Decizia civilă nr. 495/2013. Reziliere contract
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZI A CIV IL Ă NR.495 /R/2013 Ședința publică din data de 18 decembrie 2013
Tribunalul format din: PREȘEDINTE: M. L. B., judecător JUDECĂTOR: G. C. F., președinte secție JUDECĂTOR: R. -I. B.
GREFIER: L. D.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de pârâții A. M., A. L., A. M. ,
A. M. M., A. N. M., A. C., A. R. D., A. L. G.
împotriva sentinței civile nr. 3685/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect reziliere contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Tribunalul apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată,
Prin sentința civilă nr. nr. 3685/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, instanța de fond:
Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul MUNICIPUL B., prin P., cu sediul în B., Piața C., nr. 6, jud. B. -Năsăud, în contradictoriu cu pârâții A. M., A. L., A. L. M., A. M. M., A. N. -M., A.
R. D., A. C., toți având domiciliul în B., str. N. T., nr. 22, jud. B. - Năsăud, și, în consecință:
Obligă pe pârâtul A. M. să plătească reclamantului suma de 6.533,1 lei, din care suma de 3.109,86 lei reprezentând chirie restantă conform contractelor de închiriere nr. 268/FV/_ și 562/FV/_ și suma de 3.423,24 lei reprezentând penalități de întârziere până la data de_ .
Respinge cererea privind obligarea pârâților A. L., A. L. M., A. M. M., A.
N. -M., A. R. D., A. C. la plata sumei menționate mai sus.
Dispune rezilierea contractului de închiriere nr.562/FV/_, încheiat între reclamantul MUNICIPUL B., prin P. și pârâtul A. M. .
Dispune evacuarea pârâților A. M., A. L., A. L. M., A. M. M., A. N.
-M., A. R. D., A. C. din locuința situată în B., str. N. T., nr.22, jud. B.
-Năsăud.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamantul
M. B., prin P., a solicitat să se dispună obligarea pârâților A. M., A. L., A.
L. M., A. M., A. N. M., A. C., prin reprezentant legal, A. R. D., prin reprezentant legal, și A. L. G. prin reprezentant legal, la plata sumei de 6.763,46 lei, reprezentând 3.340,22 lei - chirie restantă pentru perioada aprilie 2010 - august 2012, și 3.423,24 lei - penalități de întârziere calculate în baza art. 4 alin. 5 din Contractul de închiriere pentru suprafețele cu destinație de locuință nr. 268/FV/_ pentru perioada martie 2009 - aprilie 2010, și Contractul de închiriere pentru suprafețele
cu destinație de locuință nr. 562/FV/_, pentru perioada mai 2010 - august 2012; rezilierea contractului de închiriere pentru suprafețele cu destinație de locuință nr. 562/FV/_ ; și evacuarea pârâților din locuința închiriată, pentru neplata chiriei.
În motivare se arată că, între reclamant și pârâți s-a încheiat contractul de închiriere pentru suprafețele cu destinație de locuință nr. 268/FV/_, având ca obiect locuința situată în municipiul B., str. N. T., nr. 22, jud. B. -Năsăud. Deși locatarii aveau o restanță rezultând din penalități neachitate, având în vedere angajamentul de plată asumat, reclamantul a mai încheiate un nou contract, respectiv Contractul de închiriere pentru suprafețele cu destinație de locuință nr. 562/FV/_ .
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. 1 din contracte, locatarii aveau obligația plății chiriei la termenul de 25 a fiecărei luni, pentru luna în curs, sub sancțiunea perceperii unor penalități de 0,3% pe zi de întârziere. Iar conform prevederilor art. 8 din contract, "se instituie pact comisoriu de gradul IV ca în cazul…neachitării chiriei aferente precum și a cheltuielilor comune cel puțin 3 luni consecutiv…contractul se reziliază de plin drept";.
Întrucât, până la data prezentei acțiuni, pârâții nu și-au achitat chiria pentru perioada cuprinsă între aprilie 2010 - august 2012, aceștia au fost notificați cu privire la sumele datorate prin adresele nr. 35074/_ și nr. 72347/_ .
În drept s-au invocat prevederile art. 112 și urm. Cod procedură civilă, art._ Cod civil, Legea 114/1996 și contractul de închiriere nr. 513/FV/_ .
