Decizia civilă nr. 4332/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4332/R/2013
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: V. M. - președintele Curții de Apel C. Judecători: D. -L. B. - vicepreședinte al Curții de Apel C.
A. C.
Grefier: S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții P. T. și P.
M. și cel declarat de pârâtul C. A. B. împotriva deciziei civile nr. 191 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții B. S. C., B. N., N. Y. V., M. S.
E. și C. LOCAL AL M. C. -N., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți, doamna avocat C. Drăgan cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta pârâtului recurent, doamna avocat Neamț
C. cu împuternicire avocațială la dosar și pârâtul intimat B. S. C., lipsă fiind reclamanții recurenți, pârâtul recurent și pârâții intimați B. N.
, N. Y. V., M. S. E. și reprezentantul pârâtului intimat C. Local al mun. C. -N. .
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanții recurenți P. T. și P. M. este timbrat cu suma de 58 lei taxă judiciară de timbru și 2 lei timbru judiciar.
Recursul declarat de pârâtul recurent C. A. B. este timbrat cu suma de 75 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta reclamanților recurenți învederează instanței că a ridicat de la grefa instanței câte un exemplar din întâmpinarea formulată de pârâții B. N. și B. S. C. și pârâtul Ciupe A. B. .
De asemenea, reprezentanta pârâtului recurent Ciupe A. B. învedera faptul că a ridicat de la grefa instanței un exemplar din întâmpinarea formulată de pârâții intimat B. S. C. și B. N. .
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea recursului, în principal casarea deciziei recurate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de apel. În subsidiar, solicită modificarea în parte a deciziei recurate în sensul admiterii acțiunii precizate și admiterea în parte a cererii reconvenționale.
Reprezentanta pârâtului recurent C. A. B. solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel în vederea refacerii/ completării probatoriului ce se impune a fi administrat pentru justa soluționare a cauzei. În subsidiar, solicită
casarea ca nelegală a hotărârii, cu reținerea cauzei spre judecare, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu avocațial, precum și cheltuielile de judecată din apel.
Pârâtul intimat B. S. C. solicită respingerea ambelor recursuri considerând că motivele invocate nu constituie motive de nelegalitate, cele două încheieri aflându-se la mapa cu hotărâri ale grefierului deși la dosarul cauzei nu a fost depusă niciuna.
Apreciază că nu se poate afirma că aceste încheieri de ședință nu au fost întocmite sau că s-a produs o omisiune care a cauzat o vătămare a părților, solicitând respingerea cererii de casare și retrimitere a cauzei spre rejudecare.
Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea recursului formulat de pârâtul recurent Ciupe A. B. .
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 13652/2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, s-a admis în parte cererea principală, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanții-pârâți B. N. și B. S. C., în contradictoriu cu pârâții- reclamanți P. T. și P. M., precum și cu pârâții C. A. B. și C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N., prin primar și intervenientele în interes propriu N. Y. V. și M. S. E. .
S-a admis în parte cererea reconvențională, astfel cum a fost precizată, formulată de pârâții-reclamanți P. T. și P. M., în contradictoriu cu reclamanții-pârâți B. N. și B. S. C., precum și cu pârâții C. A. B. și C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. și intervenientele în interes propriu
N. Y. V. și M. S. E. .
S-a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele N. Y. V. și M. S. E. .
S-a stabilit linia de hotar între imobilul teren în suprafață de 1060 mp aparținând reclamanților-pârâți B. N. și B. S. C. în coproprietate cu Municipiul C. -N., înscris în CF nr.1. C. -N., nr. cad. 13120, situat în C.
-N., str. D. nr.43-45, jud. C. și imobilul teren în suprafață de 181 mp aparținând pârâților-reclamanți P. T. și P. M. în coproprietate cu pârâtul
C. A. B., înscris în CF colectivă nr.1. C. -N., nr. topo 4771/3, situat în C. -N., str. D. nr.43-45, jud. C., de-a lungul punctelor A-B-C-D-E, astfel cum au fost acestea identificate pe schița de plan - "Detaliu"; ce constituie anexa nr.12 a raportului de expertiză judiciară topografică întocmit în cauză de expert tehnic judiciar M. I. .
Au fost obligați pârâții-reclamanți P. T. și P. M., precum și pârâtul
C. A. B. să desființeze gardul care desparte în prezent imobilul proprietatea acestora de imobilul proprietatea reclamanților-pârâți B. N. și B.
S. C. și a Municipiului C. -N., iar în caz de refuz, autorizează pe reclamanții-pârâți B. N. și B. S. C. să procedeze la desființarea acestuia pe cheltuiala pârâților-reclamanți P. T. și P. M., precum și a pârâtului C. A. B. .
Au fost obligați pârâții-reclamanți P. T. și P. M. să desființeze construcțiile constând în terasă mansardă și scară de acces la mansardă, prin care aceștia au realizat o extindere pe orizontală a construcției inițiale, iar în caz de refuz, autorizează pe reclamanții-pârâți B. N. și B. S. C. să procedeze la desființarea acestora pe cheltuiala pârâților-reclamanți P. T. și
P. M. .
Au fost obligați pârâții-reclamanți P. T. și P. M., precum și pe pârâtul C. A. B. să modifice traseul conductei de canalizare care le deservește imobilul, astfel încât aceasta să nu mai parcurgă transversal terenul proprietatea reclamanților-pârâți și a Municipiului C. -N. .
S-a dispus radierea dreptului de servitute întabulat asupra imobilului teren înscris în CF nr.1. C. -N., nr. cad. 13120 și în favoarea imobilului înscris în CF colectivă nr.1. C. -N., nr. topo 4771/3.
S-a dispus instituirea unui drept de servitute de trecere pietonală cu lungimea de 7,7 m și lățimea de 2,5 m, precum și a unui drept de servitute de trecere pietonală cu lungimea de 6,6 m și lățimea de 1,5 m, ambele asupra imobilului teren înscris în CF nr.1. C. -N., nr. cad. 13120 și în favoarea imobilului constând în apartamentul nr.1 înscris în CF individuală nr.1. C. -
N., nr. topo 4771/3/I (CF colectivă nr.1. C. -N., nr. topo 4771/3) pe traseele identificate pe schița de plan - "Detaliu"; ce constituie anexa nr.12 a raportului de expertiză judiciară topografică întocmit în cauză de expert tehnic judiciar M. I. .
Au fost obligați reclamanții-pârâți B. | N. | și B. | S. | C. | și | |
intervenientele în interes propriu N. Y. | V. | și M. | S. | E. | să |
procedeze la refacerea documentației cadastrale a imobilului teren în suprafață de 1060 mp înscris în CF nr.1. C. -N., nr. cad. 13120, în sensul rectificării configurației limitelor planului de amplasament și delimitare a parcelei cu nr. cad. 13120 în conformitate cu schița de plan - "Modificare limite nr. cad. 13120"; ce constituie anexa nr.9 a raportului de expertiză judiciară topografică întocmit în cauză de expert tehnic judiciar M. I. .
Au fost respinse celelalte petite din cererea principală a reclamanților- pârâți B. N. și B. S. C., precum și din cererea reconvențională a pârâților-reclamanți P. T. și P. M., ca neîntemeiate.
Au fost obligați pârâții-reclamanți P. T. și P. M. la plata către reclamanții-pârâți B. N. și B. S. C. a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu expert.
A fost obligat pârâtul C. A. B. la plata către reclamanții-pârâți B.
