Decizia civilă nr. 461/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
4204
Dosar nr. _
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.461/R
Ședința publică din 16 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: Ț. D.
J. ECĂTOR: P. M. B.
J. ECĂTOR: P. G. G.
GREFIER: O. V.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererilor de recurs formulate de reclamantul G. M. cu domiciliul în S. de S., nr. 1498, jud. M. și de către pârâta G. D. cu domiciliul în S. M., str. Independenței, bl. 11/A, ap. 31, jud. M. împotriva sentinței civile nr. 363 din_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din_, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru termenul din data de_, iar apoi pentru termenul de azi.
În urma deliberărilor instanța a pronunțat decizia civilă de față.
T.
Prin sentința civilă nr. 363/7 iunie 2011, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, a fost respinsă cererea în constatarea nulității absolute și parțiale, introdusă de reclamantul G. M. în contradictoriu cu pârâții G. D. și Ș. I., cu privire la Titlul de proprietate nr. 60509/95/_ eliberat părților.
A fost respinsă cererea aceluiași reclamant G. M. în rectificare de carte funciară, introdusă în contradictoriu cu aceiași pârâți.
A fost respinsă cererea reclamantului G. M. având ca obiect cheltuieli de judecată.
A fost admisă cererea conexată în constatarea nulității absolute și parțială introdusă de reclamanta G. D. în contradictoriu cu pârâtul G. M.
, cu privire la Titlul de proprietate nr. 44241/11/_ eliberat pârâtului și dispune radierea din acest titlu a suprafeței de 2366 mp teren extravilan, situat în pct. "Târnicioară"; ("La moară";), cu vecinii Bărcan Măricuța - la nord, Bărcan Grigore - la est, Tand V. - la sud și Cleja Bisericii - la vest, identificat în conturul hașurat cu verde redat în anexa grafică nr. 1 la raportul de expertiză tehnică specialitate topografie, întocmit în cauză de expert Suciu
M. .
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele: Sub aspectul cadrului procesual subiectiv, instanța retine că în cererea cu data înregistrării mai veche (nr._ ), reclamantul G. M. a chemat in judecata numai doi dintre beneficiarii Titlului de proprietate nr.60509/95/_ cu privire la care s-a cerut a se constata nulitatea parțială, în măsura terenului din pct. "Tarnicioara";, în suprafata de 2366 m.p., anume pe pârâtul S. I. și pe pârâta G. D., învederându-se că cea de a treia persoana - Ș. V., este decedat, fără alți moștenitori decât părțile din prezenta cauză, astfel încât, instanța apreciază că în mod corect s-a stabilit acest cadru procesual, celui de- al doilea beneficiar al titlului fiindu-i justificată calitatea procesuală pasivă prin interesul acestuia de a menține situația juridică rezultată ca urmare a ieșirii din indiviziunea născută între aceștia și pârâta G. D. și stabilită prin Sentința civilă nr.504/_ a Judecătoriei Dragomirești pronunțată în Dosar nr.93/1997.
Aceeași concluzie se va reține și cu privire la cererea conexată, prin care reclamanta din această cerere a solicitat constatarea nulității titlului eliberat pârâtului G. M., în măsura anterior referită, observându-se că pârâtul din cererea conexată este beneficiarul exclusiv al titlului contestat.
In ce privește obiectul cererilor conexate instanța retine că acesta este constatarea nulității absolute și parțiale, în măsura aceleași suprafețe de teren, de 2366 m.p., situat în pct. "Tarniciora";, înscrisă în ambele titluri, ce au fost analizate, fiecare dintre reclamanții din aceste cereri contestându-și reciproc vocația succesorală după autoarea comună - Ș. Ilisca și, implicit, vocația proprie la reconstituirea dreptului de proprietate.
Prin urmare, deși prin expertiza tehnică specialitatea topografie a fost identificată și suprafața de teren înscrisă în cele două titluri cu toponimul
"Acasă";, nu au fost analizate cererile conexate sub acest aspect, reținând că nici una din părți nu a formulat pretenții cu acest obiect.