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-21).
Deși au fost legal citați, pârâții nu au formulat întâmpinare dar au arătat în ședința publică din data de_ că recunosc debitul restant dar că nu au posibilități financiare suficiente pentru a-l achita.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța de fond reține următoarele :
Între reclamant în calitate de proprietar și pârâtul A. M. în calitate de locatar, s-a încheiat contractul de închiriere nr. 268/FV/_, având ca obiect închirierea unei locuințe situată în B., str. N. T., nr.22, județul B. -Năsăud. Termenul contractului a fost stabilit la 1 an și 11 luni, cu începere de la data de_ până la data de_, ulterior deși locatarul avea restanțe la plata chiriei s-a încheiat un nou contractul de închiriere cu privire la aceeași locuință, contract cu nr. 562/FV/_, Termenul contractului a fost stabilit la 4 ani, cu începere de la data de_ până la data de_ .
În cuprinsul contractelor se menționează că locuința va fi folosită de pârât împreună cu familia sa, respectiv cu pârâții A. L., A. M., A. N. M., A. R. D., A. L. G., A. L. M., A. C. .
Conform art. 4 din contractul cu nr. 562/FV/_ și art. 4 din contractul de închiriere nr. 268/FV/_, chiria lunară a fost de 115,18 lei, urmând a fi achitată până la data de 25 a fiecărei luni pentru luna în curs, neplata la termen atrăgând o penalizare de 0,3% pe zi de întârziere.
Având în vedere faptul că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a da, creditorului acestei obligații, în vederea obținerii executării acesteia prin intermediul unei acțiuni în justiție, nu-i revine decât sarcina de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații, urmată de afirmarea neexecutării obligației debitoarei, acesteia din urma revenindu-i sarcina de a dovedi prin chitanțe de plată faptul că între cele două entități nu mai există nicio obligație valabilă.
În speța de față, reclamantul, prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv contractele de închiriere încheiat între părți, a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârâți, acestora din urmă revenindu-le sarcina de a dovedi potrivit art. 1169 cod civil de la 1864 că au executat propriile obligații.
Pârâții A. M. și A. L. s-au prezentat la termenul din_, au recunoscut debitul către reclamantă și au solicitat un nou termen de judecată pentru a plăti datoria către reclamant, cerere încuviințată de instanță. Ulterior, instanța încercând soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, a mai încuviințat două termene de judecată pentru a da
posibilitatea pârâților de a achita datoria către reclamant, pârâții achitând doar suma de 230,36 lei, dovedită cu chitanța cu nr. 12030000701/_ ( fila 51).
Având în vedere dispozițiile art. 969 Cod civil de la 1865, potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, instanța va admite, în parte primul capăt de cerere și îl va obliga pe pârâtul A. M. la plata sumei totale de 6.533,10 lei, din care suma de 3.109,86 lei reprezentând chirie restantă( ținând cont că pârâtul a achitat o parte din pretenții pe durata procesului -fila 51) și 3423,24 lei, penalități de întârziere până la data de_ .
În ceea ce privește cererea de obligare a celorlalți șapte pârâți la plata acestei sume instanța reține că aceștia nu sunt parte în contractele de închiriere, ori conform art. 972 Cod civil de la 1864 convențiile nu au efect decât între părțile contractante. Pentru aceste motive este neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a acestor pârâți la plata chiriei odată ce aceștia nu și-au asumat nici un fel de obligație față de reclamant.
Referitor la petitul privind rezilierea contractului de închiriere, instanța constată că sunt verificate cerințele art. 7 lit. b, liniuța întâi din contract cu nr. 562/FV/_ și art. 24 lit.b din Legea 114/1996, în sensul neachitării chiriei cel puțin 3 luni consecutiv, astfel încât, văzând și prevederile art.1020, 1021 Cod civil și punerea în întârziere prin cererea de chemare în judecată, urmează a dispune și rezilierea contractului, cu consecința restabilirii situației anterioare, în sensul evacuării pârâților din imobilul situat în B., str.
N. T., nr.22, jud. B. -Năsăud. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Împotriva sentinței expuse, în termen, au declarat recurs pârâții A. M., A. L., A. M., A. M. M., A. N. M., A. C., A. R. D., A. L. -G., care
au solicitat modificarea acesteia în parte în sensul de a se respinge cererea de reziliere a contractului de închiriere nr.26872007 și cea de evacuare a lor din imobilul închiriat, situat în B., strada N. T., nr.22.