N. și B. S. C. a sumei de 640 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu expert.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin dispoziția de restituire, de acordare a dreptului de folosința special si de propunere privind acordarea de despăgubiri nr.6297/_ emisă de Primarul Municipiului C. -N. (filele 238 - 240) s-a dispus, între altele, restituirea în natura, în favoarea reclamanților-pârâți și a cotei de 1/2 parte din terenul liber în suprafață totală de 1060 mp, din parcela cu nr. top 4772/3, înscrisă în CF nr.43774 C. -N., situat în C. -N., C. D. nr.43-45 (art.1 ultimul punct); prin aceeași dispoziție s-a dispus și acordarea dreptului de folosința special în favoarea intervenientelor in interes propriu asupra cotei de 1/2 parte din terenul în suprafață totală de 1060 mp, din parcela cu nr. top 4772/3, înscrisă în CF nr.43774 C. -N., conform prevederilor Titlului II, art. II din O.U.G. nr.184/_ pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001, aprobată prin Legea nr.48/_ (art.2); de asemenea, a fost instituit un drept de servitute de trecere în favoarea deținătorilor construcțiilor pe terenul cu nr. top. 4772/3, ce a făcut obiectul restituirii, precum și al acordării dreptului de folosință specială (art.3).
Potrivit extrasului CF nr.1. C. -N. (fila 2) reclamanții-pârâți și-au înscris în această carte funciară, cu nr. cad. 13120, dreptul de proprietate asupra cotei de 1/2 parte din terenul neconstruit situat in C. -N., str. Budai N. Antal
nr.39-45, in suprafața totala de 1060 mp (prin încheierea de CF nr.66168/2007), iar asupra celeilalte cote de 1/2 parte din terenul in suprafața de 1060 mp a rămas proprietar Statul R. in administrarea G.I.G.C.L. C., cu titlu de drept de lege; totodată, asupra cotei de 1/2 parte din terenul în suprafața de 1060 mp a fost înscris dreptul de folosința special in favoarea intervenientelor in interes propriu (prin încheierea de CF nr.66168/2007); de asemenea, asupra imobilului teren în suprafața de 1060 mp, înscris sub A+1, a fost transcris din CF nr.33775 dreptul de servitute de trecere în favoarea imobilelor cu nr. top. _
/3,_ /5,_ /2,_ /4, 4771/5.
Prin protocolul de predare-preluare a imobilului înregistrat la Primăria Municipiului C. -N. - Comisia de Punere în Posesie sub nr.666/45/_ (filele 74, 75) reclamanții-pârâți si intervenientele în interes propriu au fost puși în posesie, între altele, și cu privire la suprafața de teren de 1060 mp, înscris în CF nr.1. C. -N., nr. cad. 13120.
În ceea ce-i privește pe pârâții-reclamanți P. T. și P. M., din coroborarea înscrisurilor existente la filele 5 și 76 din dosar, instanța reține că aceștia au dobândit prin moștenire, ca bun propriu (act nr.99/2006), imobilul înscris în CF nr.1. C. -N., nr. top. 4771/3/II, situat în C. -N., str. D. nr.43, bl. B, compus din ap. nr.2 și teren în proprietate: 71/181 parte; anterior imobilul în discuție s-a aflat în proprietatea numiților Hristea Constantin și Hristea M., fiind dobândit de către aceștia prin cumpărare în temeiul Legii nr.112/1995, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.31503/_ .
De asemenea, potrivit înscrisurilor existente la filele 3, 4, 51 - 53 din dosar, pârâtul C. A. B. a dobândit în temeiul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.469/_ de B.N.P. Asociați B. și Iorga imobilul înscris în CF nr.1. C. -N., nr. top. 4771/3/I, situat în C. -N., str. D. nr.43, compus din ap. nr.1 și teren în proprietate: 110/181 parte; anterior imobilul în discuție s-a aflat în proprietatea numiților G. I. și G. E., fiind dobândit de către aceștia prin cumpărare în temeiul Legii nr.112/1995, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.31163/_ .
Conform raportului de expertiză topografică întocmit în cauză de către exp. tehnic judiciar M. I., în urma operațiunilor de identificare faptică și în regim de carte funciară, precum și de măsurare a parcelelor de teren în litigiu, expertul a constatat următoarele:
Mai întâi, în ceea ce privește înregistrarea cadastrală a imobilului cu nr. cad. 13120, în suprafață de 1060 mp, expertul a constatat că forma și configurația parcelei în discuție nu este în concordanță cu situația reală din teren, limitele acesteia fiind stabilite în baza hărților analogice ale municipiului C.
-N., în terenul aferent suprafeței de 1060 mp fiind inclus și terenul în suprafață de 181 mp, deținut de pârâții-reclamanți P. T. și P. M. împreună cu pârâtul C. A. B., imobil înscris în CF col. 1. C. -N., nr. top. 4771/3, respectiv CF ind. nr.1. C. -N. și CF ind. 1. C. -N. . De asemenea, potrivit expertului, realizarea formei și configurației parcelei cu nr. cad. 13120, în suprafață de 1060 mp este eronată întrucât aceasta nu a fost raportată la poziția reală din teren a blocului de locuințe nr.47/A de pe str. D.
, precum și a trotuarului aferent acestuia (prezentate în anexele nr.4A și nr.6 - filele 191 și 193).
Referitor la granița dintre terenul în suprafață totală de 1060 mp deținut reclamanții-pârâți în coproprietate cu pârâtul Municipiul C. -N. și terenul în suprafață totală de 181 mp (din care 110 mp aferenți ap.1, proprietatea pârâtului
C. A. B., iar 71 mp aferenți ap.2, proprietatea pârâților-reclamanți) s-a constatat că pârâții-reclamanți dețin în folosință o suprafață totală de 118 mp (din care suprafața de 54 mp reprezintă suprafața construită aferentă ap.2, iar
diferența de 64 mp reprezintă teren împrejmuit), cu 47 mp în plus față de suprafața înscrisă în CF col. 1. (și anume cota indiviză de 39,24% din totalul de 181 mp, respectiv 71 mp); parțial pe terenul împrejmuit de 64 mp pârâții- reclamanți au construit o terasă aferentă mansardei casei, precum și urcarea la mansardă construită din trepte exterioare din metal și lemn. Pârâtul C. A. B.
, proprietar al ap.1 înscris în CF ind. 1. C. deține în folosință o suprafață totală de 226 mp (din care suprafața de 68 mp reprezintă suprafața construită aferentă ap.1, iar diferența de 158 mp reprezintă teren împrejmuit), cu 116 mp în plus față de suprafața înscrisă în CF col. 1. (și anume cota indiviză de 60,71 % din totalul de 181 mp, respectiv 110 mp); pe terenul în suprafață de 116 mp, pe care îl deține în plus pârâtul C. A. B. există o construcție din beton, acoperită cu plăci de azbociment, cu destinația de garaj și magazie. De asemenea, expertul a constatat existența unui gard împrejmuitor care separă în prezent terenul în suprafață de 1060 mp înscris în CF nr.1. de imobilul pârâților- reclamanți și cel al pârâtului C. A. B. (prezentat în anexa nr.5 a raportului de expertiză topografică judiciară - fila 192).
Referitor la calea de acces a pârâților-reclamanți, precum și a pârâtului C.
A. B. la imobilele acestora, constând în ap.2 și respectiv ap.1 situate pe terenul în suprafață totală de 181 mp, aferent nr. top.4771/3, expertul a arătat că în cazul ambelor apartamente accesul se realizează peste imobilul de la nr.39- 41, fiind o intrare mai liberă și directă, iar nu peste terenul în suprafață de 1060 mp, cu nr. cad. 13120, proprietatea reclamanților-pârâți și a pârâtului Municipiul C. -N. .
