Decizia civilă nr. 569/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
ROMANIA TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.569
Ședința publică din data de 21 mai 2013 Completul este compus din:
Președinte: DP Judecător: H. I. Judecător: C. N. C.
Grefier: H. V.
S-a luat în examinare recursul formulat de intimatul I. de P. Județean S., cu sediul în str. T. V. imirescu, nr. 14, jud. S., împotriva Sentinței civile nr. 361 din_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimatul petent C.
V. - B., lipsă fiind recurentul intimat I. de P. Județan S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că pricina se află la primul termen de judecată, recursul este motivat și semnat, intimatul petent C. V. - B., a depus la dosar întâmpinare, iar potrivit disp. art. 15 lit.i din Legea nr. 146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Verificând potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză.
Nefiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța în baza art. 150 Cod procedură civilă, constată închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului formulat.
Intimatul petent C. V. - B., solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate.
În baza înscrisurilor existente la dosar, reținând și poziția proc. a intimatului petent C. V. - B. prezenta la acest termen de judecată, instanța, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 361 din 11 februarie 2013 a Judecătoriei Z. a fost admisă plângerea formulată de petentul C. V. B., în contradictoriu cu intimatul I. de P. Județean S. și s-a anulat procesul - verbal de contravenție seria CP nr. 0932023 încheiat de intimat la data de_ .
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor seria CP nr.0932023 încheiat de către intimat la data de_ (f.5), petentul a fost sancționat contravențional, întrucât în data de_, în jurul orelor 11,15, a
condus auto înmatriculat sub nr._ pe DJ 108b G între localitățile Cizer- Vanatori și, din cauza neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de drum, într-o curbă la dreapta, a pătruns pe contrasens, fără a efectua o depășire neregulamentară. S-a reținut în procesul verbal ca temei al săvârșirii faptei prevederile art.101 alin.3 lit. d din OUG nr. 195/2002.
Sub aspectul legalității, prima instanța a constatat că procesul verbal atacat a fost încheiat cu respectarea cerințelor impuse prin O.G. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Sub aspectul temeiniciei, Judecătoria Zalău a reținut că la art. 101 alin.3 lit. d din OUG nr.195/2002 este incriminată fapta de a circula pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire. În procesul verbal s-a reținut că petentul a pătruns pe contrasens, fără a efectua o depășire neregulamentară, din cauza neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de drum. Din rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău rezultă că " din cauza neadaptării vitezei la condițiile de drum, într-o curbă la dreapta, petentul a părăsit carosabilul, intrând cu autoturismul în șanțul din partea stângă a direcției de mers";. Prin urmare, concluzionează prima instanță, din starea de fapt reținută atât în procesul verbal, cât și în Rezoluția Parchetului rezultă că fapta a constat în pătrunderea pe contrasens și nu de a circula pe contrasens, iar petentul nu a avut
intenția de a săvârși respectiva faptă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs intimatul I. de P. Județean S., solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii ca neîntemeiate a plângerii contravenționale.
În motivare, recurentul a arătat că în mod greșit prima instanță a apreciat că fapta nu există, cu motivarea că petentul a pătruns pe contrasens și nu a circulat efectiv pe contrasens. În realitate, susține recurentul, cele două noțiuni, de a pătrunde și de a circula pe contrasens, sunt sinonime.
Pe de altă parte, petentul a fost cercetat penal în dosarul cu nr. 2678/P/2012, procesul-verbal de contravenție fiind întocmit după emiterea Rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, starea de faptă fiind menționată și în cuprinsul acestui înscris.
