Decizia civilă nr. 565/2013. Hotărâre care să țină loc de act autentic
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 565/R
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: C. V. - Președinte Secția I civilă
J. ecător: P. G.
J. ecător: P. M. B.
G. ier: B. M.
Pe rol este pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamanții C. T. și C. C., ambii domiciliați în B. M., str. Lebedei, nr.10, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 5297 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect hotărâre care sa țină loc de act autentic.
Se constată că, la data de_, prin serviciul registratură recurenții C. T. și C. C. au depus concluzii scrise.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc la data de 20 noiembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 146, 260 raportat la art. 298, 316 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea soluției la data de 27 noiembrie 2013, când a decis următoarele:
T.
Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5297 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ se respinge acțiunea formulată de reclamanții C. T. și C.
C., ambii domiciliați în B. M., str. Lebedei, nr.10, jud. M., în contradictoriu cu C. Z., domiciliată în B. M., str. G., nr.19/9, jud. M., și C. G., domiciliat în localitatea O., nr. 78, jud. M., având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria reține că, pentru validarea unor antecontracte de vânzare-cumpărare este necesar a se îndeplini cumulativ următoarele condiții: să fie vorba de un antecontract valabil încheiat, promitentul- vânzător să fie proprietarul bunului vândut, partea care cere validarea antecontractului să-și fi îndeplinit obligațiile ce îi reveneau și cealaltă parte să refuze încheierea contractului în formă autentică.
În cauza de față, reclamanții C. T. și C. C. au solicitat să se constatate că au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr. 5823 B. M., sub nr. top 1555/5, în suprafață de 468 mp, prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, încheiat la data de_ și să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
În dovedirea acestei cereri au depus la dosar presupusul antecontract de vânzare-cumpărare încheiat cu numiții C. I. și C. E., la data de 16 iulie 1957.
Acest înscris este de fapt o chitanță în care se menționează: "Subsemnații C.
I. și C. E., soți, am primit suma de 5000 lei, adică cinci mii lei, sub formă de avans în contul pământului intravilan din B. M. ";.
De asemenea, reclamanții au mai depus în dovedirea faptului că prin acest înscris au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului intravilan, alte două chitanțe, încheiate în anul 1957. Prima chitanță încheiată în anul 1957, cuprinde doar o semnătură și se menționează în aceasta " în ziua de 11 august am primit suma de 1000 lei de la tov. C. din O. ";. Cea de a doua chitanță atestă faptul că la data de 19 august 1957, o persoană ( în chitanță nu este indicat numele) a primit de la o altă persoană ( fără a i se fi indicat numele) suma de 2400 lei, pentru loc de casă.
Hotărârea judecătorească care ține loc de act de vânzare - cumpărare are caracter declarativ, ea, constată înțelegerea părților intervenită anterior.
Acest lucru, este posibil, numai cu privire la convenții care la momentul încheierii lor întruneau toate condițiile de validitate nu și cu privire la convenții lovite de nulitate absolută pentru lipsa uneia sau unora dintre condițiile de validitate, întrucât nulitatea absolută nu poate fi acoperită în nici un fel și nici nu poate fi validată prin hotărâre judecătorească, dacă legea, prin excepție, nu dispune în sens contrar. (Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr.984 din 11 martie 2008).
Se observă că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
Această chitanță invocată de reclamanți ca fiind un antecontract de vânzare-cumpărare nu cuprinde numele cumpărătorilor și nici obiectul acesteia, putând fi vorba de orice teren care a aparținut defuncților, neavând deci un obiect determinat.
Condiția ca vânzătorul să fie proprietarul bunului vândut este nu numai una necesară pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare- cumpărare ci este și o condiție de fond ce trebuie îndeplinită pentru a se aprecia că un antecontract de vânzare-cumpărare este valabil încheiat ( art. 948 C. civ).
Întrucât terenul nu este identificat, nu se poate verifica dacă defuncții C.
I. și C. E. erau proprietarii acestui teren, condiție esențială pentru validarea unui antecontract de vânzare-cumpărare.
De asemenea, chitanțele care atestă primirea unor sume de bani, nu menționează cine a primit aceste sume de bani, iar cea din 19 august 1957 nici de la cine s-au primit aceste sume de bani.