Cu privire la vocația succesorală a reclamantului G. M., după autoarea evocată - mama sa, G. Anuța, născută Florea, ai cărei părinți au fost Florea Gavrila și Timis M., s-a reținut că, raportat la ceea ce interesează în prezenta cauză, anume dreptul de a i se reconstitui dreptul de proprietate, este
numai una generală, într-adevăr reclamantul fiind descendent de gradul I al defunctei G. Anuta.
Insă, la data formulării de către reclamantul G. M. a cererii de reconstituire, mama sa, G. Anuta, sora cosangvină cu S. Ilisca - ai cărei părinți au fost Florea Gheza și Petreus M., era în viață, decedând ulterior formulării de către reclamant a cererii de reconstituire, precum și ulterior față de data eliberării titlului de proprietate pentru reclamant, anume la data de _
.
Dreptul afirmat de reclamantul G. M. se întemeiază pe testamentul de care acesta s-a prevalat și în procedura administrativă, prin care mătușa sa maternă - Ș. Ilisca a gratificat pe mama sa, G. Anuta, cu jumătate din întreaga sa avere mobilă și imobilă ce se va găsi în momentul morții sale, testamentul fiind încheiat în formă autentică la data de_ .
Dispunătoarea S. Ilisca a decedat însa la data de_, mama reclamantului supraviețuindu-i, decedând la data de_, numai atunci vocația succesorală a reclamantului la moștenirea mamei sale și, prin retransmitere, la moștenirea mătușii sale, devenind concretă, fără a interesa dacă a fost și utilă.
Prin urmare, reclamantul, care a invocat calitatea de moștenitor al mamei sale, întrucât a formulat cererea de reconstituire la data de_, când mama sa, ce avea calitate de moștenitoare testamentară a fostului proprietar al terenului în litigiu, se afla încă în viață, s-a reținut că a fost o persoană neîndreptățită la reconstituire, raportat la dispozițiile art.8 alin. 1-2 din Legea nr. 18/1991, în conținutul în vigoare la acea epoca "S. dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite.";
In același sens sunt și dispozițiile art. 650 - 651 C.civ., potrivit cărora
"Succesiunea se deferă sau prin lege, sau după voința omului, prin testament. Succesiunile se deschid prin moarte.";
Reclamantul nu avea, la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, calitate de moștenitor legal sau testamentar al fostului proprietar al terenului în litigiu, o astfel de calitate aparținând numai mamei reclamantului, ce nu ar fi fost înlăturată, așa cum susține pârâta prin întâmpinare, de către moștenitorii legali - pârâta G. D., nepoata de fiica a fostului proprietar (Bledea M. n. S. ) și pârâtii S. V. și S. I., descendenți de gradul I ai aceleiași defuncte S. Ilisca, și frați cu mama primei pârâte, data fiind calitatea de moștenitor testamentar aparținând mamei reclamantului, știut fiind că reconstituirea dreptului de proprietate se face la
cererea persoanei îndreptățite, cu condiția subînțeleasă că mama reclamantului să fi formulat o astfel de cerere, conform art. 8 alin.3 din Lg.nr. 18/1991, în forma inițial adoptată.
In același sens se impune a se interpreta și motivarea admiterii contestației formulate de pârâta G. D. față de propunerea Comisiei Locale
S. de S. de invalidare, prin HCJ M. nr. 6651/_, act administrativ jurisdicțional supus controlului judiciar, stabilindu-se: "Numiții S. V. si G.
M. nu au vocație succesorală după defuncții S. V. și S. Lisca, în cauză fiind moștenitori legali și anume: G. D., S. V. și S. I. ";.
Prin aceeași hotărâre a Comisiei J. ețene M. s-a dispus "Anulează adeverințele numiților S. V. și parțial a numitului G. M., precum și adeverințele individuale ale moștenitorilor legali. Se va emite o singură adeverință de proprietate pentru toți moștenitorii legali, prin includerea la titlul comun, pentru suprafața de 4,38 ha";.
