Decizia civilă nr. 851/2013. Hotărâre care să țină loc de act autentic
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 851/R/2013
Ședința publică din 11 Septembrie 2013 Instanța alcătuită din:
PREȘEDINTE: D. T.
JUDECĂTOR: F. S. B. JUDECĂTOR: ANA-SS GREFIER: G. -C. Ț.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta recurentă O.
A. împotriva Sentinței civile nr. 6360/2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații B. L., B. A., P. A.
, B. A., având ca obiect hotărâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
La data de 09 septembrie 2013, prin registratura instanței s-au depus la dosar Concluzii scrise din partea reclamantei recurente.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 04 septembrie 2013, când părțile au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
T. UL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 6360/2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a respins ca neîntemeiata acțiunea formulata de reclamanta O. A., în contradictoriu cu pârâții B. L., B. A., P.
si B. A. . S-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de_, între reclamanta O. A. și B. Floare s-a încheiat o convenție intitulată "contract de întreținere";, actul fiind semnat de către cele două părți și de către doi martori. Prin această convenție, numita
Floare, arătându-și calitatea sa de tutore al fiului ei bolnav, B. V., a înteles să înstrăineze în favoarea reclamantei și a numitei Iosif N. C. cota de 1/3 parte din dreptul de proprietate asupra terenului situat în F.
, precum și cota de 1/6 parte asupra construției identificată în cartea funciară nr. 16664 F., nr. Cadastral 9845, contra întreținerii efectuate de reclamantă și Iosif N. C. . Potrivit certificatului de deces seria DS nr. 6. eliberat de Primăria comunei F., B. Floare a decedat 15 zile mai tarziu, în data de_, în F. . În data de_ a decedat și fiul acesteia, numitul B. V., în localitatea Borșa, jud. C. .
Conform certificatelor de moștenitor aflate la dosarul cauzei, pârâții sunt moștenitorii defunctei B. Floare, B. L. în calitate de nepot de fiu predecedat - B. I., iar B. A., P. A. și B. A. în calitate de
nepot de fiu predecedat - B. A., defuncta mai având un fiu, B. V., mai sus arătat, decedat în data de_, care însă nu a lăsat moștenitori.
Cu titlu generic, art. 969 C. civ. dispunea că între părți, contractul încheiat are putere de lege. Așa cum au arătat și pârâții, pentru justa soluționare a cauzei se impune să se determine natura juridică a raportului dintre reclamantă și defuncta promitentă. Cu toate acestea, chiar mai înainte de realizarea acestei operațiuni instanța trebuie să analizeze viciile generale actului invocate de către pârâți. Astfel, consimțământul și discernământul reprezintă condiții generale de valabilitate a actului juridic, motiv pentru care indiferent de natura actului supus judecății, dacă lipsește consimțământul ori discernământul nu se poate pune problema unui raport juridic valabil care să fie analiza din perspectiva naturii sale juridice. S-ar impune mai întâi o analiză a naturii juridice a actului doar în situația în care viciile invocate ar viza anumite condiții specifice de valabilitate ale actului, iar nu condiții generale.
Din cele anterior enunțate rezultă că, fără a se confunda, între consimțământ și discernământ există o strânsă legătură, valabilitatea consimțământului depinzând de existența discernământului, fapt pentru care analiza existenței discernământului numitei B. Floare la momentul încheierii actului juridic civil se impune cu prioritate.
Discernământul la încheierea unui act juridic presupune ca subiectul de drept civil, în speță B. Floare, să fi avut puterea de a aprecia efectele juridice care se produc în baza manifestării sale de voință. B. Floare, având capacitate deplină de exercițiu la momentul încheierii actului, este prezumată ca având discernământ. Cu toate acestea, în afară de cazurile în care legea prezumă lipsa discernământului, pot exista și cazuri în care deși persoana este prezumată in abstracto ca având discernământ, in concreto, la momentul încheierii actului, aceasta să se fi aflat, din diferite motive, într- o stare datorită cărei să nu-și fi putut da seama de urmările faptelor sale.