Faptul că din declarațiile martorilor audiați Fărcaș Gavril și Pustai G. a rezultat faptul că reclamanții folosesc terenul din anii 1950, nu poate să ducă la
concluzia că defuncții C. I. și C. E. au vândut terenul ce face obiectul prezentului litigiu reclamanților, că defuncții au primit prețul stabilit, întrucât niciunul din acești martori nu au fost de față la întocmirea acestei chitanțe.
Prin urmare, nu sunt îndeplinite condițiile art.1073 C. civ și art. 1077 C. civ, în sarcina defuncților C. I. și C. E. neputându-se stabili existența vreunei obligații.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs reclamanții C. T. și C. C.
, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Instanța, din oficiu, pune în discuție excepția tardivității introducerii recursului raportat la faptul că sentința recurată a fost comunicată reclamanților C.
T. și C. C. la data de_, iar reclamantul C. T. a semnat personal pe dovezile de comunicare filele 90 și 92.
Cu privire la excepția invocată, recurenții susțin că cererea de recurs a fost formulată în termenul legal prevăzut de art. 301 cod procedură civilă. În acest sens se învederează că la dosarul de fond, imediat după ce s-a pronunțat hotărârea, recurenții au depus o adresă prin care au solicitat ca această hotărâre să fie comunicată la sediul cabinetului de avocat în vederea exercitării căii de atac. Se consideră de către recurenți că indicarea domiciliului procesual ales este posibilă și după pronunțarea hotărârii, În aceste condiții chiar dacă cei doi recurenți au semnat personal de primire a sentinței civile, ei au avut reprezentarea că sentința va fi comunicată și cabinetului de avocatură și că se va exercita în termen calea de atac, ori la dosar nu există nici o dovadă de comunicare a hotărârii la sediul cabinetului de avocatură, adresă indicată ca domiciliu ales de către părți.
Analizând excepția, instanța o apreciază întemeiată pentru considerentele ce urmează.
Potrivit art. 301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Sentința civilă nr. 5297 din_ a fost comunicată la data de_, comunicarea s-a făcut la domiciliul reclamanților, respectiv în B. M. str. Lebedei, nr. 10, semnând de primire personal reclamantul C. T. . Pe tot parcursul soluționării cauzei domiciliul indicat de reclamanți a fost în B. M. str. Lebedei, nr. 10, aceasta fiind și adresa indicată în dispozitivul hotărârii.
Într-adevăr la data de_, ulterior pronunțării sentinței civile atacate reclamanții au depus o cerere prin care au solicitat comunicarea hotărârii la sediul cabinetului de avocat din B. M. str. George Coșbuc nr. 25/17.
Potrivit art. 82cod procedură civilă cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă domiciliul sau reședința părților. În acest sens reclamanții au indicat domiciliul din B. M. str. Lebedei, nr. 10. Potrivit art. 98 Cod procedură civilă, sub sancțiunea neluării în considerare, orice modificare de domiciliu trebuie comunicată instanței în timpul judecății .
Solicitarea reclamanților, făcută ulterior pronunțării hotărârii de a se face comunicarea acesteia la un domiciliu procesual ales, nu este de natură a interpreta că, comunicarea hotărârii la adresa indicată de reclamanți în tot cursul judecății, nu este una corect făcută, în condițiile în care aceștia au și semnat pentru comunicarea hotărârii.
Față de considerentele reținute, se apreciază că recursul declarat în contra sentinței civile nr. 5297 din_ a Judecătoriei B. M., la data de_, este înafara termenului legal, astfel că acesta va fi respins ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
RESPINGE ca tardiv recursul declarat de reclamanții C. T. și C. C.
, ambii cu domiciliul în B. M., str. Lebedei, nr. 10, în contra sentinței civile nr. 5297 din_ a Judecătoriei B. M., județul M. .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
Președinte | J. ecători | G. | ier | ||||||
C. | V. , | P. G. | , | P. M. B. | , | B. | M. |
Red./T.red C.V./_ Ex. 2
J. ecător fond: M. M. E.
| ← Decizia civilă nr. 235/2013. Hotărâre care să țină loc de... | Decizia civilă nr. 88/2013. Hotărâre care să țină loc de... → |
|---|
