Decizia civilă nr. 656/2013. Sechestru asigurator
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a1
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 656/2013
Ședința publică de la 11 Decembrie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE O. R. G.
Judecător C. -V. B. Grefier D. I. D.
Pe rol judecarea apelului Civil privind pe apelant-pârât S. O. și pe intimații-reclamanți C. I. și C. C. M., intimat-pârât I. I., împotriva încheierii civile nr. 11861/CC/2013 din_, pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al Judecătoriei C. -N., având ca obiect "sechestru asigurător";.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul-pârât prin apărător, avocat C. Neamț, cu delegație la dosarul cauzei și intimații-reclamanți prin apărător, avocat Maier Flavia I., lipsă fiind intimatul-pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că la data de_ prin S. Registratură s-a depus la dosarul cauzei de către intimații-reclamanți întâmpinare.
La data de_, prin S. Registratură s-a depus la dosarul cauzei de către apelant răspuns la întâmpinare.
T. ul constată că nu s-au restituit dovezile de citare pentru intimații- reclamanți, lipsa de procedură cu aceștia fiind acoperită prin prezența apărătorului.
Instanța pune în discuție excepția necompetenței materiale a T. ului C. . Apărătorul apelantului solicită respingerea excepției, arătând că este tardivă,
raportat la prevederile art. 130 alin. 2 și art. 123 alin. 1 Cod Procedură Civilă.
Apărătorul intimaților-reclamanți arată că, dată fiind natura comercială a litigiului, competența de soluționare aparține T. ului Specializat.
Apărătorul apelantului arată că se opune admiterii excepției, precizând că nu s- a dovedit calitatea de comerciant și, raportat la natura civilă a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, competența aparține instanței civile.
Apărătorul intimaților-reclamanți precizează că operațiunea de ascociere în vederea construirii de imobile cu mai multe apartamente în scop de revânzare are caracter comercial.
T. ul reține cauza în pronunțare pe excepția necompetenței materiale.
T. UL Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin încheierea civilă nr. 11861/CC/_, Judecătoria Cluj-Napoca a admis
cererea formulată de reclamanții C. I., C. C. M. in contradictoriu cu pârâtul S. O. și în consecință:
A dispus înființarea sechestrului asigurător constând in indisponibilizarea bunurilor imobile ale debitorului, pana la concurenta sumei de 32.000 EURO echivalent in lei la cursul de la data formulării cererii cu suma de 143.040 lei, cu înscrierea măsurii sechestrului in cărțile funciare in care sunt evidențiate imobilele.
A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a retinut următoarele:
În fapt, la data de_ creditorii in calitate de promitenti cumpărători, au încheiat cu numitul I. I. in calitate de constructor si promitent -vânzător, contractul sub semnătura privata denumit "Promisiune bilaterala de construire si vânzare -cumpărare, contract atestat sub nr.l75/_ de av.S. Francisc, avand ca
obiect imobilul apartament situat la et.l cu o camera cu suprafața utila de 52,44 mp din imobilul edificat pe terenul înscris in CF nr.l31212 C. nr.top 14014/3 la locul numit "Pietroasa".
Apartamentul contractat este amplasat intr-un imobil de locuințe colective edificat pe terenul proprietate a debitorului S. O. si a altor persoane. Debitorul S. O., in calitate de titular al dreptului de proprietate asupra terenulu,i s-a asociat cu numitul I. I. (constructor) in vederea dezvoltării unui proiect imobiliar constând in edificarea a unui număr de 4 construcții cu spatii comerciale, birouri locuinte in regim de inaltime D+P+4E+M+S si vânzarea spatiilor comerciale si apartamentelor rezultate cu scopul obținerii de profit. Aceste imobile au fost edificate in baza Autorizației de Construire nr.l20/_ beneficiari I. I., S.
O. s.a, completata ulterior prin Autorizația de Construire nr. 991/_ .
Conform prevederilor contractuale, petenții urmau sa dobândească in proprietate apartamentul nr.8 din blocul de locuințe C2 pentru un preț total de
38.500 EURO care trebuia achitat in transe, pe măsura stadiilor de execuție a lucrării din care au achita suma de 32.000 EURO, din care o parte s-a plătit in numerar către
I. I. iar o parte prin ordin de plata in contul lui S. O. .
Constructorii promitenți-vânzători nu au respectat termenele contractate in ceea ce privește finalizarea construcției si transferul dreptului de proprietate, care conform contractului trebuiau sa aibă loc la finele anului 2007, insa petenții au achitat transele din preț pe măsura ce acestea le-au fost solicitate.
Construcția a fost finalizata la finele anului 2012 si evidențiata in CF la data de_ in baza încheierii OCPInr.1. .