În vederea lămuriri cu privire la existența discernământului numitei B. Floare la încheiere actului juridic civil, instanța a dispus efectuarea unei expertize medico-legale având ca obiect acest aspect. Conform concluziei raportului de expertiză nr. 1924/IV/b/37 din_, B. Floare avea diminuată capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului, și, mai cu seamă, a consecințelor social-juridice ce decurg din semnarea contractului de întreținere sub semnătură privată (din data de_ ), fiind incompetentă psihic de a încheia acte juridice (f. 197). Concluziile raportului de expertiză medico legală se coroborează și cu alte mijloace de probă aflate la dosarul cauzei.
În acest context, instanta a constatat ca anterior încheierii acestei convenții, fapt confirmat și de catre martorii audiați in cauza care au asistat la aceasta, in data de_, B. Floare a mai încheiat cu reclamanta O.
si numita Iosif N. C. un contract de întreținere, in forma autentica, prin care cele din urma s-au obligat sa ii presteze celei dintai întreținere, in fapt, la domiciliul acesteia. Prin acest din urma contract s-a transmis dreptul de proprietate asupra nudei proprietati privind cota de 4/6 parte din constructia situata in F., str. H. nr. 32, jud. C. si nuda proprietate privind cota de 1/3 parte din terenul curte si gradina, in suprafata de 665 mp, pe care este edificata constructia, inscris in cartea funciara nr. 16664 F., nr. Cad. 9854, dar si nuda proprietate asupra cotei de ¼ parte din terenul cu destinatia de drum, in suprafata de 75 mp,
inscris in cartea funciara nr. 16665 F., nr. Cad. 9855. Pentru încheierea acestui contract de întreținere în formă autentică, având în vedere că numita
Floare era imobilizată la pat, notarul public a fost nevoit să se deplaseze la locuința reclamantei, unde se afla și întreținuta (f. 79). Or, în condițiile în care numita B. Floare avea discernământul necesar încheierii actului juridic nimic nu o împiedica pe reclamantă ca și de această dată să solicite deplasarea notarului public la locuința acesteia pentru a se încheia actul juridic civil în formă autentică.
Totodată, audiată în cauză, martora I. E., referindu-se la numita
B. Floare a arătat că ,,când am văzut-o pe B. Floare în 2008 era incoeretă, confuză, își pierdea șirul ideilor, spunea același lucru de mai multe ori, iar din cele ce le-am spus mi-am dat seama că nu are o percepție corectă asupra realității din jurul ei, spre exemplu m-a întrebat de vreo câteva ori de ce nu l-am adus pe nepotul ei B. L., care este plecat de mult timp în America"; (f. 106). Faptul că martora V. S., prezentă la momentul încheierii contractului, a arătat că aceasta a apreciat că numita B. Floare
,,este lucidă"; raportându-se la faptul că aceasta ,,nu era confuză și vorbea în cunoștință de cauză";(f. 107), ori că martora Flueraș Marița, prezentă de asemenea în momentul încheierii contractului, referindu-se tot la numita B. Floare, a arătat că era ,,foarte conștientă de ceea ce face"; (f. 169), nu sunt de natură a înlătura cocluziile raportului de expertiză medico-legală în măsura în care acest mijloc de probă are la baza raționamente de ordin științific și nu considerații personale, care pot fi influențate subiectiv de relația martorilor cu părțile ori de convingeri personale preexistente. Așa fiind,
instanța a reținut concluzia raportului de expertiză medico-legală și să înlăture declarațiile celor două martore.
Lipsa discernământului, ca și condiție generală de valabilitate a actului juridic civil, atrage sancțiunea nulității relative a actului. Nulitatea poate fi invocată fie pe cale de acțiune, printr-o cerere introductivă de instanță sau cerere reconvențională, fie pe cale de excepție. În această din urmă situație excepția nulității relative pe motiv de lipsă de discernământ are valoarea unei apărări de fond. Astfel, în situația în care excepția este
întemeiată, instanța a respins acțiunea civilă ce are la bază actul anulabil ca neîntemeiată, fără însă a se pronunța cu privire la anularea actului.
