Decizia civilă nr. 4238/2013. Legea 10/2001
| Comentarii |
|
R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4238/R/2013
Ședința publică din data de 30 octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
M. -C. V.
JUDECĂTORI:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
A. -T. N.
G. :
M. -L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de R. J. D. prin mandatar
M. F. -O., împotriva sentinței civile nr. 907 din 22 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr._, privind și pe pârâtul P. M. S. M. precum și pe intervenienta SC M. S.
, având ca obiect plângere în baza Legii nr. 10/2001.
Se constată că la data de 28 octombrie 2013, s-au depus la dosar, din partea reclamantului-recurent, concluzii scrise.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de
23 octombrie 2013, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 807 din 22 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș s-a respins plângerea formulată de petentul R. J. D. împotriva Dispoziției nr. 979/2009 emisă de intimatul P. M. S.
, jud. Maramureș.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Referitor la identificarea faptică și tabulară actuală a imobilelor revendicate situate în S. M., P-ța Libertății, nr. 11 și str. Gh. Doja, nr. 67/A, înscrise în CF 390 și CF 389, instanța a avut în vedere concluziile raportului de expertiză judiciară (necontestat de părți) reținând că terenul în litigiu se compune din:
nr. top. 882 - 565 mp, CF 54188 - teren + casă, la adresa str. Ghe- orghe Doja - proprietar Statul Român;
nr. top. 883/1 - 736 mp, CF 54014 - teren - proprietar SC Aska Grafica;
nr. top. 883/2/1 - 2.166 mp, CF 51305 - teren + casă cu etaj, la adresa str. P-ța Libertății, nr. 11, proprietar Statul Român;
nr. top. 883/2(â/2 - 414 mp, CF 50662 - teren + casă, la adresa str.
G. Doja, nr. 67/A, proprietar Statul Român.
Suprafața totală a numerelor topografice enumerate este de 3.881 mp din care teren ocupat de construcții 1.970 mp, iar restul de 1.911 mp este constituit din curte și zone de acces.
Practic suprafața de 3.881 mp face legătura între str. Piața Libertății nr. 11 și str. G. Doja nr. 67 și a constituit în perioada interbelică curtea Kohan, după numele proprietarilor de la acea dată.
Tabular, la nivelul anului 1930 imobilele din CF 389 Sighet au constituit proprietatea numitului Natan Samu Kahan și ulterior, în 1941 sub B29 s-a operat succesiunea în favoarea soției acestuia pentru ca apoi în 1959 să se intabuleze Decretul de expropriere.
Imobilele din CF 390 Sighet au constituit proprietatea aceluiași Kahan Samu și au fost moștenite de soția acestuia Kahan (născ. Weinberger) Jolan. Și cu privire la acest imobil, în anul 1959 s-a intabulat Decretul de expropriere sub B10 din CF 390 .
Așadar, pentru a dovedi calitatea sa de persoană îndreptățită, recla- mantul trebuia să facă dovada calității sale de moștenitor al defunctei Kahan (născ. Weinberger) Jolan, soția supraviețuitoare a defunctului Kahan Nathan Samu.
Reclamantul a depus la dosar arbore genealogic din care rezultă că proprietarul tabular Kahan Nathan Samu ar fi decedat în anul 1936 și că ar fi stră-străbunicul reclamantului.
Astfel reclamantul a susținut (conform arborelui genealogic depus) că el este fiul lui Kahn Rivka (Aurora) care, la rândul ei, ar fi fiica lui Weiss Aidel, fiica lui Weinberger Perl Jolan, dec. 1941, fiica lui Kahan Regina, fiica lui Kahan Nathan Samu.
Susținerile din arborele genealogic nu sunt justificate de actele de stare civilă depuse la dosar.
Conform CF, Weinberger Jolan a fost soția și nu fiica lui Kahan Samu și în CF 389 Sighet Kahan Samu figurează ca fiind soțul lui Kahan Taube.
