Decizia civilă nr. 594/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Decizia civilă Nr. 594/2013
Ședința publică de la 28 Mai 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE: M. L.
Judecător: G. D. Judecător: M. K. Grefier: M. J. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta M. S. ȘIMLEU
S. -PRIN P. C. I., cu sediul Ș. S., str.1 D. 1918, nr.4, jud.Sălaj, și recursul declarat pârâta SS AN S. C., str.A. R., nr.96/B, jud.S. u Mare, împotriva sentinței civile nr.1369 din 7 noiembrie 2012 pronunțată de J. Ș. S., în dosar_, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentantul recurentei reclamante, c.j. Juca Marcel și reprezentantul recurentei pârâte, av. Gherasim George.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că la dosarul cauzei recurenta pârâta a depus răspuns la întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedură civilă încuviințează înscrisurile existente la dosarul cauzei și în conformitate cu prevederile art. 150 Cod procedură civilă, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor formulate.
Având cuvântul asupra recursului formulat, reprezentantul recurentei reclamante solicită instanței admiterea recursului formulat, modificarea în parte a sentinței pronunțată de prima instanță în sensul admiterii și a capătului de cerere privind obligarea debitorului la plata sumei de 1525,38 lei cu titlu de chirie parțială pentru 12 zile din luna ianuarie 2011 și totodată obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța de fond a constatat ca întemeiată capătul de cerere privind obligarea debitorului la repararea prejudiciului de 1680 lei întrucât în urma administrării probatoriului s-a dovedit acest prejudiciu. De asemenea instanța de fond a reținut corect că între părți a fost încheiată o anexă la contractul de închiriere în care se menționează în mod expres faptul că locatarul se obligă să predea spațiul în forma inițială, fără comunicare dintre spațiul proprietatea locatarului și spațiul aparținând
M. S. și fără pereții despărțitori între cele două spații. Instanța a constatat că încetarea contractului prin împlinirea termenului a avut loc la data de_ și că predarea efectivă a spațiului către proprietar s-a făcut doar ulterior la_ după aducerea spațiului la forma inițială, și cu toate acestea nu obligă pârâtul la plata sumelor aferente perioadei de folosință a spațiului până la predarea efectivă. Debitorului pârât îi revine culpa în nepredarea spațiului la încetarea contractului îi aparține în întregime întrucât nu a putut preda spațiul în forma sa inițială în care l-
a preluat iar aducerea acestuia la starea inițială a necesitat o perioadă de timp pentru care suntem îndreptățiți la echivalentul chiriei proporțional cu numărul de zile cât debitorul s-a aflat în posesia acestuia.
Cu privire la recursul formulat de debitorul pârât solicită respingerea acestuia, învederând că instanța de fond, prin probatoriul administrat, a concluzionat că prejudiciul solicitat este exigibil, dovedind prejudiciul și pretențiile cu ofertele depuse.
Reprezentantul recurentei pârâte, av. Gherasim George, solicită instanței admiterea recursului formulat cu consecința respingerii acțiunii formulate.
Învederează că între părți s-a încheiat contractul de închiriere nr. 267/_ privind închirierea unui spațiu comercial pentru o perioadă de 24 luni, contract care a fost prelungit prin mai multe acte adiționale, prelungind astfel valabilitatea acestuia până la data de_ . Astfel, după eliberarea spațiului, reclamantul refuzând primirea cheilor, a emis factura seria SJ S. nr. 01360 de plată a chiriei pe luna ianuarie, factură pe care nu au acceptat-o la plată returnând-o. Deși contractul a fost încetat prin expirarea termenului, reclamanta a continuat facturarea chiriei. Instanța de fond în mod corect a reținut că ca nefondată cererea reclamantei privind plata sumei de 1525,38 lei ca reprezentând chirie parțială.
Cu privire la plata presupusului prejudiciu, instanța a apreciat în mod greșit că SC M. S. a refuzat preluarea spațiului pentru că nu s-ar fi ridicat zidul despărțitor și pentru că nu s-a refăcut baia. Menționează că în cursul anului 2004 s- au efectuat o serie de lucrări de modernizare cu care au fost de acord ambele părți.
Solicită admiterea recursului formulat și respingerea acțiunii formulate de recurenta reclamantă.
Solicită respingerea recursului formulat de recurenta pârâtă ca nefondat. Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Prin sentința civilă nr.1369 din 7 noiembrie 2012 pronunțată de J. Ș.
S., în dosar_ s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta M.
ȘIMLEU S. în contradictoriu cu pârâta SS AN S. C. ,fiind oligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1680 lei reprezentând prejudiciu cauzat de debitor pe durata locațiunii,fiind respinsă cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 1525,38 lei reprezentând chirie parțială .
A fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 148,4 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune în acest sens instanța de fond reține următoarele :
La data de_, între părți s-a încheiat contractul de închiriere nr. 267 având ca obiect spațiul comercial depozit amplasat în Ș. S., str. T. Vladimirescu ( Gh. Lazăr) Bl. 11, în suprafață utilă, 70,58 mp. Termenul închirierii a fost de 24 luni, respectiv între_ -_ cu posibilitatea de prelungire pe baza acordului de voință al părților.
Au fost reținute dispozițiile art. VI lit. f din contract, potrivit cărora locatarul se obligă să nu execute modificări sau transformări ale structurii de rezistență a construcției și, după caz, a instalațiilor, excepție făcând lucrările din documentația de execuție aprobată conform legii și însușită de locator,precum și ale art. 11 alin. 1 Lucrările de modernizare (investiții/construcții - montaj) vor face obiectul unui
act adițional la contract și se vor realiza de locatar numai cu acordul scris al locatorului.
S-a reținut că acest contract a fost prelungit succesiv prin acordul părților, prin actele adiționale 46/_ (f. 9), nr. 269/_ (f. 10)
Potrivit anexei la contractul nr. 267 din_ (f. 12), pct.5, locatarul se obligă să predea spațiul având forma inițială, fără comunicarea dintre spațiul proprietatea locatarului și spațiul aparținând Socom M. și fără pereții despărțitori între cele două spații, adăugați după preluarea spațiului.
La predarea spațiului către locatar nu s-a întocmit un proces-verbal de predare-primire sau de inventar.
Chiar dacă la predarea spațiului de către locator nu s-a încheiat un proces- verbal de inventar și de predare a spațiului, reclamanta, pentru a dovedi că în spațiul închiriat a existat un grup sanitar care a fost dezafectat ulterior de către pârâtă,s-a depus la dosarul cauzei un proces-verbal încheiat în data de 7 ianuarie 2002 cu ocazia predării spațiului către reclamantă de către S. Cofetăria A.
S.R.L. (f. 43).
Din probatoriul administrat rezultă că la momentul preluării imobilului de către pârâtă, exista în imobil o baie în care era montat un vas WV și o chiuvetă. Această baie a fost desființată cu acordul reclamantei,iar în ianuarie 2011, societatea reclamantă a ridicat zidul despărțitor, zid care a fost zile din nou demolat de către noul proprietar al spațiului comercial, după trei zile.
Declarația acestui martor coroborată cu procesul-verbal de la fila 43 dosar dovedesc că susținerile reclamantei sunt în parte întemeiate și că la momentul predării spațiului către locatar, în imobil, exista un grup sanitar.
În consecință, în baza art. 1431, 1432, 969, 998 C. Civil s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă fiind obligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1680 lei reprezentând prejudiciu cauzat de debitor pe durata locațiunii, respectiv la contravaloarea dotărilor din grupul sanitar și a manoperei de construire a grupului sanitar, prejudiciul pe care îl apreciază ca fiind de 1680 lei având în vedere ofertele de preț depuse la dosarul cauzei de către reclamantă.
Cu privire la cererea reclamantei de obligare a pârâte la plata sumei de de1525,38 lei reprezentând chirie parțială, instanța a apreciat-o ca nefondată pentru următoarele motive:
Potrivit art. 1437 Codul Civil "După expirarea termenului stipulat prin contractul de locațiune, dacă locatarul rămâne și e lăsat în posesie, atunci se consideră locațiunea ca reînnoită, efectele ei însă se regulează după dispozițiile articolului relativ la locațiunea fără termen";.
În contractul încheiat între părți, la art. 3 pct. 2, se stipulează că "Prevederile art. 1437 din Codul Civil nu sunt aplicabile prezentului contract";.
Instanța constată că potrivit cap. XI art. 17, alin. 4 lit. a, contractul încetează la expirarea termenului contractual dacă părțile contractante nu convin la prelungirea acestuia conform art. 3 din contract. Cum părțile nu au convenit la prelungirea contractului iar tacita relocațiune este exclusă potrivit art. 3 alin. 2 din contract, rezultă că la data de_, contractul de locațiune a încetat,acest aspect nu este negat nici de reclamantă care chiar în cuprinsul acțiunii introductive arată
"contractul a încetat la data de_ prin împlinirea termenului pentru care a fost încheiat";.
Pretențiile reclamantei fiind admise doar în parte, în baza art. 274 C. pr. civ., 276 C. pr. civ a fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 148,4 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen ambele părți.
Prin recursul formulat pârâta SS AN S. C. ,solicită modificarea hotărârii primei instanțe cu consecința respingerii tuturor pretențiilor formulate de reclamantă.