În sfârșit, referitor la obiectivul privind constatarea existenței unei rețele de canalizare care deservește imobilele pârâților-reclamanți și care s-ar afla pe terenul reclamanților-pârâți, expertul a anexat adresa din data de_ emisă de către S.C. Compania de Apă Someș S.A. către reclamanta-pârâtă, precum și un plan de situație (filele 196, 197).
Examinând în acest context faptic mai întâi petitul de grănițuire a celor două imobile teren în litigiu, dedus judecății atât de către reclamanții-pârâți, cât și de intervenientele în intere propriu, ținând cont de concluziile raportului de expertiză topografică întocmit în cauză, precum și de dispozițiile art.584 C. civ., instanța îl apreciază ca fiind întemeiat. Sub aspectul stabilirii mejdiei dintre cele două terenuri, varianta de grănițuire propusă inițial de către expert în anexa nr.7 și reluată ulterior în anexa nr.12 la raportul de expertiză topografică apare ca fiind varianta optimă pentru stabilirea limitei între cele două terenuri, întrucât este de natură să asigure respectarea suprafețelor de carte funciară deținute de fiecare dintre părți.
Solicitarea pârâților-reclamanți privind stabilirea mejdiei conform anexei nr.13 la raportul de expertiză topografică (în varianta care include în perimetrul parcelei de teren a acestora și suprafața de 1,15 mp aferentă terasei edificată de către ei și cu privire la care expertul a constatat că excede suprafeței de 71 mp deținută de aceștia) nu poate fi admisă întrucât ar conduce la majorare a suprafeței de teren a pârâților-reclamanți și la o diminuare a suprafeței de teren de 1060 mp deținută de reclamanții-pârâți în coproprietate cu pârâtul Municipiul
C. -N. care nu are nicio fundamentare în drept.
Sub acest aspect, se impune a fi menționat faptul că invocarea de către pârâții-reclamanți (în cuprinsul motivării în fapt a precizării de acțiune nr.2 depusă la data de_ ) a dispozițiilor art.25 alin.1 lit. b din Ordinul nr.634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară este lipsită de pertinență, întrucât dispozițiile legale în discuție vizează posibilitatea înregistrării documentațiilor cadastrale în care suprafața imobilului
este mai mare (cu un procent de până la 2% inclusiv) față de suprafața înscrisă în cartea funciară, suprafața din documentația cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau de suprafața din actele de proprietate. Prin urmare, în condițiile în care prezenta cauza are ca obiect grănițuirea celor două proprietăți, iar nu înregistrarea cadastrală a pârâților-reclamanți, care, mai mult, nici nu au depus la dosar vreo documentație cadastrală efectuată cu privire la parcela lor și în care suprafața rezultată din măsurători să fie mai mare (cu un procent de până la 2% inclusiv) decât suprafața deținută conform cărții funciare, în mod evident dispozițiile legale menționate nu au nicio aplicabilitate în prezenta cauză.
De asemenea, vădit nefondată a considerat instanța de fond că este și susținerea pârâților-reclamanți conform căreia suprafața de teren retrocedată reclamanților-pârâți și intervenientelor în interes propriu nu este întrutotul clarificată, întrucât suprafața ce le-a fost restituită efectiv acestora este mai mică cu cca. 100 mp decât suprafața de teren constatată prin expertiza întocmită de exp. Ucenic M. (în cadrul procedurii administrative de restituire) ca fiind suprafața liberă de construcții, în condițiile în care suprafața de teren restituită este mai mică decât suprafața de teren rezultată ca fiind liberă de construcții în urma măsurătorilor efectuate în cadrul expertizei mai sus menționate, iar, pe de altă parte, expertul topograf desemnat în prezenta cauză a constatat că există faptic întreaga suprafață de teren necesară pentru a acoperi suprafețele de carte funciară ale fiecăreia dintre părți, fără a constata însă și existența vreunei suprafețe excedentare față de suma suprafețelor aferente parcelelor în litigiu și care să aparțină imobilului situat pe C. D. nr.43-45 (imobil din care face parte suprafața de 1060 mp restituită reclamanților-pârâți și intervenientelor în interes propriu, conform dispoziției de restituire nr.6297/2007 și protocolului de predare-preluare nr.666/45/_ ).
Pe de altă parte, stabilirea graniței dintre parcelele în litigiu conform variantei solicitată de pârâții-reclamanți (cuprinsă în anexa nr.13 la raportul de expertiză topografică) și menținerea extinderii construcției edificată de către aceștia, constând în terasa mansardă (a cărei latură estică, în lungime de 4,71 m, ar urma să fie poziționată chiar pe limita dintre cele două proprietăți) este în mod evident de natură să-i prejudicieze pe proprietarii parcelei de 1060 mp, întrucât ar încălca servitutea de vedere instituită de dispozițiile art.612 C. civ., care obligă reciproc pe proprietarii imobilelor învecinate de a nu deschide ferestre, balcoane etc. la o distanța mai mică de 1,9 m, dacă vederea este directă asupra fondului vecin (situație incidentă în prezenta speță).
Prin urmare, pentru considerentele expuse, instanța de fond a admis petitele de grănițuire analizate și va stabili linia de hotar între imobilul teren în suprafață de 1060 mp aparținând reclamanților-pârâți B. N. și B. S. C. în coproprietate cu Municipiul C. -N., înscris în CF nr.1. C. -N., nr. cad. 13120, situat în C. -N., str. D. nr.43-45, jud. C. și imobilul teren în suprafață de 181 mp aparținând pârâților-reclamanți P. T. și P. M. în coproprietate cu pârâtul C. A. B., înscris în CF colectivă nr.1. C. -N.
, nr. topo 4771/3, situat în C. -N., str. D. nr.43-45, jud. C., de-a lungul punctelor A-B-C-D-E, astfel cum au fost acestea identificate pe schița de plan - "Detaliu"; ce constituie anexa nr.12 a raportului de expertiză judiciară topografică întocmit în cauză de expert tehnic judiciar M. I. .
Ca o consecință a stabilirii mejdiei dintre cele două proprietăți pe limitele mai sus menționate și având în vedere că potrivit raportului de expertiză topografică în prezent terenul folosit de pârâții-reclamanți, precum și de pârâtul
C. A. B. este împrejmuit printr-un gard din stâlpi metalici și plasă de sârmă - gard care, raportat la limita corectă dintre cele două parcele, apare ca
fiind situat pe parcela de 1060 mp, aparținând reclamanților-pârâți în coproprietate cu pârâtul Municipiul C. -N. - în temeiul disp. art.494 C. civ., instanța va dispune obligarea pârâților-reclamanți P. T. și P. M., precum și pârâtului C. A. B. să desființeze gardul în discuție, iar în caz de refuz, va autoriza pe reclamanții-pârâți să procedeze la desființarea acestuia pe cheltuiala pârâților-reclamanți, precum și a pârâtului C. A. B. .
De asemenea, tot ca o consecință a stabilirii limitei de proprietate dintre cele două parcele conform variantei propuse în anexa nr.12 la raportul de expertiză judiciară topografică - variantă în raport de care atât scara de acces la terasa mansardă edificată de pârâții-reclamanți (care se află situată aproape în întregime pe parcela reclamanților-pârâți și a intervenientelor în interes propriu), cât și extinderea de construcție constând în terasa mansardă (din care o suprafață de 1,15 mp se află situată în interiorul parcelei reclamanților-pârâți și a intervenientelor în interes propriu și care, totodată, încalcă disp. art.612 C. civ. prin nerespectarea distanței minime de 1,9 m față de fondul vecin) apar ca fiind nelegal construite - în temeiul art.494 coroborat cu art.612 C. civ., instanța va admite și petitul privind obligarea pârâților-reclamanți să desființeze construcțiile în discuție, cu autorizarea, în caz de refuz, a reclamanților-pârâți să procedeze la desființarea acestora pe cheltuiala pârâților-reclamanți.