Având în vedere faptul că, din considerentele anterior enunțate rezultă că numita B. Floare nu avea discernământ la momentul încheierii cu reclamanta și numita Iosif N. C. a înscrisului sub semnătură privată denumit de părți ,,contract de întreținere";, cererea introductivă de instanță formulată de reclamantă, ce vizează validarea raportului juridic izvorât din acest script, este neîntemeiată, actul care stă la baza acestui raport fiind nul relativ. Așa fiind, instanța a respins cererea ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța a luat act că părțile nu au cerut cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs O. Aureșlia, solicitând în principal casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare și în subsidiar modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii.
În motivare se arată că hotărârea instanței de fond cuprinde motive străine de natura pricinii, este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
B. Floarea a încheiat un act sub semnătură privată prin care promitea înstrăinarea unui imobil, fiind de acord cu întabularea dreptului de
proprietate, însă transmiterea proprietății nu a putut fi perfectată întrucât dreptul de proprietate nu a fost înscris în cartea funciară.
Instanța a încălcat dreptul la un proces echitabil prin respingerea obiecțiunilor la expertiză și respingerea cererii pentru efectuarea unei expertize medico-legale care să aibă suport acte medicale și nu înscrisuri sumare.
Conform încheierii de ședință din_, și a mențiunilor de pe portalul instanțelor cauza a fost amânată pentru studiul expertizei și a înscrisurilor de la dosar. La următorul termen au fost respinge obiecțiunile și cererile în probațiune ca tardive.
Instanța a încălcat dispozițiile art. 10 din Anexa 1 la Ordinul 1134/C/2000, fiind luate în considerare acte care nu pot fi avute în vedere, singurul act medical care face referire la metastaze generalizate reținute în concluziile raportului de expertiză sunt cuprinse în adeverința medicală 2611/2009, eliberată de Institutul Oncologic C. -N., act care nu poate fi luat în considerare.
Pe fondul cauzei se invederează că B. Floarea nu avea alterată capacitatea psihică de apreciere a conținutului unui contract și după cum rezultă din probațiunea administrată a respectat obligațiile de întreținere a numitului B. V. . Raportat la valoarea terenului și obligația asumată în mod cert convenția are o cauză licită.
Referitor la discernământ, trebuie reținut că la data încheierii contractului B. Floarea a purtat un dialog cu persoane aflate de față, prin care și-a manifestat explicit dorința ca fiul său să fie îngrijit de reclamantă.
Intimații au depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului, apreciind că în mod corect recurenții au fost decăzuți din dreptul de a mai formula obiecțiuni, expertiza fiind una legală și temeinică.
În susținerea concluziilor expertizei sunt și declarațiile testimoniale administrate.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, instanța reține următoarele:
În cauza de față pentru soluționarea pretențiilor formulate prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat, încuviințat și administrat proba cu expertiza.
La dosarul cauzei s-a depus raportul de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de Institutul de Medicină Legală C. -N. (f. 195-197).
Unul din principiile care guvernează dreptul civil este cel al dreptului la apărare, în conținutul acestuia intrând dreptul părții de a lua act de actele de la dosar, de a fi încunoștințată de înscrisurile și probațiunea administrată, astfel încât aceasta să își exprime punctul de vedere și să formuleze apărări în legătură cu aceasta.
Din analiza încheierii pronunțate la data de_ (f. 208), rezultă că la dosarul cauzei s-a depus Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică sus amintit și note de ședință din partea pârâților.
Reprezentantul reclamantei, se consemnează în încheiere că a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru studiul notelor de ședință în vederea realizării unui răspuns scris, cerere admisă de către instanță.
Cercetând sistemul ECRIS în baza raportului listat și anexat de recurent, verificat și de către instanță, se constată că în cuprinsul motivelor de amânare s-a trecut amânare pentru studiul expertizei și a înscrisurilor depuse.
