanța s-a pronunțat extra petita, plus petita sau minus petita, respectiv asupra unui capăt de cerere care nu a fost formulat, ori asupra unui petit formulat, însă cu depășirea obiectului cererii, precum și dacă nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut.
În speță, prin recursurile formulate pârâții C. locală de Fond Funciar F., A. Janos și A. E. au solicitat modificarea sentinței civile nr.8420/2012 a Judecătoriei C. -N., în sensul respingerii acțiunii reclamantului G. V., decedat în cursul procesului, continuată de moștenitorii acestuia, G. Nastasie, G. V. O. și G. D., având ca obiect anularea titlului de proprietate nr._ pentru terenul în suprafață de 5755 mp și obligarea comisiilor de fond funciar la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren.
Raportat la cele menționate mai sus și observând dispozitivul deciziei civile nr. 1233/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C.
, tribunalul consideră că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.322 pct.2 C.proc.civ., instanța de recurs nepronunțându-se extra petita, plus petita ori minus petita. Instanța a admis recursurile declarate de pârâți și a modificat sentința atacată, în sensul respingerii acțiunea formulată de reclamanții G.
V., G. V. O., G. D., așa cum s-a solicitat prin cele două recursuri.
De altfel este de observat că revizuientul nu a indicat în mod concret asupra cărei cereri s-a pronunțat instanța fără să fi fost formulată, ori asupra cărui petit formulat s-a pronunțat cu depășirea obiectului cererii, precum și care ar fi cererea asupra căreia nu s-a pronunțat. Aspectele invocate privind analizarea probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în cauză nu pot fi analizate pe calea revizuirii, nefiind admisibil ca părțile să se plângă aceleiași instanțe care a pronunțat hotărârea de modul în care au fost apreciate probele și au fost stabilite raporturile dintre părți sau în care s-a reținut incidenta unui text legal ori, dimpotrivă, inaplicabilitatea altuia.
Pentru motivele expuse mai sus, tribunalul consideră neîntemeiată cererea de revizuire, urmând să o respingă ca atare.
În baza art.274 C.proc.civ. revizuientul va fi obligat să plătească intimaților A. JANOS și A. E. suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în revizuire, reprezentând onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondată cererea de revizuire declarată de reclamantul G.
V. -O. împotriva deciziei civile nr. 1233/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în totul.
Obligă revizuientul să plătească intimaților A. JANOS și A. E. suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în revizuire.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, E. L. | JUDECĂTOR, M. O. -S. | JUDECĂTOR, D. -I. T. |
GREFIER, A. P. |
Red. D.T./C.Ț./_
| ← Decizia civilă nr. 133/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 341/2013. Fond funciar → |
|---|