Referitor la petitul din cererea principală privind obligarea pârâților- reclamanți, precum și a pârâtului C. A. B. să modifice traseul conductei de canalizare care le deservește imobilul, astfel încât aceasta să nu mai parcurgă terenul proprietatea lor, având în vedere că din planul de situație depus la fila
197 din dosar reiese că traseul conductei de canalizare ce deservește imobilul pârâților-reclamanți și cel al pârâtului C. A. B. traversează parcela de 1060 mp aparținând reclamanților-pârâți în coproprietate cu Municipiul C. -N.
, ceea ce poate constitui un impediment la edificarea unor viitoare construcții sau realizarea altor amenajări pe parcela de teren în discuție, aducând astfel atingere dreptului de dispoziție al proprietarilor săi, instanța de fond a admis și capătul de cerere în discuție, urmând a dispune în consecință.
În ceea ce privește petitul din cererea principală având ca obiect radierea dreptului de servitute de trecere întabulat asupra imobilului teren înscris în CF nr.1. C. -N., nr. cad. 13120 și în favoarea imobilului înscris în CF colectivă nr.1. C. -N., nr. topo 4771/3, având în vedere constatările din raportul de expertiză topografică pe acest aspect, în sensul că atât pârâții-reclamanți, cât și pârâtul C. A. B. folosesc în prezent o altă cale de acces la imobilele lor (mai liberă și mai directă) decât cea aferentă dreptului de servitute înscris în CF nr.1. C. -N., asupra nr. cad. 13120 - constatări necombătute în vreun fel de către pârâții-reclamanți și nici de pârâtul C. A. B. - instanța consideră că nu mai sunt întrunite condițiile de existență ale dreptului de servitute în discuție raportat la disp. art.616 C. civ. (care impun pentru constituirea unui drept de servitute de trecere condiția ca imobilul în favoarea căruia se instituie acel drept să reprezinte un loc înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică); ca atare, în temeiul art.34 pct.3 din Legea nr.7/1996, va admite și acest capăt de cerere și va dispune în consecință.
Referitor la petitul din cererea principală privind rectificarea configurației limitelor planului de amplasament și delimitare a parcelei cu nr. cadastral 13120, în conformitate cu situația reală, având în vedere constatările din cuprinsul raportului de expertizei topografică pe acest aspect, mai sus menționate - constatări însușite întrutotul atât de către reclamanții-pârâți, cât și de pârâții- reclamanți - instanța apreciază că se impune într-adevăr rectificarea configurației limitelor planului de amplasament și delimitare a parcelei cu nr. cadastral 13120, în conformitate cu schița de plan - "Modificare limite nr. cad. 13120"; ce
constituie anexa nr.9 a raportului de expertiză judiciară topografică întocmit în cauză de expert tehnic judiciar M. I. .
Însă, având în vedere că această operațiune implică refacerea documentației cadastrale inițiale care a stat la baza înregistrării cadastrale a imobilului reclamanților-pârâți, instanța consideră că nu se poate dispune în cadrul prezentului litigiu rectificarea configurației limitelor planului de amplasament și delimitare a parcelei cu nr. cadastral 13120, conform solicitării reclamanților-pârâți, motiv pentru care a respins-o ca neîntemeiată.
În schimb, în ceea ce privește petitul dedus judecății cu privire la același aspect de către pârâții-reclamanți prin cererea reconvențională depusă la data de_ (fila 256) - prin care au solicitat obligarea reclamanților-pârâți și a intervenientelor în interes propriu la refacerea documentației cadastrale în sensul mai sus arătat - ținând cont de constatările din raportul de expertiză topografică cu privire la chestiunea în discuție, precum și de faptul că reclamanților-pârâți și intervenientelor în interes propriu le revine obligația de efectua demersurile necesare în vederea refacerii documentației cadastrale a imobilului teren în suprafață de 1060 mp înscris în CF nr.1. C. -N., nr. cad. 13120, în calitate de beneficiari ai acesteia, instanța l-a apreciat ca fiind întemeiat, fiind admisă cererea reconvențională sub acest aspect și a dispune în consecință.
Cât privește însă solicitarea pârâților-reclamanți privind obligarea reclamanților-pârâți și a intervenientelor în interes propriu la plata unor daune- interese de 100 lei/zi de întârziere până la operarea în cartea funciară a rectificării cadastrării greșite instanța a apreciat că aceasta este nefondată, neexistând niciun text de lege care să prevadă acordarea unor astfel de daune- interese. În schimb, pârâții-reclamanți au la dispoziție procedura reglementată de disp. art. 580/3 C.pr.civ. în vederea constrângerii părților adverse la îndeplinirea obligației stabilite în sarcina lor, în faza executării silite, desigur doar în situația în care reclamanții-pârâți și intervenientele în interes propriu vor refuza îndeplinirea benevolă a acestei obligații.
În ceea ce privește petitul din cererea reconvențională având ca obiect instituirea a două servituți de trecere pietonale pentru accesul pârâților- reclamanți la terenul lor și respectiv la pivnița ce le aparține și care se află situată pe parcela cu nr. top. 4771/3, având în vedere că potrivit anexei nr.12 la raportul de expertiză topografică, în varianta de grănițuire ce urmează a fi dispusă, accesul acestora la terenul lor și, de asemenea, la pivnița aflată pe parcela cu nr. top. 4771/3 implică instituirea a două servituți de trecere în acest sens, în temeiul disp. art.616 C. civ., instanța va admite capătul de cerere în discuție și va dispune în consecință.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată ocazionate părților de prezentul litigiu, instanța a considerat ca având în vedere obiectul cauzei (și anume, în principal, o acțiune în grănițuire), precum și disp. art.584 C. proc. civ., se impune ca părțile având calitatea de proprietari ai parcelelor de teren în litigiu (și respectiv aceea de titulare ale dreptului de folosință special, în ceea ce le privește pe intervenientele în interes propriu) să suporte în mod egal cheltuielile implicate de grănițuire, și anume onorariul pentru expertiza topografică efectuată în cauză. Ca atare, ținând cont de chitanțele existente la dosar privind plata acestui onorariu, instanța a dispus obligarea pârâților-reclamanți la plata către reclamanții-pârâți a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu expert, precum și obligarea pârâtului C. A. B. la plata către reclamanții-pârâți a sumei de 640 lei, cu același titlu.
Referitor la celelalte cheltuieli de judecată ocazionate părților de prezentul litigiu, ținând cont de disp. art.276 C.pr.civ., precum și soluția a fost pronunțată, instanța a apreciat că se impune compensarea în întregime a acestora.
Prin decizia civilă nr. 191/A/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr._ , a fost anulat ca netimbrat apelul declarat de B. N. și B. S.
C. împotriva sentinței civile nr. 13652/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca având ca obiect instituirea dreptului de servitute de trecere pietonală.
Au fost respinse apelurile declarate de P. T., P. M., B. N., B. S.
C. și C. A. B. împotriva sentinței civile nr. 13652/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ care a fost menținută în totul.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pe de o parte, reclamanții P. T. și P. M., iar pe de altă parte, pârâtul C. A. B. .
Prin recursul formulat, pârâtul a solicitat admiterea recursului si casarea deciziei civile atacate ca nelegala, in temeiul art. 304 pct. 7 si pct. 9 raportat la art. 312 alin 3 C.pr.civ., si reținerea cauzei spre judecare, cu consecința admiterii apelului formulat de pârâții reclamanți P. T. si P. M., anularea, in parte, a Sentinței civile nr. 13652/2012, pronunțata la data de_ de Judecătoria Cluj-Napoca, in dosar nr._, si cu consecința admiterii in parte a acțiunii civile formulate si precizate de reclamanții pârâti B. N. si B. S. C. si admiterii cererii reconvenționale formulate de părății - reclamanți P. T. si P.
. Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru, onorar avocat, in apel si recurs).
Pârâtul apreciază ca decizia civila pronunțata de instanța de apel nu a fost motivata in fapt si in drept si ca aceasta are un caracter nelegal, fiind incidente in speța dispozițiile art. 304 pct. 7 si pct. 9 din C.pr.civ.
În speță, se impunea administrarea unui probatoriu extins, atât in vederea stabilirii dreptului de servitute de trecere pentru accesul pârâtului in curtea imobilului - apartamentul nr. 1, aflat in proprietatea sa tabulara, cat si pentru a constata care este regimul juridic al conductelor de canalizare care traversează parcela de teren a intimaților, ce imobile deservesc acestea precum si daca exista in mod concret o modalitate de a modifica traseul conductei de canalizare, in ce condiții ar putea fi realizata aceasta si care ar fi valoarea estimata a lucrărilor de modificare sus-menționate.
Pârâtul subliniază faptul ca, in pofida detalierii motivelor pentru care se impunea completarea probatoriului, atât in cuprinsul cererii de aderare la apel, cat si al răspunsului la întâmpinare formulat, precum si in fata instanței de judecata, la termenul din data de_, instanța de apel a ințeIes să respingă toate cererile in probațiune.
Una dintre principalele cauze de nelegalitate a deciziei civile atacate, constă in menținerea obligației de modificare a traseului conductei de canalizare care deservește imobilul, astfel încât aceasta sa nu mai parcurgă transversal proprietatea reclamanților pârâti intimați si a Municipiului C. -N., cu încălcarea prevederilor art.621 din Noul C. civ.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 621 din Noul C civ, proprietarul este obligat sa permită trecerea prin fondul sau a rețelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeași zona, de natura conductelor de apa, gaz sau altele asemenea, a canalelor si a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum si a oricăror instalații sau materiale cu același scop.
Aceasta obligație subzista numai pentru situația in care trecerea prin alta parte ar fi imposibila, periculoasa sau foarte costisitoare.
Dispozițiile menționate anterior sunt aplicabile in speța, întrucât, potrivit prevederilor art. 6 alin. 6 din Noul C civ, dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție si obligația legala de întreținere, din raporturile de proprietate,
inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinătate, daca aceste situații juridice subzista după intrarea in vigoare a legii noi.
Or, modificarea traseului conductelor de canalizare este deosebit de costisitoare, iar pârâtul nu are disponibilitățile bănești necesare pentru acoperirea cheltuielilor ce se impun a fi efectuate in acest scop.
Mai mult, după cum a menționat inclusiv in cuprinsul întâmpinării si a cererii de aderare la apel formulate, la o simpla observare a Planului anexat răspunsului emis la data de_, de către S.C. Compania de Apa Someș S.A, la adresa formulata de către B. M. si a Planului privind situația existenta - Anexa nr. 5 si Planul privind situația propusa - Anexa nr. 7 la raportul de expertiza întocmit in luna septembrie 2010 de expert tehnic judiciar I. M., se poate constata cu ușurința faptul ca modificarea traseului conductei de canalizare astfel încât sa ajungă la imobilul proprietatea tabulara a pârâtului si să nu traverseze terenuri aflate in proprietatea altor persoane este imposibilă.
De asemenea, în lipsa unui raport de expertiza tehnica întocmit de către un inginer constructor specializat in instalații, pârâtul nu are cunoștințele de specialitate necesare pentru a putea determina daca modificarea traseului conductei de canalizare este posibila in mod concret, in ce condiții ar putea fi realizata aceasta si care este traseul nou pe care se impune sa il urmeze conducta de canalizare, pentru a nu se produce prejudicii pârtilor sau altor persoane prin lucrările efectuate.
Mai mult, având in vedere faptul ca din probatoriul administrat nu rezulta daca, in speța, conducta de canalizare sus-menționata este publica sau privata, prin efectuarea unor lucrări de modificare a traseului acesteia se crează riscul modificări sistemului public de canalizare.
Un alt aspect deosebit de important consta in faptul ca Decizia atacata nu poate fi pusa in executare atâta vreme cat nu s-a stabilit noul traseu pe care ar trebui sa il aibă conducta de canalizare. Or, stabilirea traseului conductei s-ar fi putut realiza numai in baza unui Raport de expertiza tehnica efectuat de către un expert in instalații, insa, in mod netemeinic si nelegal, instanța de apel a înțeles sa respingă cererea in probațiune cu acest obiect.
In ceea ce privește instituirea servituții de trecere care sa permită pârâtului recurent accesul in curtea imobilului, se arată că pârâtul utilizează calea de acces din dreptul apartamentului nr. 1, aflat in proprietatea sa tabulara, neînțelegând sa ocolească imobilul si sa folosească calea de acces a apelanților P.
si P. M. .
Cu toate acestea, ignorând susținerile pârâtului si respingând cererea in probațiune formulata, constând in efectuarea unui nou raport de expertiza judiciara topografica in vederea stabilirii unei servituți de trecere, instanța de apel a înțeles sa mențină, in mod nelegal, dispoziția primei instanțe, in sensul radierii dreptului de servitute intabulat asupra imobilului teren înscris in CF nr.
C. -N., nr. cad. 13120 si in favoarea imobilului înscris in CF colectiva nr. 1. C. -N. nr. topo 4771/3.
Pârâtul apreciază că se impune, in principal, menținerea dreptului de servitute de trecere intabulat asupra imobilului teren înscris in CF nr. 1. C. -
N., nr. cadastral 13120 in favoarea imobilului înscris in CF colectiva nr. 1. C. -N. nr. topo 4771/3.
Astfel cum a precizat si in cuprinsul întâmpinării si cererii de aderare la apel formulate, servitutea de trecere instituita prin sentința pronunțata de prima instanța, in favoarea imobilului aflat in proprietatea pârâtului, nu este suficienta pentru a permite accesul cu autoturismul in garajul din curtea imobilului susmenționat.
Potrivit actului de vânzare si cumpărare încheiat la data de_ între numiții Pislaru Iosif, in calitate de promitent-vânzător si numitul G. I., in calitate de promitent-cumpărător, dreptul de proprietate asupra garajului din prefabricate de beton din curtea imobilului anterior menționat a fost transferat in favoarea celui din urma.
De asemenea, conform Procesului-verbal de predare-primire întocmit la data de_, semnat de către pârât si de către numiții G. I. si G. E., garajul identificat mai sus, situat in curtea imobilului anterior identificat, a fost predat in folosința pârâtului.
După cum pârâtul a precizat in cadrul întâmpinării si cererii de aderare la apel formulate, precum si a concluziilor scrise depuse la dosarul cauzei la data de_, potrivit completărilor si răspunsului la obiecțiunile Ia raportul de expertiza tehnica judiciara topografie înregistrate la data de_, pentru realizarea accesului la imobilul proprietatea pârâtului a fost propusa instituirea unei servituți de trecere pietonala cu lungimea de 3,9 m si lățimea de 3,6 DI.
Cu toate acestea, instanța de apel a înțeles sa mențină dispozițiile instanței de fond in sensul instituirii unei servituți de trecere pietonale cu lungimea de 6,6 m si lățimea de 1,5 in, in favoarea imobilului pârâtului, deși lățimea acesteia nu este suficienta pentru a-i permite accesul cu autoturismul in curtea imobilului.