În considerarea acestor mențiuni critica cuprinsă în motivele de recurs cu privire la acest aspect apare ca întemeiată, motiv pentru care se poate aprecia că excepția tardivității invocată la termenul din_ în legătură cu obiecțiunile la raportul de expertiză psihiatrică este greșit soluționată din perspectiva art. 212 C.pr.civ.
La termenul de judecată din_, recurentul era în drept să formuleze obiecțiuni, obiecțiuni care au fost respinse ca tardive. Prin această soluție apare așadar ca într-adevăr dreptul la apărare a fost încălcat.
În ceea ce privește conținutul expertizei, susținerile recurentului sunt întemeiate întrucât din analiza actelor care au fost avute în vedere de către Comisia de experți în mod evident rezultă că dispozițiile cuprinse în art. 10 din Anexa 1 a Ordinului 1134/C/2000 a fost încălcat. Medicul legist nu poate lua în considerare informații medicale cuprinse în bilete de trimitere, rețete, consulturi înscrise pe rețete, concedii medicale, bilete de externare.
Analiza actelor care au stat la baza concluziilor formulate denotă că în principal raportul de expertiză a avut în vedere acte medicale ce nu pot fi luate în considerare.
Din această perspectivă raportul de expertiză apare ca fiind viciat și mai mult, concluziile nu sunt neechivoce. Se afirmă că B. Floarea avea diminuată capacitatea psihică fiind incompetentă psihic a încheia acte juridice.
Instanța a solicitat ca și obiectiv stabilirea dacă defuncta B. Floarea avea sau nu discernământ la data semnării contractului de întreținere, concluzia raportului nefiind convingătoare sub aspectul solicitat.
În lipsa unor explicații a contextului neoplasmului mamar cu metastază generalizată asupra discernământului unei persoane într-adevăr concluziile sunt susceptibile de interpretări.
Referirea la acest context nu este însă de natură a crea suspiciuni cu privire la situația numitei B. Floarea la momentul încheierii contractului de întreținere, respectiv măsura în care discernământul era sau nu afectat. Declarațiile testimoniale administrate în fața instanței de fond sunt contradictorii din acest punct de vedere și în condițiile în care boala de care suferea reclamanta nu era în măsură să afecteze și capacitățile psihice ale numitei B. Floarea nu sunt suficiente în a duce la aprecierea că această persoană nu avea discernământ.
Întrucât obiecțiunile la expertiză au fost respinse ca tardive, obiecțiuni pe care instanța de recurs le apreciază ca fiind întemeiate raportat la considerentele arătate mai sus, atât din perspectiva actelor care au stat la baza lucrării cât și a calității concluziilor formulate, instanța apreciază că dreptul la apărare al reclamantului a fost încălcat și devin aplicabile disp. art. 304 pct. 9 C.pr.civ. Deoarece se impune ca părțile să beneficieze de un dublu grad de jurisdicție prin exprimarea și formularea tuturor apărărilor considerate necesare în legătură cu raportul de expertiză, se impune în temeiul art. 312 alin. 5 C.pr.civ. casarea cauzei cu trimitere spre rejudecare.
Pentru aceste considerente, tribunalul va admite recursul declarat de
O. A. împotriva Sentinței civile nr. 6360/_, dosar nr._ a Judecătoriei C. -N., pe care o va casa și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, instanța va solicita comisiei să răspundă la obiecțiunile formulate și va pune în discuție efectuarea unui nou raport de expertiză
ulterior primirii răspunsului. Totodată în rejudecare instanța va avea în vedere și celelalte critici cuprinse în motivele de recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de O. A. împotriva Sentinței civile nr. 6360/_, dosar nr._ a Judecătoriei C. -N., pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabila
Pronunțată în ședința publică de la 11 Septembrie 2013.
Președinte, D. T. | Judecător, F. S. B. | Judecător, Ana-SS |
Grefier, G. -C. Ț. |
Red.dact.D.T./C.Ț.
2 ex/_
Jud.fond.I. T.
| ← Decizia civilă nr. 168/2013. Hotărâre care să țină loc de... | Decizia civilă nr. 3137/2013. Hotărâre care să țină loc de... → |
|---|