In cursul anului 2011, I. I., S. O. si ceilalți proprietari ai terenului si beneficiari ai Autorizației de Construire au încheiat un antecontract de vânzare- cumpărare sub semnătura privata cu numitul B. G. prin care si-au asumat obligația de a transfera in favoarea acestuia dreptul de proprietate asupra unui număr de trei apartamente din blocul de locuințe C2 intre care si apartamentul nr.8 contractat de petenți si achitat aproape integral de ei ,pentru un preț total de 392.875 lei pretins achitat integral anterior perfectării antecontractului. In realitate acest preț nu a fost plătit de B. G., ci apartamentele au fost vândute acestuia in contul unor creanțe pe care numitul I. I. le avea la SC GHM MIX BETON SRL, societate al cărei administrator este numitul B. G. . Petenții nu au fost instiintati de perfectarea acestui antecontract de vânzare -cumpărare si nici ulterior nu li s-a adus la cunoștința faptul finalizării construcțiilor si intabularii in CF a apartamentelor.
In temeiul intelegerii dintre I. I. si S. O., cu ocazia evidențierii in CF a dezmembrării clădirii pe apartamente, S. O. si-a intabulat in CF nr.2. - Cl-U9 dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.8 contractat de reclamanți si ulterior, 1a data de_ 1-a vândut cu contract autentic de vânzare-cumpărare numitei B. G. RENATE, fiica lui B. G. care si-a înscris la rândul sau dreptul de proprietate asupra acestui apartament.
In acest context au formulat acțiune in rezolutiunea antecontractului de vânzare -cumpărare solicitând obligarea in solidar a numiților I. I. si S. O. la restituirea prețului incasat de 32.000 EURO (din care suma de 29.500 EURO s-au achitat in aceasta moneda iar suma de 2.500 EURO s-a achitat in echivalent in lei la cursul de la data plații).Acțiunea formează obiect al dosarului civil nr._ al Judecătoriei C. -N., dosar care nu are stabilit termen de judecata.
Potrivit art. 952 Condiții de înființare (1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță.
În speța sunt întrunite cerințele prevăzute de disp.art.952 al.3 NCPC pentru instituirea măsurii sechestrului asiguratoriu in ceea ce privește bunurile debitorului
S. O., deoarece debitorul I. I. este insolvabil nemaiavând la ora actuala nici un fel de bunuri in proprietate.
Din actele de la dosar reiese că debitorul S. O. este cel care a înstrăinat către B. G. RENATE prin contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.444/_ încheiat la BNP B. M. apartamentul nr.8 contractat de petenți.
In speța operează solidaritatea pasiva intre debitori in temeiul disp.art.42 c.com aplicabil in cauza in raport de data încheierii contractului, cata vreme construirea si vânzarea repetata de imobile cu scopul obținerii de profit este calificata ca fiind operațiune comerciala. Debitorii s-au asociat in mod evident cu scopul edificării unui ansamblu de locuințe colective: 4 blocuri in regim de inaltime D+P+4E+M+Supanta si a vânzării imobilelor rezultate in scopul obținerii de profit, marea majoritate a apartamentelor edificate fiind vândute, unele chiar de mai multe ori cum este cazul din speța.
Acest debitor a incasat alături de I. I. sumele achitate de subsemnații cap ret al imobilului.
Înființarea sechestrului asigurător se poate dispune doar cu întrunirea cumulativă a următoarelor cerințe legale: creditorul să dovedească promovarea unei cereri de chemare în judecată, creanța să fie constatată prin act scris, dar care să nu constituie titlu executoriu și creanța să fie exigibilă.
În prezenta cauză, instanța a constatat că sunt întrunite cerințele cumulative prevăzute de textul de lege anterior menționat. Astfel, petentul a dovedit înregistrarea pe rolul acestei instanțe a unei cereri privind rezoluțiunea antecontractului perfectat de părți, pentru neexecutarea culpabilă a obligațiilor de către pârâți precum și, desigur, restituirea avansului achitat- obiectul dosarului nr._ .
Referitor la cea de-a doua condiție, se constată că obligația de plată care incumbă pârâților reiese din antecontractul încheiat de aceștia cu petentul, contract aflat în vigoare și depus în copie la dosar.( f 13-16).
În ceea ce privește exigibilitatea creanței, constructorii promitenți-vânzători nu au respectat termenele contractate in ceea ce privește finalizarea construcției si transferul dreptului de proprietate, care conform contractului trebuiau sa aibă loc la finele anului 2007, insa petenții au achitat transele din preț pe măsura ce acestea le- au fost solicitate.