Acesta este motivul pentru care nu s-ar putea primi susținerea reclamantului, prin apărător, în sensul că, deși prin hotărârea de admitere a contestației formulată de pârâta G. D. s-a dispus emiterea unui titlu de proprietate comun, ceea ce ar fi fost just, C. J. M. a greșit de două ori, o dată prin eliberarea titlului de proprietate cu excluderea reclamantului, iar a doua oară când s-a eliberat titlu de proprietate reclamantului, când mama sa era în viață, fără să se respecte Hotărârea nr. 6651/1994, concluzia instanței regăsindu-se în însăși această susținere, câtă vreme reclamantul nu avea calitate de moștenitor legal al defunctei S. Ilisca, dar nici calitate de moștenitor testamentar al aceleiași defuncte.
In baza hotărârii analizate, cu privire la care nu s-a făcut dovada că a fost contestată în termenul legal de 30 de zile la instanța competentă, a fost eliberată, pârâților din prezenta cerere, Adeverința nr. 544/_, care are înscrisă și suprafața de teren identificata în pct. "Tarnicioara"; (La Moara).
Se impune a se observa că, în cuprinsul acestei adeverințe, s-a menționat că a fost comunicată reclamantului HCJ M. nr. 6651/1994, anterior analizata.
Potrivit art. II din HG nr. 1832/2005 de modificare si completare a HG nr. 890/2005 "(1) Propunerile comisiilor comunale, orășenești și municipale privind stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, validate prin hotărâri ale comisiilor județene și a municipiului București, adoptate anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri, sunt și rămân valabile dacă nu au fost contestate în termenul legal. ";.
Astfel fiind, întrucât în titlul eliberat reclamantului G. M. este înscris terenul în litigiu, identificat de expertul cauzei - inginer Suciu M., în conturul hașurat cu verde și redat în anexa grafică nr.1 la raportul de expertiză, s-a reținut că reclamantul a avut și calitate și interes pentru formularea cererilor sale care, însă, au fost respinse ca nefondate, câtă vreme nu era persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren,
calitatea menționată aparținând mamei sale, în viață la data desfășurării procedurii de reconstituire.
Nu au fost primite nici susținerile reclamantului privind lipsa calității de persoane îndreptățite a pârâților care au renunțat la moștenirea defunctei S. Ilisca, instanța observând că una din declarațiile de renunțare este datata_ (S. I. -f.14), aceasta constituind un pact asupra unei moșteniri viitoare, nedeschise, iar cea datata la_ (G. D. - fila 15), lipsind forma autentică, este lipsită și de efecte juridice.
Fată de cele reținute, irelevante sunt și declarațiile martorilor ascultați precum și dispozițiile art.225 C. pr. Civ. invocate de reclamant, prin apărător, față de lipsa nejustificată de la termenul când s-a dispus administrarea probei cu interogatoriul pârâților.
Cu privire la cererea conexată, analizând vocația succesorală a pârâtei
G. D., s-a reținut calitatea acesteia de moștenitor legal (descendent de gr. II în linie directă) al autoarei invocate - bunica maternă, defuncta S. Ilisca, aceasta având chemare la moștenire în nume propriu, iar nu prin reprezentarea mamei sale-S. M. căs. Bledea, predecedată, alături de descendenții de gradul I, fiii aceleiași defuncte - S. I. și S. V. .
Calitatea de moștenitori legali a acestor persoane nu ar fi înlăturat de la procedura reconstituirii pe mama pârâtului G. M., aceasta având calitate de moștenitor testamentar al aceleiași defuncte, însa această persoană, G. Anuta, nu și-a exercitat dreptul de a solicita reconstituirea proprietății, prin formularea cererii cu acest obiect, știut fiind că semnificația formulării cererii la C. L., în termenul legal, era aceea de repunere în termenul de acceptare a moștenirii, sub sancțiunea decăderii din drept, în cazul neformulării acestei cereri.