În motivarea recursului se arată că în ceea ce privește capătul de cerere privitor la plata presupusului prejudiciu instanța a apreciat în mod greșit că a refuzat preluarea spațiului pentru că nu s-ar fi ridicat zidul despărțitor și pentru că nu s-a refăcut baia.
Mai mult instanța a apreciat și contravaloarea așa zisului prejudiciu la suma de 1680 lei prin raportare la oferta depusă de reclamantă fără însă a cunoaște ce obiecte sanitare se găseau și care era starea lor la momentul predării spațiului.
Precizează că toaleta era nefuncțională și aceasta s-a desființat pentru a se lărgi suprafața utilă a spațiului.
În aceste condiții nu există nici un prejudiciu și nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a răspunderii civile .
În drept recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art 304 pct.11 cp.civ.
Prin recursul formulat M. S. ȘIMLEU S. solicită modificarea sentinței atacate în sensul admiterii în întregime a acțiunii formulate în sensul obligării pârâtei și la plata sumei de 1525,38 lei cu titlu de chirie parțială pentru 12 zile din luna ianuarie 2011 cu obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în cauză.
Precizează că în condițiile în care debitorul pârât a fost în posesia spațiului până la data de_ ,culpa în nepredarea spațiului aparținând acestuia ,este îndreptățită la echivalentul chiriei proporțional cu numărul de zile cât debitorul s-a aflat în posesia spațiului.
În drept recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.9 c.p.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv 304 indice 1 Cod procedură civilă, instanța de recurs reține următoarele :
Art. 304 pct. 11 cod procedura civila invocat de recurenta SS AN S. C.
,ca temei juridic al recursului formulat este abrogat prin art.I pct. 112 din OUG nr.138/2000..
Art. 304 pct. 9 cod procedura civila, este invocat de recurenta M. S. ȘIMLEU S. pentru a critica hotarârea atacata, în sensul neacordării de către instanță și a contravalorii chiriei pe luna ianuarie 2011.
Aplicarea gresita a legii si respectiv pronuntarea unei hotarâri cu încalcarea acesteia, de care face vorbire pct. 9 al art. 304 cod procedura civila, semnifica doua ipoteze, respectiv situatia în care din modul de redactare a hotarârii nu se poate stabili daca legea s-a aplicat corect sau nu, sau interpretarea eronata a unui text legal. Recurenta, pentru a justifica invocarea acestei prevederi, sustine că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 1831 din Noul Cod Civil-temei juridic care nu a fost invocat la fond nici prin acțiunea introductivă și nici pe parcursul judecății.
reține că aceasta motivare nu se încadreaza în prevederea legala invocata. Textul legal aplicabil în cauza reiese din motivarea instanței de fond-ca fiind prevederile art. 1431,1432 din vechiul cod civil .
In condițiile în care prevederile art. 3 din L.71/2011 prevăd expres "Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de
legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor";, textul legal invocat de această recurentă este inaplicabil.
Examinând sentința atacată sub toate aspectele, în baza prevederilor art.304/1 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursurile declarate de
recurente - ca fiind nefondate, apreciind că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică ,în condițiile în care probatoriului administrat a relevat că reclamanta a suferit prejudiciu -ca urmare a faptului că spațiul închiriat pârâtei nu i-a fost predat în forma inițială - iar contravaloarea acestui prejudiciu a fost de asemenea corect evaluat la 1680 lei pe baza ofertelor de preț depuse.
T. reține că după încetarea contractului părților -intervenită sub imperiul vechiului cod civil - reclamanta nu era îndreptățită la acordarea vreunor sume de bani cu titlu de chirie; pentru acoperirea prejudiciului suferit pentru ocuparea în continuare de către pârâtă a spațiului închiriat ar fi putut solicita doar despăgubiri cu acest titlu și nu chirie așa cum a înțeles să o facă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de reclamanta M. S. ȘIMLEU S. -PRIN P. C. I., cu sediul Ș. S., str.1 D. 1918,
nr.4, jud.Sălaj, și recursul declarat pârâta SS AN S. C., str.A. R., nr.96/B, jud.S. u Mare, împotriva sentinței civile nr.1369 din 7 noiembrie 2012 pronunțată de J. Ș. S. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Mai 2013.
Președinte, M. L. | Judecător, G. D. | Judecător, M. K. |
Grefier, M. J. D. |
Red.LM/_
DactMJD/01.0. Ex.2
Jud. fond M. A. D.
| ← Decizia civilă nr. 365/2013. Pretenții | Încheierea civilă nr. 2013/2013. Pretenții → |
|---|