Actul comunicat la dosar sub nr. 109/_ emis de Comunitatea E- vreilor Sighet atestă că Weinberger Perl Bavla a decedat în anul 1938 (nu 1941 cum se arată în arborele genealogic) și a fost soția lui Haim Smuel Zinwel și fiica lui Mordehai Tvi Wainberger și nu a lui Weinberger Alexandru cum ar rezulta din arborele genealogic de la fila 58.
Coroborând decizia de predare a moștenirii emisă la_ cu arborele genealogic tribunalul a reținut că reclamantul a dovedit că este fiul lui Rozman Rivka (născ. Kahn). Însă filiația după bunicii arătați în arborele genealogic (Weiss Aidel Herman și A. Arie Lebiș), apoi după străbunicii a- firmați a fi Weinberger Perl Iolan și Chaim Smuel), după stră-străbunicii Kahan Regina și Weinberger Alexandru și respectiv după Kahan Nathan Samu nu a fost dovedită cu actele depuse la dosar.
O altă neconcordanță în filiația afirmată de reclamant privește persoana Weinberger Perl Iolan despre care (conform arborelui genealogic) reclamantul afirmă că ar fi nepoata de fiică a proprietarului tabular inițial Natan Kahan Samuel, dar care conform poziției de sub B9 din CF 390 Sighet a fost soția lui Kahan Samuel, nu nepoata sa. Această neconcordanță și lipsa unor acte de stare civilă care să confirme arborele genealogic de la fila 58 a condus instanța la concluzia că, așa cum s-a reținut în Dispoziția nr.
979/ 2009, petentul nu face dovada calității de moștenitor al persoanelor ex- propriate.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, solicitând modificarea sentinței atacate, și în consecință anularea Dispoziției nr. 979/2009 și admiterea Notificării nr. 84/2002 înregistrată la nr. 5961/2002 la Primăria municipiului S. M., în sensul restituirii în natură a imobilului situat în S. M. P-ța Libertății nr. 11 și S. Gh. Doja nr. 67/A.
În motivarea apelului, reclamantul a arătat următoarele:
În motivarea sentinței este invocat faptul că sunt neconcordanțe în arborele genealogic respectiv este confundat Kahan Nathan Samu soțul lui Kohn Taube, cu Kahan Chaim Smuei soțul lui Weinberger Perl Jolan. (bunicul lui Weinberger Perl Jolan a fost Kahan Nathan Samu).
În ceea ce privește depunerea la dosar a actelor de filiație, s-a arătat în timpul dezbaterilor, la ședința din_ că arhivele Comunității Evreilor din S. M. a fost distruse în anii 50. Motiv pentru care este imposibilă procurarea actelor și dovezilor de stare civilă sau filiație din perioada 1900- 1956 (certificate de naștere, certificate de căsătorie etc). Din acest motiv s-au depus cereri ia Serviciul Județean Maramureș al Arhivelor Naționale, pentru a elibera copii după certificate de stare civilă pentru dovedirea filiației.
S-a făcut cerere la Serviciul Județean Maramureș al Arhivelor Naționale, în privința eliberării copiei Certificatul de moștenitor 7815/1936 notat în C.f. 389, 390 S. M. din anul 1941, 13 martie pentru lămurirea filiație moștenitoarei. Această cerere a fost redirecționată spre soluționare Judecătoriei S. M. de unde reclamantul nu a primit nici un răspuns, la fel nu s-a emis nici un răspuns din partea Primăriei municipiului S. M., fapt semnalat în scris la ședința din_ . Tot atunci, reclamantul a învederat instanței solicitarea de a cere transmiterea acestor înscrisuri din oficiu. Nu are cunoștință ca acest lucru să se fi întâmplat, apreciind prin urmare că nu s-a respectat art. 255 alin.4 din N.C.P.C.
S-a interpretat greșit: data emiterii Certificatului de moștenitor a lui Weinberger Jolan, data decesului acestuia și notarea Certificatului de moștenitor în cărțile funciare.