Prin urmare, fata de concluziile expertului cauzei, potrivit cărora, în Registrul Agricol al anilor 1959-1960, terenul în litigiu figura la numiții S. V. și S. Ilisca, s-a reținut că reclamanta G. D. avea calitate de moștenitor legal al acesteia, alături de ceilalți moștenitori legali anterior evocați. Avându- se în vedere această împrejurare, s-a admis și contestația reclamantei din cererea conexată, formulată față de propunerea de invalidare a Comisiei locale
de S., prin HCJ M. nr.6651/1994 dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate în persoana moștenitorilor legali, cu excluderea pârâtului G. M. care, într-adevăr, nu putea avea nici calitate de moștenitor legal, întrucât face parte dintr-o clasă subsecventă celei a descendenților, chiar dacă mama sa, G. Anuța, nu ar fi fost în viață la data formulării de către acesta a cererii de reconstituire, neputând avea nici calitate de moștenitor testamentar al defunctei S. Ilisca, câtă vreme mama sa era in viata.
A solicitat reclamanta G. D. din cererea conexată a se constata nulitatea absolută a titlului eliberat pârâtului pentru suprafața de 2366 mp teren situat în pct. "Tarnicioara" pentru că acesta nu avea calitate de persoană îndreptățită, invocând în drept art. III lit. a) și c) din Legea nr. 169/1997.
Potrivit art. III lit. a) pct. (i) din Legea nr. 169/1997:"(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; ";
Reținând că reclamanta din cererea conexată avea calitate de moștenitor legal al autoarei după care s-a cerut reconstituirea, și a formulat în termen cererea înregistrată sub nr. 1327/_ (fila 53, D._ -conexat), spre deosebire de reclamant, care nu a moștenit terenul in litigiu, astfel cum s-a expus in cele ce preceda, s-a concluzionat că este întemeiată cererea reclamantei de constatare a nulității absolute parțiale a titlului eliberat pârâtului din cererea conexată, în măsura suprafeței de 2366 mp teren situat în pct "Tarnicioara";, învecinat cu Barcan Maricuta - la nord, Barcan Grigore - la est, Tand V. - la sud si Cleja Bisericii - la vest și înscrisă în Titlu de proprietate nr. 44241/11/_, iar, în baza textelor legale precitate, s-a admis această cerere și, pe cale de consecință, s-a respins cererea reclamantului G.
M. cu același obiect, dar privind Titlul de proprietate nr. 60509/95/_ eliberat pârâtei G. D. și celorlalți moștenitori legali acolo înscriși, s-a respins și cererea de rectificare de carte funciară formulată de același reclamant, grefată pe cererea principală.
In privința cheltuielilor de judecată, în baza art. 274 C pr. civ, cererea reclamantului G. M. a fost respinsă, acesta fiind căzut în pretenții, aceeași soluție fiind dată și cererii reclamantei din cererea conexată, însă cu motivarea că nu s-a făcut dovada efectuării acestora, copiile chitanțelor depuse fiind total ilizibile.
Împotriva sentinței civile nr. 363/_ a Judecătoriei Dragomirești, în termenul prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă au formulat recurs recurentul G. M. și recurenta G. D. .
Prin cererea sa de recurs, recurentul-reclamant G. M. a solicitat, în temeiul art. 312 coroborat cu art. 304 pct. 7, 8, 9 Cod procedură civilă admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și admiterea acțiunii astfel cum aceasta a fost formulată.
În subsidiar, recurentul-reclamant G. M. a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru încălcarea dispozițiilor art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă.
În motivele de recurs, recurentul-reclamant a arătat următoarele: Este lipsită de temei legal hotărârea instanței de fond, fiind criticabilă din mai multe puncte de vedere.
Un prim aspect este de observat că s-a pronunțat o hotărâre judecătorească fără ca instanța să cerceteze în amănunt fondul cauzei, având în vedere motivarea acestei hotărâri.
In esență, recurentul deținând Titlu de P. cu privire la terenul de la locul denumit "Tarnicioara", în suprafață de 2.366 m.p. iar pârâții deținând și aceștia un alt Titlu de proprietate pentru același teren, a procedat la chemarea în judecată a acestora, solicitând anularea acelui Titlu.
Pe de altă parte și pârâții au formulat cerere reconvențională, prin care au solicitat și ei anularea Titlului de proprietate emis pe seama recurentului.
Instanța de fond a considerat că recurentul nu are vocație succesorală după autoarea invocată (bunica), în condițiile în care este adevărat, la momentul depunerii cererii de reconstituire, trăia mama recurentului descendentă directă a autoarei.