Construcția a fost finalizata la finele anului 2012 si evidențiata in CF la data de_ in baza încheierii OCPInr.1. .
Pentru considerentele expuse, în baza art. 952 alin. 1, ținând cont de dispozițiile art. 1169 din Codul civil instanța reține că petentul a făcut dovada existenței unei creanțe exigibile pe care o are împotriva pârâților, instanța va admite cererea și va dispune înființarea sechestrului asigurător constând in indisponibilizarea bunurilor imobile ale debitorului S. O., pana la concurenta sumei de 32.000 EURO echivalent in lei la cursul de la data formulării cererii cu suma de 143.040 lei, cu înscrierea măsurii sechestrului in cărțile funciare in care sunt evidențiate imobilele.
Văzând prevederile facultative ale art. 952 alin. 3 teza finală din codul de procedură civilă și împrejurările concrete ale speței, instanța a apreciat că nu se impune stabilirea vreunei cauțiuni în sarcina petentului.
In temeiul art. 274 Cod procedură civilă, al principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Debitorul S. O. a declarat apel in termen împotriva incheierii,solicitând
schimbarea in tot acesteia, în sensul respingerii cererii de instituire a sechestrului asigurător formulata de către c5reditori reclamanți in principal ca inadmisibila, iar in subsidiar ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata, (taxa de timbru, onorar avocat).
În motivarea apelului arată că incheierea atacată este nelegală și netemeinică.
Referitor la nelegalitatea încheierii civile atacate, arată ca aceasta este pronunțata cu aplicarea greșita a normelor legale in vigoare.
Instanța de fond a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ale paratului, in temeiul dispozițiilor art. 952 alin. 3 din Noul C pr civ.
Or, in speța nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art 952 alin 3 din Noul C pr civ, intrucat nu are calitatea de debitor al reclamanților, intre el si aceștia nu exista niciun raport juridic.
Arată că nu are calitatea de parte contractanta in Promisiunea bilaterala de construire si vanzare-cumparare atestata sub nr. 175/_ de avocat S. Francisc, de care se prevalează reclamanții si pe care au incheiat-o cu promitentul-vanzator I.
I., si nici nu am incasat vreo parte din prețul achitat de către aceștia in mana promitentului-vanzator, ca atare nu exista o creanța a reclamanților împotriva sa care sa ii confere calitatea de debitor al acestora.
Toate chitanțele depuse la dosar de către reclamanți in probatiune atesta încasarea prețului apartamentului de catre promitentul-vanzator I. I., nu de către apelant.
In al doilea rând, nu s-a făcut dovada ca "debitorul a micșorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise" sau ca "este pericol ca debitorul sa se sustragă de la urmărire sau sa isi ascundă ori sa isi risipească averea". Apelantul arată că este constructor de imobile-blocuri de locuințe si in aceasta calitate urmărește recuperarea investițiilor si obținerea de profit din vânzarea de imobile, așadar înstrăinarea unor apartamente sau spatii comerciale face parte din activitatea sa comerciala curenta si in nici într-un caz nu este un demers de risipire a
averii sau de creare a stării de insolvabilitate.
Simpla stare de insolvabilitate a promitentului-vanzator I. I., adevăratul debitor al reclamanților, nu justifica o soluție legala si corecta juridic de înființare a sechestrului asigurător asupra bunurilor sale pe considerentul exclusiv al solvabilității.
In mod nelegal retine instanța de fond ca "in speța sunt intrunite cerințele prevăzute de disp art 952 alin 3 din NCCP pentru instituirea măsurii sechestrului asiguratoriu in ceea ce privește bunurile debitorului S. O., deoarece debitorul
I. I. este insolvabil, nemaiavand la ora actuala niciun fel de bunuri in proprietate.
In al treilea rând, instanța de fond a făcut o aplicare greșita a dispozițiilor legale referitoare la obligația reclamanților -creditori de a depune cauțiunea aferenta sumei pana la concurenta căreia au solicitat indisponibilizarea bunurilor sale. Astfel, potrivit ar.t 952 alin 3 din NCPC, pe care reclamanții si-au fundamentat juridic cererea, teza finala, "creditorul trebuie sa dovedească indeplinirea celorlalte condiții prevăzute la alin 1 (in șpeta, creanța constatata in scris si introducerea cererii de chemare in judecata obiect al Dosarului nr._ .
Deși reclamanții au investit instanța cu o cerere de instituire a
sechestrului asigurător intemeiata pe dispozițiile art. 952 alin 3 din NCPC, admițând ca, creanța de care se prevalează nu este exigibila, instanța motivează soluția in temeiul art. 952 alin 1 (fila 4 alin 11) din NCPC, reținând in mod vădit eronat ca petentul ar fi făcut dovada unei creanțe exigibile impotriva sa.
