Decizia civilă nr. 469/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 469/R/2013
Ședința publică din 24 Aprilie 2013 Completul este compus din: Președinte: A. -F. D.
Judecător: O. -R. G. Judecător: O. -C. T. Grefier: A. -P. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de recurentul reclamant A.
V. N. în contra Sentinței civile nr. 5830/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimata pârâtă C. de E. și C. C.E.C. B. - S. C. , având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant personal, lipsă fiind intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată că prin Decizia civilă nr. 858/R/_ pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a prezentului recurs în favoarea T. ului Specializat C., iar ulterior, prin Decizia civilă nr. 4/R/_ pronunțată de T. ul Specializat C., s-a dispus declinarea competenței de soluționare a recursului declarat de recurentul reclamant A.
V. N., în favoarea T. ului C. . Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus sesizarea Curții de Apel C. în vederea soluționării acestuia. Prin Sentința civilă nr. 68/_ pronunțată de Curtea de Apel C. - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a stabilit competența de soluționare a recursului în favoarea T. ului C.
- Secția civilă.
La solicitarea instanței, și anume ce sume înțelege să solicite prin recursul promovat, respectiv de ce solicită sumele de bani de la pârâtă, recurentul reclamant arată că ultima perioadă avută în vedere sunt anii 1980 - 1982 și pentru că legea așa spune, astfel că înțelege să se judece în contradictoriu cu C. de E. și C. - C.E.C. B., întrucât cei 2% i- au fost reținuți după legea pensiei din anul 1967 din salariu, sens în care solicită restituirea lor. Tot la solicitarea instanței, recurentul reclamant arată că cei 2% reprezintă pensia suplimentară.
T. ul pune în discuția recurentului reclamant excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepție față de care recurentul reclamant o lasă la aprecierea instanței.
T. ul, nemaifiind alte chestiuni prealabile, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul recurentului reclamant în susținerea recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 5830 din 19 martie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune și a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul A. V. N., în contradictoriu cu pârâta SC C. B. SA,
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut cu referire la excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de instanță din oficiu, că excepția este întemeiată și a admis-o pentru următoarele considerente:
În privința cererilor cu obiect patrimonial termenul de prescripție general prevăzut de art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, este de 3 ani.
Deoarece acțiunea a fost înregistrată la data de_ și privește restituirea unor sume achitate în perioada 1965 - 1967, se constată că termenul general este împlinit la data înregistrării acțiunii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A. VASIEL N. , arătând că sentința pronunțată este nelegală și netemeinică, solicitând admiterea recursului, cu consecința admiterii acțiunii introductive.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că pensia suplimentară reprezentând procentul de 2%, aferentă perioadei 1965-1967 a fost reținută pe statele de plată.
Această contribuție pentru perioada de până cel mult 5 ani se restituie, iar la suma cu care a contribuit la care se adaugă o dobândă de 3%.
Unitățile au reținut și au virat această sumă direct la C.E.C. B. .
Legea nu prevede prescripția sumelor plătite, acestea se restituie dacă anii de contribuție sunt mai mici decât prevede legea.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Intimata pârâtă C. B. S.A. a formulat întâmpinare, în conformitate cu prevederile art. 115-118 Cod.Pr.civ., la recursul formulat de către recurentul - reclamant A. V. N., prin care a solicitat respingerea acestuia, fata de următoarele considerente de fapt și de drept:
Recurentul critica hotărârea judecătoreasca, fără a arata motivele și ceea ce solicita, anexând o serie de adeverințe.
Pe buna dreptate, instanța de fond a respins acțiunea civila formulata de reclamantul A. V. N. în contradictoriu cu C. B. SA S. C. -N.
, prin care se solicita obligarea paratei la restituirea sumelor reprezentând procentul de 2% pensie suplimentara, motivând ca în perioada 1965 - 1967 i s-a reținut pe statele de plata pensia suplimentara.
Prin Decizia civilă nr. 858/R/2012 pronunțată de Tribunalul Cluj la data de_ a fost declinată competența de soluționare a recursului în favoarea T. ului Specializat C. .
Prin Decizia civilă nr. 4/R/2013 pronunțată de T. ul Specializat C. la data de 7 ianuarie 2013 a fost declinată competența de soluționare a recursului în favoarea T. ului C. .
Fiind ivit conflictul negativ de competență, a fost sesizată Curtea de Apel C., care prin Decizia civilă nr. 68/2013 a stabilit competența de soluționare în favoarea T. ului C. - Secția Civilă.
Analizând recursul declarat de reclamantul A. V. N., în conformitate cu dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:
Recurentul a susținut că legea nu prevede prescripția sumelor reținute pentru pensie.
În această privință, a prescripției, T. ul reține că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei C.E.C. B. la restituirea sumei reținută ca și contribuție la pensii.
Așadar, în cauză, în mod corect a reținut prima instanță că sunt aplicabile prevederile art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, conform cu care, în privința cererilor cu obiect patrimonial, termenul de prescripție este de 3 ani.
Conform art. 1 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu fost exercitat în termen.
Așadar, cât timp acțiunea reclamantului a fost înregistrată la data de_, iar reclamantul a arătat că sumele au fost achitate în perioada 1965-1967, ultimele sume datând din 1982-1982, în mod corect s-a reținut în sentința atacată că a fost depășit termenul de 3 ani de prescripție a dreptului la acțiune.
Față de aceste considerente de fapt și de drept și în baza art. 312 C.pr.civ., T. ul va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul
A. V. N. împotriva Sentinței civile nr. 5830/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o va menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. V. N. împotriva Sentinței civile nr. 5830/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 Aprilie 2013.
Președinte, A. -F. D. | Judecător, O. R. G. | Judecător, O. -C. T. |
Grefier, A. -P. B. |
Redactat A.P.B./25 Aprilie 2013/1343L.C._
Red. O.R.G./Tehn. C.H./_ /2 ex.
| ← Sentința civilă nr. 1347/2013. Obligatie de a face | Încheierea civilă nr. 472/2013. Obligatie de a face → |
|---|