Instituirea unei servituți de trecere, in condițiile propuse de către expertul judiciar in cadrul completărilor si răspunsului Ia obiecțiunile Ia raportul de expertiza tehnica judiciara nu permite accesul neîngrădit in curtea aferenta imobilului proprietatea pârâtului, având in vedere faptul ca aceasta îl pune pe pârât in imposibilitatea de a pătrunde in curte cu autoturisme mai mari, pentru efectuarea unor eventuale lucrări de construcție sau de amenajare asupra imobilului sus-menționat, precum si faptul ca lățimea de 1,5 m a acestui drum de acces este insuficienta pentru accesul autoutilitarelor pentru situații de urgenta (Ambulanta, Pompieri, Smurd, etc).
Din acest motiv, in subsidiar pârâtul apreciază ca se impune instituirea unei servituți a cărei lungime si lățime sa permită accesul in curtea imobilului, atât cu autoturismul personal, al pârâtului, cât si cu un autoturism utilizat in scopul efectuării unor lucrări de construire sau de amenajare a imobilului sus- menționat, dar si accesul autoutilitarelor pentru situații de urgenta, sau cel puțin instituirea unei servituți de trecere pietonala cu lungimea de 3,9 m si lățimea de 3,6 m, conform concluziilor din cadrul răspunsului la obiecțiunile la Raportul de expertiza tehnica judiciara topografie înregistrate la data de_ .
3. De asemenea, in mod nelegal instanța de apel a menținut dispozițiile primei instanțe, in sensul obligării la desființarea gardului care desparte terenul aflat in proprietatea noastră de imobilul aflat in proprietatea intimaților.
Astfel, atâta vreme cât schița de propuneri pentru delimitarea terenurilor - Anexa nr. 7 la Raportul de expertiza judiciara topografica efectuata de expert M.
I. este greșit întocmita, desființarea gardului care desparte terenurile nu este justificată.
In drept, s-au invocat: art. 261 alin 1 pct. 5, art. 302 ind. 1 coroborat cu art. 302, art. 303 alin 6, art. 303 alin 1 coroborat cu art. 304 pct. 7 si pct. 9 si art. 312 alin 3 din C. pr. civ; - art. 6 alin 6, 621 din Noul C civ; - art. 274 C. pr. civ.
Prin propriul recurs, reclamanții P. au solicitat, în principal, în temeiul art.
304 pct.9. raportat la dispozițiile art. 105 C.pr.civ., casarea deciziei civile nr. 191/A./2013 pronunțate de Tribunalul Cluj in dosar nr._, cu consecința trimiterii lui spre rejudecare instanței de apel, iar în subsidiar, modificarea hotărârii in parte, in sensul admiterii in parte a acțiunii precizate formulate de familia reclamanților-intimați B. N. si B. S. C., admiterea in parte a
cererii reconvenționale precizate promovate de reclamanți apelanti la dosarul de fond si ,pe cale de consecința:
stabilirea granițelor dintre proprietățile conform Răspunsului (a raportul de expertiza tehnica judiciara de topografie întocmite de ing. exp. I. M. pt. termenul din_, conform ANEXEI NR.13. (care cuprinde inclusiv terasa edificata de reclamanți), sau a unei alte variante efectuate de către un ing. exp. topograf dispus de instanța de apel;
rectificarea suprafeței de teren înscrisa in c.f. 1. C. nr.top.4771/3 de la suprafața de 71 de m.p. la cea de 72,15 m.p. conform Anexei nr.13 din Răspunsul la raportul de expertiza menționat mai sus, doar daca se va impune, ca urmare a efectuării unui nou supliment la raportul de expertiza;
instituirea servituții de trecere către pivnița reclamanților omisa de instanța de fond de 5,35 x 1,5 ml. in favoarea parcelei cu nr. top. 4771/3, (s-au încuviințat doar servituțile pentru accesul din curtea comuna pe terenul subsemnaților de 7,7 ml x2,5 ml, precum si cea de 6,6 ml x 1,5 ml. pentru accesul Ia pivnița lui C. A. B. );
obligarea reclamanților B. N. si B. S. C., N. Y. V. si M. S. E. de a-si reface documentația cadastrala a terenului in 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, si sa o opereze in cartea funciara;
să se ia act de renunțarea la petitul de modificare traseului conductei de canalizare de la imobilul reclamanților care a fost confirmat de către intimatul
S. ca nu trece pe terenul lor, respingerea ca nefondat, in subsidiar;
compensarea cheltuielilor de judecata in fond si obligarea intimaților- reclamanți si a coproprietarelor intimate-parate la plata cheltuielilor de judecata in recurs.
În principal, cu privire la casarea deciziei atacate si trimiterea ei spre rejudecare T. ului C., reclamanții înțeleg să invoce următoarele nereguli procedurale, care atrag nulitatea deciziei:
Neîntocmirea următoarelor încheieri de ședința, care fac parte integranta din aceasta decizie:
încheierea de ședința din data de_ ,
încheierea de ședința din data de_ ,
încheierea de ședința din data de_ (care ar fi trebuit sa fie cuprinsa in practicaua deciziei criticate. Ea ar fi trebuit sa conțină mențiunea amânării de pronunțare de la ultimul termen (_ ) pentru acel termen (16.04), insa face mențiune doar la Încheierea din 2.04, care insa lipsește de la dosar. Deci nici mersul dezbaterilor din 16.04. nu este consemnat.
Aceste trei încheieri de ședința lipsesc din dosarul de apel, respectiv ele nefiind întocmite, semnate, numerotate si cusute la dosarul cauzei, reclamanții prin mandatara lor, constatând la data de_, in arhiva T. ului C., respectiv data studierii dosarului următoarele:
In dosarul cauzei s-au întocmit 2 încheieri de ședința, (prima pt. amânarea cauzei pentru clarificarea problemelor de timbraj) aflata la f.47- încheierea din_ si de la f.69 cea din_ (pentru studiul Întâmpinării depuse de fam. B.
); de la f.73-78 sunt depuse înscrisurile depuse direct in instanța ia termenul din data de_, răspuns întâmpinare Ciupe, cu acte anexa; la f.78-79 fam. B. depune planuri ale imobilului (pentru discutarea problemei canalizării); la f.80 este planul de situație depus de reclamanți, in susținerea cererilor in probațiune; f.81-92 Concluzii scrise C. cu anexe; f.93-98 Concluzii scrise intimații B. (in 3 exemplare).
Reclamanții au depus Concluzii scrise prin grefa instanței la data de_, insa ele nu sunt depuse si cusute ia dosarul cauzei.
In toate concluziile scrise se indica amânarea pronunțării din 2.04.pentru_, comunicata de instanța pârtilor la ultimul termen,
In concluziile scrise se regăsesc unele elemente si petite care au fost discutate in apel si care nu se regăsesc in decizia criticata.
În subsidiar, cu privire la celelalte elemente de nelegalitate prev. de dispozițiile art. 304 pct.9 C.pr.civ., a hotărârii atacate, sunt vizate următoarele aspecte:
Instanța de apel nu a pus in discuție cererea de renunțare a numitului B. S. la obligarea reclamanților Piesa la modificarea traiectoriei canalizării apartamentului reclamanților. Mai mult, instanța nu s-a pronunțat deloc asupra acestui motiv de apel al reclamanților, nu l-a consemnat, nu l-a motivat.