Însă la acea vreme, mama sa a spus că nu dorește acel teren care a aparținut mamei sale, sens în care de comun acord s-au înțeles că poate să-1 solicite recurentul.
Prin cererea de reconstituire, practic a acceptat expres moștenirea.
Pe de alta parte, Titlu de proprietate emis pe seama recurentului în anul 1999, a fost în baza cererii la L. 18/1991.
Ulterior au mai apărut Legea 1/2000 și L. 247/2005, iar în situația în care i-ar fi invalidat cererea C. J., ar fi putut solicita același imobil la legile sus-amintite care au apărut ulterior decesului mamei sale, însă o astfel de cerere ar fi fost lipsită de obiect.
In această situație, culpa aparține celor două Comisii de fond funciar pentru că i-au eliberat Titlu în aceste condiții.
Dacă Comisiile i-ar fi invalidat cererea pentru același motiv, ar fi solicitat ulterior decesului mamei sale același teren și ar fi avut vocație succesorală.
Doar mama recurentului cat era în viață ar fi fost îndreptățită să solicite anularea Titlului pe care-1 deține recurentul.
Pe de altă parte pârâții au renunțat expres la moștenirea defunctei S. Ilisca, iar ulterior au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate tocmai după această persoană.
Prin cererea sa de recurs, recurenta pârâtă-reclamantă-reconvențional
G. D. a solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate în sensul obligării reclamantului-pârât la plata cheltuielilor de judecată, și cheltuieli de judecată în recurs.
În motivele de recurs, recurenta G. D. a arătat următoarele:Prin sentința civilă nr.363/_, J. ecătoria D. a respins cererea in nulitate
formulată de reclamantul G. M. și a admis cererea conexată formulată de G.
D., cu toate consecințele ce decurg din aceasta.
In dispozitivul hotărârii s-a făcut precizarea "fără cheltuieli de judecată" în sarcina reclamantului-pârât, neexistând o dispoziție expresă de respingere a solicitării de acordare a cheltuielilor de judecată.
In motivarea hotărârii, cu privire la cheltuielile de judecată, se retine că, într-adevăr reclamantul-pârât G. M. a căzut în pretenții, însă recurenta nu a făcut dovada efectuării cheltuielilor, întrucât copiile depuse sunt ilizibile.
Hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, în privința soluționării petitului privind cheltuielile de judecată.
Nelegalitatea se datorează faptului că nu există o dispoziție expresă privind respingerea acordării cheltuielilor de judecată, ci doar o mențiune de natura celei "fără cheltuieli de judecată", care ar fi fost posibilă doar în situația în care nu s-ar fi solicitat obligarea la cheltuieli a celui căzut în pretenții.
Este nefondată pentru că a reținut lipsa dovezii efectuării cheltuielilor, deși la dosarul cauzei, au fost depuse, prin fax, copii de pe chitanțele cu care se face dovada achitării onorarului avocațial.
Faptul ca la instanța au ajuns ca ilizibile, nu este o culpă în sarcina recurentului, de natura a-1 exonera pe reclamantul-pârât de plata acestora.
In drept se invocă prevederile art. 304 pct. 5 și 9 din C.p.c și art.304^1 din C.p.c.
La data de_, recurenta-intimată G. D. a depus întâmpinare la cererea de recurs formulată de recurentul G. M., solicitând respingerea recursului declarat de recurent ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus întâmpinare la recursul declarat de recurenta G. D., arătând că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
La termenul de judecată din_, tribunalul a pus în discuție în baza art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă motivul de ordine publică, respectiv excepția lipsei capacității de folosință a intimatului Ș. I., decedat la data de 25 martie 2011.
Reprezentantul recurentului-reclamant a solicitat admiterea excepției lipsei calității de folosință a intimatului Ș. I. .
Analizând sentința civilă nr. 363/_ a Judecătoriei Dragomirești prin prisma motivului de recurs de ordine publică, raportat la dispozițiile art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Potrivit extrasului din Registrul de deces pentru uzul oficial, emis de Direcția de Evidență a Persoanelor T., intimatul Ș. I. a decedat la data de 25 martie 2011 - fila 41, în timpul procesului derulat în fața instanței de fond, care a pronunțat sentința recurată la data de 7 iunie 2011, în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosință.