Recurenții susțin că, în parte, sentința nu este corectă deși, recunosc că sunt restanțieri la plata chiriei, întrucât aceasta se datorează unei situații obiective, respectiv ei și-au pierdut locul de muncă.
Totodată, arată că au făcut demersuri pentru obținerea unui credit în vederea plății chiriei dar demersurile sunt destul de greoaie și până la terminarea judecății în primă instanță nu au reușit să intre în posesie banilor pentru a achita suma datorată.
Arată că sunt oameni săraci și dacă vor fi evacuați nu au unde să locuiască și de aceea solicită ca instanța să dea dovadă de clemență și să admită recursul declarat.
Intimatul, M. B., a formulat întâmpinare(f.15-17), prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că, de la promovare acțiunii recurenții au achitat doar două rate, că restanțele sunt vechi, din luna iunie 2010 chiria și penalitățile pleacă din anul 2009, și că, în prezent au datorie mult mai mare decât cea de la pronunțarea sentinței, având un debit total de 9.604,17 lei din care 4.607,20 lei chirie restantă și 4.996,97 lei, penalități de întârziere.
Este lesne de observat reaua credință a recurenților și faptul că aceștia sfidează și ignoră existența raporturilor contractuale stabilite și asumate.
Recursul declarat nu este fondat și va fi respins pentru considerentele ce urmează
: Potrivit contractelor de închiriere nr.268/FV/_, reînnoit sub nr. nr.562/FV/_
, încheiate între reclamantul intimat și pârâtul recurent A. M., chiria stabilită în sarcina titularului de contract, pentru spațiul obiect al contractului de închiriere, este de doar 115,18 lei lunar iar, prin art.8 din ultimul contract de închiriere s-a instituit un pact comisoriu de gradul IV pentru rezilierea contractului de închiriere în cazul neplății chiriei aferente și a cheltuielilor comune, cel puțin 3 luni consecutiv(f.12 dosar fond).
Se constată că, titularul contractului de închiriere, a dat dovadă de pasivitate în îndeplinirea obligației de plată a chiriei și, în prezent, chiria restantă datează din luna aprilie 2010, deci de mai bine de 3 ani și jumătate.
Or, dacă pârâtul recurent titular al contractului de închiriere ar fi plătit lunar chiria datorată, de 115,18 lei, nu ajungea în situația de a se împrumuta de la bancă pentru a plăti chiria.
Oricât de săraci ar fi recurenții, nu se justifică menținerea contractului de închiriere, cât timp, la semnarea acestuia, titularul contractului și-a asumat riscul intervenirii rezilierii de plin drept, în situația că nu achită chiria trei luni consecutiv.
Clemența pe care o reclamă recurenții poate fi acordată doar de instituția publică căreia îi revine sarcina de a asigura protecția socială a persoanelor aflate în nevoie.
Nimic nu i-a împiedicat pe recurenți să solicite acordarea protecției sociale în momentul în care au intrat în dificultate însă, aceștia nu au probat că au efectuat astfel de demersuri.
Or, în condițiile în care recurenții nu au dovedit nici că au dorit efectiv să presteze muncă aducătoare de venituri și că toate eforturile depuse în acest sens au rămas fără rezultat, susținerile acestora nu pot fi luate în considerare de tribunal.
Prin urmare, având în vedere faptul că, în speță, chiria nu a fost plătită începând cu luna aprilie 2010, tribunalul constată că sentința atacată este legală și temeinică sub toate aspectele, nefiind date motive temeinice care să justifice menținerea contractului de închiriere și drept consecință să nu se dispună evacuarea pârâților.
Intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefiind fondat, recursul declarat de pârâții A. M., A. L., A. M.
, A. M. M., A. N. -M., A. C., A. R. -D., A. L. -G.,
împotriva
sentinței civile nr.3685/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||
M. -L. B. | G. | -C. | F. | D. | L. |
R. -I. B.
Redactat BRI/tehnoredactat BRI/_ /2 ex. Judecător fond MIF
| ← Decizia civilă nr. 494/2013. Reziliere contract | Decizia civilă nr. 698/2013. Reziliere contract → |
|---|