Nu a fost luată în considerare nici Declarația pe propria răspundere din_ autentificată de Biroul notarial public "Cheresteșiu" din Cărei, depusă la dosar, în data de_ și nu s-a făcut aplicarea art. 270, 273 din N.C.P.C. La fel, nici înscrisurile eliberate de Baza centrală de date a numelor victimelor Shoahului Yad Vashem Ierusalim, Israel.
O altă critică vizează lipsa soluționării cererii de intervenție în interes propriu formulat de S.C. M. S. ., deși instanța a hotărât soluționarea admisibilității acestuia împreună cu fondul cauzei.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile Titlului II art. 466 N.C.P.C.
Prin întâmpinarea formulată (f. 9-11) intimata SC M. S. a solicitat următoarele:
Recalificarea căii de atac din apel în recurs, nulitatea recursului pe motivul lipsei calității de reprezentant al mandatarului reclamantului și pe împrejurarea că în mod greșit sunt invocate dispozițiile Noului Cod de Procedură Civilă, în condițiile în care acțiunea a fost înregistrată în anul
2009, inadmisibilitatea raportat la împrejurarea că nu se invocă niciunul din motivele de recurs prev. de art. 304 Cod proc.civ., iar motive de ordine publică nu există.
Pe fondul recursului, intervenienta a solicitat respingerea acestuia, arătând că atât cu ocazia emiterii deciziei, cât și prin sentința tribunalului, în mod corect s-a reținut că petentul nu a făcut dovada calității de moștenitor după proprietarii tabulari.
Totodată, a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului în ce privește critica referitoare la omisiunea instanței de fond de a se pronunța asupra cererii de intervenție a SC M. S. .
La termenul de judecată din_ în temeiul art. 26 alin. 3 din Legea nr.10/2001, modificat prin art. XII din Legea nr. 202/2010, instanța a recalificat calea de atac promovată în cauză, stabilind că aceasta este recursul și nu apelul, astfel cum a fost declarat de reclamant.
Totodată, reprezentantul reclamantului a precizat că nu mai susține temeiurile de drept prevăzute de Noul Cod de Procedură Civilă, întemeindu- și recursul pe dispozițiile art. 3041, art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția nulității recursului, întemeiată pe art. 161 Cod proc.civ., respectiv lipsa dovezii calității de reprezentant al reclamantului, invocată de către intervenientă, curtea constată că numitul
M. F. O., persoană care a declarat calea de atac în numele reclamantului, a fost desemnat ca și mandatar al reclamantului R. J.
D., în baza procurii speciale autentificată sub nr. 3030/_ de notarul
G. Katri, să-i reprezinte interesele în dosarul nr._, iar până în prezent nu s-a făcut dovada revocării acestei procuri.
Prin urmare, curtea apreciază că mandatarul M. F. O. îl reprezintă în mod valabil pe reclamant, excepția lipsei calității de reprezentant urmând a fi respinsă.
Referitor la excepția lipsei de interes a reclamantului în criticarea hotărârii sub aspectul nepronunțării asupra cererii de intervenție formulată de SC M. S., curtea constată că aceasta este fondată, urmând a fi admisă.
Interesul reprezintă una dintre condițiile oricărui demers judiciar întreprins. Una dintre trăsăturile interesului ca și condiție a exercitării unui demers judiciar, este ca acesta să fie personal.
Reclamantul nu justifică un astfel de interes, în a contesta legalitatea hotărârii primei instanțe, sub aspectul nesoluționării cererii de intervenție formulată de intervenienta SC M. S., aceasta fiind singura care justifica interesul de a declara recurs împotriva hotărârii primei instanțe, pe acest considerent.
Pe fondul cauzei, curtea constată că prima instanță în mod corect a respins plângerea formulată împotriva dispoziției nr. 979/2009 a P. ui mun. S. M., menținând astfel statuarea potrivit căreia, reclamantul nu a făcut dovada calității de moștenitor după proprietarii tabulari ai imobilelor revendicate.