In acest sens, la f.78-79 dosar, fam. B. depune planuri ale imobilului din care, planul de la f.79 vizează traiectoria canalizării celor doua imobile, cu agenda jos: cea cu marker negru este pentru ap.1 C., care traversează terenul fam. B. si coproprietarii, insa deservește mai multe imobile, nu numai cel al intimatului- parat C., iar cel cu marker roșu, vizează traiectoria de canalizare pt. ap.2 al subsemnaților care nu traversează terenul fam. B. & coproprietarii - intimați, deci, neavând legătura cu terenul reclamanților numitul intimat B. SEPTIUIVIIU personal in instanța declara ca renunța la acest petit. In condițiile in care renunțarea nu s-a făcut de toți coproprietarii, se impune deci respingerea ca nefondat a acestui petit, numiții intimați neavând niciun interes cu privire la modificarea canalizării apartamentului subsemnaților.
Instanța de apel nu a consemnat probele solicitate in scris in apel de reclamanții si de apelantul C. A. B, probe discutate in dezbateri, la ultimul termen de judecata din_, respectiv solicitările pentru un nou raport de expertiza topografica, raport de expertiza in construcții - instalații cu privire modificarea traiectoriilor de canalizare, adresele la Municipiul C., supliment de interogatorii, etc. Instanța de fond nu s-a pronunțat deloc cu privire la aceste probe, nu a consemnat punerea lor in discuție si nici nu a motivat respingerea lor.
Instanța de apel nu s-a pronunțat, respectiv nu a pus in discuție, nu a consemnat in decizie si nu a motivat respingerea petitului cu privire la solicitarea de a se institui o servitute de trecere către pivnița deținuta de reclamanți in imobilul construcție aflat pe terenul intimaților B. & coproprietarii. Se învederează faptul ca modalitatea de grănițuire dintre terenul reclamanților recurenți si al intimaților este defectuoasa ca urmare a constatărilor raportului de expertiza efectuat de d-nul ing. expert M. I. care cuprinde nenumărate erori materiale înregistrate pe planul de situație efectuat la dosarul cauzei depus de reclamanți la fl.80, plan marcat cu galben deficientele de
măsurare a acestui raport contestat de subsemnații si la fond:
dimensiunile indicate la parcela reclamanților, respectiv dimensiunile de 5,8 ml (lățime) înspre servitutea de trecere, de 7,54 ml. in centru si 5.8 m latura lui C. A., conform planului d-lui ing. expert, sunt aparent egale, chiar daca intre cele trei laturi de înregistrează o diferența de aproximativ 1,7 m. In acest sens, solicitam sa clarifice dimensiunile corecte ale acestor dimensiuni ale celor doua terenuri din litigiu, impunându-se efectuarea unui nou raport de expertiza in cauza.
la intrarea in imobil se indica lățimea de 1.92 ml. lățime care nu se înțelege de ce a fost stabilita ca atare, in condițiile in care poarta noastră de acces (care include si stâlpul de sprijin este de 1,40 ml. Chiar si in acest condiții, la mijlocul distantei dintre reclamanții si d-nul C. A., lățimea parcelei este indicata de 1.78 ml înspre curtea reclamanților si 1,5 m înspre curtea d-ului C.
, cu toate ca toate cele trei dimensiuni par a fi egale, mai mult chiar, in planul realizat de ing. expert M. I. dimensiunea de 1,5 ml. pare mai mare decât 1,78 ml.
totodată, dimensiunile inițiale ale casei (parterul) este de 9,24 x 5,8 = 53,6 mp. si nu 54 de m.p.
Toate aceste evidente erori de indicare a dimensiunilor pe plan, la o verificare făcuta de reclamanții cu simpla ruleta, dau in mod evident o suprafața mai mare decât cea ocupata in realitate si necesara existentei construcției noastre, chiar si in forma actuala. In acest sens, daca se respecta o intrare de maximum 1,50 ml, atunci balconul edificat de reclamanți nu ocupa niciun metru pătrat in plus din terenul reclamanților.
Cu privire la argumentele ca reclamanții nu pot avea servitutea de vedere spre terenul intimaților-reclamanți, acestea trebuie exprimate in mod expres de către reclamanți, care in cursul demersurilor de împăcare au relatat faptul ca "nu ii deranjează acest aspect, respectiv faptul ca balconul reclamanților ar fi pe mejdie", situație in care dispozițiile art. 615 NCC s-ar aplica doar daca proprietarul fondului vecin nu ar fi de acord cu acest aspect.
Acesta a si fost argumentul pentru care reclamanții au solicitat sa se ia un supliment de interogator numiților B. si rudelor lui coproprietare (beneficiare a unui drept special de folosința din Ungaria). In plus au existat si demersuri de stingere pe cale amiabila, reclamanții au tranzacționat achizitoarea unei suprafețe de teren, insa numiții B. cer preturi exorbitante, nerealiste pentru un metru pătrat.
Mai mult, pentru obstrucționarea acestei servituți de vedere, reclamanții sunt dispuși ca sa închidă balconul de acces la mansarda cu sticla fixa mata, ca sa se asigure doar luminozitatea necesara pentru accesul Ia mansarda, ca sa nu mai fie aceasta problema.
Incidental, motivul principal pentru care reclamanții au edificat fara autorizație de construcție fiind tocmai cadastrarea greșita a reclamanților peste terenul reclamanților (si a vecinilor Ciupe A. B) si urgenta care o implica starea precara a imobilului avariat grav la acoperiș.
Cu privire la cheltuielile de judecata, reclamanții au a solicitat ca sa fie compensate si la fondul cauzei.
Având in vedere cele anterior detaliate, se solicita admiterea recursului, cu cheltuieli de judecata in recurs.
Pârâții B. N. și B. S. C. au formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de Piesa T. si Piesa M., ca nefondat, si menținerea deciziei recurate ca temeinica si legala.
In fapt, la data de_ am primit citația pentru termenul de judecata din_ împreuna cu recursul formulat de Piesa T. si M. . Am luat act de motivele invocate privind neregulile procedurale si, in același timp, de faptul ca prin citație ni s-a comunicat ca putem vizualiza unele documente din dosar accesând www.curteadeapelcluj.ro folosind parola primita.
Evident ca imediat au accesat siteul menționat si au constatat ca se pot vizualiza si lista ambele încheieri de ședința. Acestea au fost întocmite legal in 2 exemplare la data de_, respectiv 0_ . Pentru conformitate, au consultat si dosarul la arhiva Curții de Apel, unde au constatat ca intr-adevăr încheierile nu au fost depuse. La insistentele au aflat de la biroul grefierului-sef al T. ului
ca ambele exemplare întocmite pentru fiecare încheiere au rămas la mapa cu hotărâri ale grefierului, iar la dosarul cauzei nu a fost depusa niciuna. Recurenții au solicitat sa ni se elibereze cate o copie pentru fiecare încheiere pentru întrunirea tuturor condițiilor de legalitate, exemplarele listate de noi de pe site neavând semnăturile judecătorilor.
Astfel, nu se poate afirma ca încheierile de ședința nu au fost întocmite sau ca s-a produs o omisiune care a cauzat o vătămare pârtilor, mai ales in contextul in care dezbaterile s-au încheiat la data de_, iar instanțele ierarhic superioare pot lua la cunoștința concluziile formulate de părți, respectiv sa verifice respectarea principiilor care guvernează procesul civil.
Fata de aceste motive se solicita respingerea cererii de casare si retrimitere spre rejudecare a sentinței formulata de P. T. si P. M. .
Pârâtul C. A. B. a formulat întâmpinare la recursul declarat de reclamanții P. , arătând că este de acord cu admiterea recursului formulat de către pârâții reclamanți reconvenționali P. T. si P. M. împotriva deciziei civile nr. 191/A/2013 a T. ului C., solicitând admiterea recursului declarat de apelanții P. T. si P. M. si casarea cu trimitere spre rejudecare a prezentei cauze in vederea refacerii/completării probatoriului, iar in subsidiar, casarea cu reținere spre o noua judecata, in condițiile expuse in propriul memoriu de recurs.