Dincolo de aspectul neprocedural al pronunțării "extra petita", soluția instanței de fond este nelegala si prin aprecierea greșita a exigibilității creanței.
Astfel, creanța pretinsa de reclamanți consta in restituirea unei sume de bani achitata promitentului-vanzator I. I. cu titlu de preț parțial al imobilului antecontractat. Aceasta creanța face obiectul Dosarului nr._ al Judecătoriei
C. -N. având ca obiect rezolutiune contract si repunerea părtilor in situația anterioara.
Este evident ca, in lipsa unei hotărâri irevocabile pronunțate in acest dosar, prin care sa se constate existenta creanței reclamanților si obligația de restituire in sarcina paraților, nu putem vorbi despre existenta unei obligații, cu atât mai puțin despre exigibilitatea acesteia.
In fine, pe fond, solutia primei instanțe este vădit netemeinica si validarea unei stări de fapt contrare realității, neprobate de reclamanți.
Nu exista niciun raport juridic intre el și reclamantii-creditori, inscrisurile depuse la dosar de care se prevalează reclamanții in pretinderea realizării creanței lor (Promisiunea bilaterala de construire si vanzare-cumparare si chitanțele care atesta plata parțiala a prețului) sunt inscrisuri care emana exclusiv de la debitorul- promitent-vanzator I. I., iar nu de la apelant.
Apoi, in mod eronat retine instanța de fond existenta vreunei "asocieri" intre apelant si promitentul-vanzator I. I., in condițiile in care nu exista nicio proba,
niciun inscris, din care sa rezulte aceasta asociere, după cum nu exista niciun act din care sa rezulte virarea unei parti din preț de către reclamanți in contul său.
La fel de eronata este asa-zisa "solidaritate pasiva" intre apelant si promitentul- vanzator I. I. reținuta in temeiul art 42 Cod comercial, in lipsa oricăror acte doveditoare a vreunei asocieri intre profesioniști.
Prin instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor sale imobile sunt indisponibilizate bunuri de o valoare semnificativa, producandu-se un prejudiciu ale cărui consecințe vor fi dificil, daca nu chiar imposibil de înlăturat, motiv pentru care se impune judecarea prezentului apel, de urgenta si cu precădere, in conformitate cu dispozițiile art. 953 alin 3 din Noul.C.pr.civ.
Prin întâmpinarea formulată, intimații C. I. si C. C. M. solicita in temeiul disp.art.480 NCPC respingerea apelului ca nefundat, cu consecința menținerii ca legala si temeinica a hotărârii apelate si obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecata in apel constând in onorariu avocat in cuantum de 500 lei.
La termenul din 11 decembrie 2013, instanța, in t temeiul dispozițiilor art. 131 alin 1 Cod pr.civ, a invocat din oficiu excepția necompetenței sale materiale.
Apelantul debitor a solicitat admiterea excepției iar creditorii intimați au solicitat respingerea ei..
Analizând excepția invocată, tribunalul reține următoarele:
In primă instanță, pricina a fost soluționată ca un litigiu de natură comercială, împrejurare care rezultă inclusiv din reținerea incidenței dispozițiilor art. 42 Cod comercial.
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin.
(3) se pot înființa tribunale specializate. T. ele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului B. ești și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. T. ele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.
Prin înființarea T. ului Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.
Se reține în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia "activităților de producție, comerț sau prestări de servicii"; (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, înlocuiește expresiile "acte de comerț";, respectiv
"fapte de comerț";) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 654/31 august 2011.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 au un caracter enunțiativ și nu limitativ prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cereri în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cereri în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.
Conform art. 228 din Legea nr. 71/2011, normă specială față de art. 227 din același act normativ, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele
comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226.
Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel.
T. ele comerciale Argeș, C. și Mureș au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin Hotărârea C. nr. 654/31 august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.
Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură "comercială"; era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.
Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.130, 132, 129 alin.1 C.proc.civ. tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a recursului în favoarea T. ului Specializat C. .
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite excepția necompetenței materiale a T. ului C. .
Declină competența de soluționare a apelului declarat de pârâtul S. O. împotriva Încheierii civile nr. 11861/CC/_ pronunțată în dosarul civil nr. _
/a1 al Judecătoriei C. -N., în favoarea T. ului Specializat C. .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte,
O. R. G.
Judecător,
-V. B.
Grefier,
I. D.
dact. D.D. 16 Decembrie 2013 jud. fond S. M.
| ← Decizia civilă nr. 58/2013. Sechestru asigurator | Decizia civilă nr. 97/2013. Sechestru asigurator → |
|---|