Reclamantul a solicitat restituirea în natură a imobilelor evidențiate în CF nr. 1586 S. M., proprietar tabular fiind numitului Kahan Salamon, în CF nr. 1638 S. M., proprietari tabulari fiind numiții Kahan A. Leb, Kahan Terezia, Kahan Coloman, Kahan Eizie, Kahan Rebeca, Mayer Renee, Mayer Sara, Mayer Carol, Korovitz Leo și Korovitz Helen, în CF nr. 3012 S. M., proprietar tabular fiind numitului Kahan Samuel și CF nr. 3701 S. M., proprietar tabular fiind Kahan Salamon.
Totodată, în cursul soluționării litigiului în fața primei instanțe, reclamantul a depus copiile CF nr. 389 și 390 S. M., proprietari tabulari fiind Nasan Samu Kahan, respectiv soția lui Kahan Samuel născ. Weinbergher Iolan.
Reiese așadar că reclamantul pentru a-și dovedi calitatea de persoană îndreptățită să beneficieze de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr.10/2001, trebuia să facă dovada prin acte de stare civilă, respectiv certificate de moștenitor, a întregii descendențe, în condițiile în care afirmă că este strănepotul proprietarilor de carte funciară.
Este adevărat că la dosarul format în urma notificării s-au depus două certificate de moștenitor nr. 941/2003 și 942/2003, eliberate de notarul G. Katri din Israel, care atestă faptul că reclamantul este moștenitor legal - strănepot al defuncților Kahan Nathan Samu decedat la data de_ și Kahan născ. Weinbergher Iolan, decedată la data de _
.
Aceste acte însă nu pot fi luate în considerare, în condițiile în care nu prezintă întreaga succesiune a moștenitorilor, nu indică datele de naștere și respectiv deces ale tuturor moștenitorilor succesivi, astfel încât să se poată verifica succesiunea gradului de rudenie în linie directă a reclamantului, până la gradul pretins - al treilea - reclamantul afirmând că este strănepotul proprietarilor de carte funciară.
Reclamantul era ținut să facă dovada cu acte de stare civilă, emise de autoritățile abilitate în acest sens, că este moștenitorul proprietarilor tabulari, potrivit cerințelor art. 4 alin. 2 din Legea nr.10/2001, pentru a putea beneficia de măsuri reparatorii în temeiul acestui act normativ, dovadă pe care nu a făcut-o.
Instanța de fond a reținut în mod corect faptul că există inadvertențe între filiația afirmată de reclamant și aspectele ce reies din evidențele de carte funciară, edificator în acest sens fiind faptul că în Cf 389 S. M. figurează ca soție a lui Kahan Nathan Samu numita Kohn Taube (f. 195 dosar fond), iar în CF 390 S. M., figurează ca soție a lui Kahan Samuel numita Weinbergher Iolan (f. 197 dosar fond).
Intabulările fiind făcute la data de_ în CF nr. 389 S. M., respectiv_, în CF nr. 390 S. M., este evident că sunt persoane diferite, aspect ce rezultă și din diferențele de nume.
Totodată, în CF nr. 1638 S. M., proprietari tabulari sunt Kahan A. Leb, Kahan Terezia, Kahan Coloman, Kahan Eizie, Kahan Rebeca, Mayer Renee, Mayer Sara, Mayer Carol, Korovitz Leo și Korovitz Helen, reclamantul neprecizând cine dintre aceste persoane sunt antecesorii săi și nedovedind calitatea sa de moștenitor după nici unul dintre ei.
Pentru aceste considerente, constatând că reclamantul nu a făcut dovada calității de moștenitor după proprietarii tabulari, afirmând că este moștenitor al mai multor persoane, fără a aduce dovezi edificatoare în acest sens, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de reclamantul R. J. D. împotriva sentinței civile nr. 807 din 22 mai 2013 a T. ui Maramureș pronunțată
în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
M.
C. V.
T.
D.
A.
-T. N.
G.
M. L. -T.
Red. MV dact. GC 2 ex/_
Jud. fond: D. W.
| ← Sentința civilă nr. 244/2013. Legea 10/2001 | Decizia civilă nr. 202/2013. Legea 10/2001 → |
|---|