Cu privire la cheltuielile de judecata aferente recursului, pârâtul solicită compensarea acestor cheltuieli de judecată.
Recurenții reclamanții P. T. și P. M. au depus la dosarul cauzei concluzii scrise, reiterând motivele expuse prin memoriul de recurs.
Recursurile formulate în prezentul proces sunt întemeiate și urmează a fi admise, în sensul și în considerarea celor ce succed.
Observă Curtea că prin apelul declarat împotriva hotărârii de primă instanță, sentința civilă nr. 13652/_ a Judecătoriei C. -N., reclamanții P.
T. și P. M. au solicitat nu doar stabilirea granițelor dintre proprietățile învecinate potrivit unei alte variante individualizate prin raportul de expertiză tehnică judiciară decât aceea aleasă de judecătorie, cu rectificarea corespunzătoare a suprafețelor de teren, ci și instituirea unei servituți de trecere către pivnița pe care o folosesc, cerere formulată în primă instanță și asupra căreia aceasta a omis a se pronunța. Totodată, au cerut reclamanții refacerea documentației cadastrale și o reapreciere cu privire la rectificarea traseului conductei de canalizare de la imobilul pe care îl dețin în proprietate.
Sub aspectul stabilirii granițelor dintre proprietățile învecinate, apelanți au precizat că argumentele referitoare la încălcarea servituții de vedere, exprimată în considerentele hotărârii de primă instanță, se impun a fi verificate în condițiile în care părțile adverse au declarat în cursul procesului că nu sunt deranjați de faptul că balconul reclamanților ar fi situat pe mejdie; mai mult decât atât, arată apelanții, sunt dispuși să închidă acest balcon de acces la mansardă cu sticlă mată, pentru respectarea servituții menționate.
Cât privește modificarea traseului conductei de canalizare, se arată că o astfel de modificare nu este posibilă, în concret, atâta timp cât nu s-a clarificat exact ce implică o astfel de modificare și în ce constă ea și nu a fost lămurit în ce măsură aceste conducte împiedică edificarea unor noi construcții, Municipiul C.
-N. omițând a-și exprima opinia cu privire la regimul juridic al traseului de canalizare.
Totodată, pârâtul C. A. B. a formulat o cerere de aderare la apelul reclamanților, prin care a solicitat stabilirea mejdiei între imobilele învecinate în conformitate cu un nou raport de expertiză topografică ce urmează a fi administrat în fața instanței de apel și respingerea cererilor referitoare la desființarea gardului despărțitor, modificarea traseului conductei de canalizare astfel încât acesta să nu parcurgă terenul aflat în proprietatea pârâților B. și radierea dreptului de servitute întabulat asupra imobilul identificat cu nr. cadastral 13120 și în favoarea imobilul identificat cu nr. top 4771/3.
Se arată că raportul de expertiză tehnică judiciară topografică administrat în primă instanță nu poate fi valorificat ca mijloc de probă în proces întrucât conține erori de măsurare și îi lipsește planul de situație, precum și un plan de grănițuire în care să fie evidențiate amplasamentul și suprafața imobilelor aflate în proprietatea tuturor părților în proces.
În aceste circumstanțe, stabilirea obligației de desființare a gardului despărțitor este nejustificată.
Tot astfel, obligarea reclamanților la modificarea traseului conductei de canalizare apare a fi nejustificată, atâta timp cât trasul acestei conducte a fost stabilit de Statul Român anterior dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului aflat în litigiu astfel că este exclusă culpa proprietarului pentru realizarea acestui traseu. Mai mult, există indicii că rețeaua de canalizare este comună mai multor imobile de pe C. D., făcând parte din instalația anterioară acestor imobile, astfel că orice modificare trebuie să țină seama de situația juridică a conductei de canalizare. De altfel, din planul privind situația existentă rezultă cu certitudine că o modificare a traseului conductei de canalizare, astfel încât aceasta să ajungă la imobilul aflat în proprietatea pârâtului C. și să nu traverseze alte terenuri este cu neputință.
Este criticată hotărârea de primă instanță și sub aspectul dispoziției referitoare la radierea dreptului de servitute de trecere, din configurația reală a imobilelor rezultând că se impune radierea acestui drept astfel cum apare în cartea funciară. Sunt aduse argumente sub acest aspect.
Toate aceste motive de fapt ale celor două declarații de apel au fost omise din analiza pe care instanța de apel, ca instanță de fond, a efectuat-o asupra cauzei, nesocotit fiind astfel efectul devolutiv al apelului, ceea ce conduce, indirect, la o privare a părților de cele două grade de jurisdicție la care au dreptul.
Instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la toate cererile formulate de părțile în proces)m ase vedea cererea referitoare la instituirea unei servituzți de trecere către pivnița folosită de reclamanții P. ) și nu a efectuat verificări pentru a lămuri împrejurările esențiale de fapt în această cauză, nu a administrat toate probele necesare pentru a clarifica aspectele legate de corecta stabilire a liniei de hotar între imobilele învecinate, luând în considerare inclusiv referirile apelanților
P. la posibilitatea închiderii balconului în așa fel încât să nu impieteze asupra servituții de vedere. Nu au fost cu certitudine lămurite aspectele legate de posibilitatea concretă de modificare a traseului conductei de canalizare, urmărind amplasamentul acesteia și regimul său juridic, nu s-au verificat susținerile apelantului C. referitoare la necesitatea concretă a menținerii servituții de trecere.
Practic, instanța de apel s-a limitat la a relua considerentele cuprinse în hotărârea de primă instanță, justificând, în această modalitate, soluția pe care a pronunțat-o, aceea de respingere a apelurilor declarate de reclamanții P. și de pârâtul C. .
Starea de fapt în cauză nefiind pe deplin stabilită, situația poate fi asimilată cu o necercetare a fondului sub anumite aspecte esențiale. În consecință, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 5 C.pr.civ., Curtea va admite cele două recursuri și va casa decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal, având în vedere și imposibilitatea administrării în recurs a unor probe noi, cu excepția înscrisurilor( art.305 C.proc.civ.).
Cu prilejul rejudecării, instanța de apel va identifica și va sistematiza în detaliu motivele de apel cu soluționarea cărora a fost învestită, urmând a proceda la o suplimentare a probatoriului, consecutiv unei dezbateri în contradictoriu cu părțile în proces, în scopul stabilirii cu certitudine, în afara oricărei îndoieli, a
întinderii dreptului de proprietate asupra imobilelor învecinate și a determinării în aceste circumstanțe a liniei de hotar, în scopul stabilirii cu certitudine a amplasamentului și a regimului juridic a conductei de canalizare a cărui traseu se solicită a fi modificat, precum și a necesității menținerii sau, dimpotrivă, desființării servituții de trecere.
Totodată, vor fi avute în vedere și susținerile părților în proces prin cele două declarații de recurs ce au fost formulate.
Cu referire la motivul de casare prin care se invocă omisiunea unor încheieri de ședință ale instanței de apel, aceasta urmează a fi înlăturat ca neîntemeiat, Curtea constatând că au fost întocmite toate încheierile de ședință menționate de recurenții P. T. și P. M., verificate fiind sub acest aspect condițiile de legalitate.
Pentru cele ce preced, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 C.pr.civ.,
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanții P. T. și P. M. și cel declarat de pârâtul C. A. B. împotriva deciziei civile nr. 191 din_ a T. ului
C. pronunțată în dosar nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
V. M. | D. | -L. | B. | A. | C. |
GREFIER
S. - D. G.
| ← Decizia civilă nr. 4440/2013. Obligatie de a face | Decizia civilă nr. 587/2013. Obligatie de a face → |
|---|