În ceea ce privește stabilirea naturii sancțiunii care intervine în cazul decesului uneia dintre părți în timpul soluționării cauzei, hotărârea fiind pronunțată în contradictoriu cu o persoană decedată, deci lipsită de capacitate procesuală de folosință la data pronunțării acesteia: art. 7 alin. 1 din Decretul 31/1954 și art. 41 Cod procedură civilă, sunt de reținut următoarele:
Dispozițiile art. 243 al. 2 Cod procedură civilă nu sunt aplicabile, decesul părții intervenind înainte de închiderea dezbaterilor.
Faptul că, în cazul încălcării normelor privind capacitatea de folosință intervine sancțiunea nulității absolute este stabilit unanim în practica și doctrina judiciară, fiind vorba despre încălcarea unor norme juridice de ordine publică, iar nu de ordine privată aceasta din perspectiva clasificării nulităților în nulități absolute și relative. Noul Cod de procedură civilă tranșează expres problema, la art. 56 alin. 3, stipulându-se că actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.
Nulitățile au fost însă clasificate în funcție și de alte criterii, clasificarea relevantă în cauză fiind aceea raportată la prevederea expresă a sancțiunii nulității, deosebindu-se nulitățile exprese, adică acelea anume prevăzute de lege, de cele virtuale, implicite, adică acele nulități care rezultă din împrejurarea că, deși nu există un text expres de lege care să prevadă sancțiunea nulității, totuși, la efectuarea actului de procedură a fost nesocotită o dispoziție legală care stabilește o condiție pentru încheierea valabilă a actului de procedură respectiv.
Semnificația acestei clasificări se desprinde din art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, care reglementează problema nulității actelor de procedură, vătămarea ca și condiție a nulității, trebuind dovedită numai în cazul nulităților virtuale, în cazul nulităților exprese vătămarea fiind prezumată relativ.
În doctrină s-a stabilit că, în afara cazului prevăzut de art. 105 alin. 1 Cod procedură civilă, există și alte cazuri de nulitate, necondiționată de existența unei vătămări, respectiv cele care privesc condițiile externe ale actului de procedură, precum competența instanței, alcătuirea instanței, respectarea termenelor procedurale în care trebuie îndeplinite actele de procedură, plata taxelor de timbru, îndeplinirea condițiilor de exercițiu ale acțiunii civile. Caracteristica acestor nulități necondiționate nu constă în absența vreunei vătămări ci în aceea că vătămarea nu interesează, nulitatea intervenind indiferent de vătămare.
Lipsa calității procesuale, de folosință sau de exercițiu, atrage nulitatea actului de procedură, nulitatea nefiind condiționată de existența unei vătămări deoarece capacitatea procesuală este o condiție de exercițiu a dreptului la acțiune, deci o condiție extrinsecă actului de procedură.
În Noul Cod de procedură civilă, la art. 176 se prevede expres că nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare printre altele și la capacitatea procesuală, în afara cazurilor expres prevăzute de text, fiind menționată și situația încălcării
dispozițiilor legale referitoare la alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel. A fost astfel inserată în cod opinia doctrinară unanimă referitoare la această chestiune.
Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 312 alin. 1 teza I, art. 312 alin. 3, coroborată cu art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, tribunalul va admite ambele recursuri și va casa sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMEL LEGII DECIDE:
Admite recursurile declarate de către recurentul G. M., domiciliat în S. de S., nr. 1498, jud. M., și G. D., domiciliată în S. M., str. Inde- pendenței, bl. 11A ap. 31, M., împotriva sentinței civile nr. 363/_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte | J. ecători | G. ier | |||||
Ț. | DP M. | B. | , P. G. | G. | O. | V. |
Red. Ț.D./_
T.Red. O.V./_
2 ex.
J. ecător la fond: E. M. S.
| ← Decizia civilă nr. 423/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 781/2013. Fond funciar → |
|---|