Intimatul-petent C. V. B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea Sentinței civile nr. 361/2013 a Judecătoriei Z. ca temeinică și legală. În mod corect s-a reținut de către prima instanță că nu a săvârșit fapta pentru care a fost sancționat și că nu a avut intenția de a circula pe contrasens. Incidentul s-a datorat unor motive străine de conduita sa în trafic. Astfel, susține intimatul-petent, a pătruns involuntar pe contrasens datorită stării în care se găsea carosabilul, acesta fiind umed, acoperit cu noroi și pietriș, motiv pentru care autoturismul a derapat. Din probatoriul administrat în fața primei instanțe a rezultat că fapta sa a constat în pătrunderea pe contrasens, nu în circulația pe contrasens.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv 304 indice 1 Cod procedură civilă, T. constată că recursul este întemeiat pentru următoarele motive:
Potrivit dispozițiilor art. 101 alin.3 lit.d din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile circulația pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire.
Legea nu condiționează așadar existența contravenției de o anumită perioadă sau distanță parcursă de autovehicul pe contrasens, simpla prezență a acestuia, în rulare, pe contrasens fiind suficientă pentru existența contravenției. În acest context, "a pătrunde"; pe contrasens, fără ca acest fapt să fie necesar pentru efectuarea unei manevre regulamentare de depășire sau alte manevre permise de lege, cum ar fi de exemplu schimbarea direcției de mers, echivalează, așa cum susține recurentul, cu a circula pe contrasens.
Este necontestată starea de fapt reținută de prima instanță, în baza probelor din dosarul penal și a celor administrate în judecarea plângerii, respectiv faptul că, datorită neadaptării vitezei la condițiile de drum, într-o curbă la dreapta, petentul a pierdut controlul direcției de mers, a părăsit carosabilul și, pătrunzând pe contrasens, a intrat în cele din urmă cu autoturismul în șanțul din partea stângă a direcției sale de mers. Așadar, fără o justificare legală petentul a circulat pe sensul opus, iar fapta sa întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 101 alin.3 lit.d din OUG 195/2002.
Referitor la vinovăția intimatului-petent, T. apreciază că, în mod greșit, prima instanță a reținut lipsa acesteia, motivat de faptul că petentul nu a avut intenția de a circula pe contrasens. Aceasta deoarece, în conformitate cu prevederile art. 1 din OG 2/2001 constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare printr-un act normativ. Așadar, dispozițiile legale nu condiționează antrenarea răspunderii contravenționale de comiterea faptei doar cu intenție, ci de existența vinovăției, în oricare dintre formele sale, inclusiv cea a culpei.
Nici pentru existența contravenției prevăzute de art. 101 alin.3 lit.d din OUG 195/2002 nu este obligatorie forma de vinovăției a intenției, fiind fără relevanță motivul ce a determinat rularea autoturismului pe contrasens, câtă vreme la originea acestui fapt stă conduita culpabilă a contravenientului. Or, în speța de față, este de necontestat că accidentul s-a datorat culpei petentului care nu a adaptat viteza la condițiile de drum și, din această cauză a pierdut controlul direcției, a pătruns pe contrasens și mai apoi a intrat în șanț.
Pentru aceste considerente, T. găsește întemeiat motivul de recurs invocat de recurentul-intimat I. de P. Județean S., fapt pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 304 ind.1 C.pr.civ. și art. 312 alin.1, 2 și 3 C.pr.civ., va admite recursul și va modifica în tot Sentința civilă nr. 361/_ a Judecătoriei Z., în sensul că va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul C. V. B. împotriva procesului-verbal de contravenție seria CP nr. 0932023 întocmit la data de_ de I. de P. Județean S. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de I. de P. Județean S. contra Sentinței civile nr. 361 din_ a Judecătoriei Z. .
Modifică hotărârea atacată și judecând cauza în fond respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul C. V. B. împotriva procesului verbal de contravenție CC nr.6063254/_ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 mai 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||||
D. | P. | H. | I. C. N. | C. | H. | V. |
Red. H.I./_
Dact. H.V./_
Jud.fond.C. C. R. Ex. 2
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001
| ← Decizia civilă nr. 510/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 500/2013. Plângere contravențională → |
|---|
