Decizia civilă nr. 666/2013. Anulare act
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 666/2013
Ședința publică de la 19 Decembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. -V. B.
Judecător C. -A. C. Grefier G. P.
S-a luat spre examinare, urmare recalificării căii de atac, apelul promovat de către reclamantul A. C. R. N în contra Sentinței civile nr. 11209 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în prezentul dosar, privind și pe intimații E. R. U. CU R., G. -C., N. T. M., N. S., W. I., W. E. ,
având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică după recalificarea căii de atac, a răspuns reprezentanta intimaților părți fizice, avocat P. a Henter, lipsind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
T. ul constată că s-a depus o cerere de conexare dar apreciază că este prioritară chestiunea timbrajului. Constată că reclamantul a fost citat cu mențiunea achitării taxelor judiciare de timbru însă nu s-a făcut dovada achitării.
Avocat P. a Henter invocă excepția netimbrării bineînțeles și solicită anularea apelului ca netimbrat. Fără cheltuieli.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării asupra excepției invocate.
T R I B U N A L U L
Reține că, prin sentința civilă nr. 11209/_, Judecătoria Cluj-Napoca a respins acțiunea formulată de reclamatul A. C. ROMÂN în contradictoriu cu pârâții E. R. U. CU R. ,G. -C. ,DE C. -G. ,N. T. M. și N.
Ș. ,W. I. și W. E., precum și cererea pârâților ,N. T. M. ,N. Ș.
, W. I. și W. E. ,privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând materialul probator administrat in cauza, instanța a retinut următoarele:
Prin Act de dezlipire-dezmembrare si contract de vanzare cumparare --incheiat in data de_ si autentificat sub nr. 452/2008 de catre BNP Viorica M. - Dej (filele14-18), parata E. G. C. R. unita cu R., de C. -G., in calitate de proprietar tabular al imobilului inscris C.f 230 Baita, nr.top. 570/1/1 si 571/1, in suprafata de 15.425 mp, a dezmembrat imobilul in doua parcele, prima cu nr. top. nou 570 /1/1/1; 571/1/1, teren in suprafata de 13.295 si nr. cad. nou 595 si parcela nr.2, cu nr. top nou 570/1/1/2 si 571/1/2, cu nr. cad. nou 596, in suprafata de 2130 mp, ambele parcele revenind aceleiasi parate, cu titlu de donatiune si dezlipire și a instrainat catre paratii N. T. -M., N. Ș., W.
I. si W. E. ,parcela nr. 2 nou creata.
Din cuprinsul extrasului pentru autentificare al CF nr. 230 Baita din data de_ (fila 61), rezulta ca proprietar tabular asupra imobilului cu nr.top. 570/1/1 si 571/1, in suprafata de 15.425 mp, este E. G. -C. din G., drept inscris prin incheierea de CF nr. 14/_ .
Potrivit dispozitiilor art. 54 alin. 1 teza ultima din Legea nr. 7/1996, extrasul de carte funciară pentru autentificare este valabil timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, iar art. 54 alin. 11din Legea nr. 7/1996 "Pe perioada valabilității extrasului de carte funciară pentru autentificare, registratorul nu va
efectua niciun fel de înscriere în cartea funciară, cu excepția aceleia pentru care a fost eliberat extrasul";.
Extrasul in discutie reflecta situatia de carte funciara a imobilului cu doua zile inainte de perfectarea contractului de vanzare-cumparare, astfel incat asertiunea consemnata de reclamanta in concluziile sale scrise, in sensul ca actul de vanzare- cumparare a fost incheiat fara aducerea la zi a situatiei de carte funciara nu poate fi primita.
La data de_, in cuprinsul colii funciare nr. 230 Baita (fila 69), s-a inscris sub B+4 mentiunea ca parcela cu nr. top.570/1, 571/1 - teren in suprfata de
15.425 mp se readnoteaza sub A+2 in favoarea vechiului proprietar - respectiv E.
G. -C. din G., potrivit sentintei civile nr. 83/1997, pronuntata de Judecatoria G. in dos. nr. 762/1996.
Din Adresa nr. 455/_ emisa de Primaria mun. G. - Comisia locala de fond funciar (fila 68), rezulta ca, potrivit evidentelor acesteia, terenul inscris in CF nr. 230 Baita este proprietatea E. G. -C. R. ne din G., neexistand depusa nicio cerere potrivit legilor retrocedarii, cu privire la acest teren.
Reclamanta, terț față de contract, a invocat drept motiv de nulitate absolută cauza ilicită și fraudarea intereselor sale.
Cauzele de nulitate absolută pot fi invocate și de terții care justifica un interes, dată fiind funcția nulității absolute, de ocrotire a interesului general al societății.
Din aceasta perspectivă,instanța a reținut că reclamanta nu a făcut dovada interesului sau în invocarea nulității absolute a contractului de vanzare-cumpărare. Prin această convenție, dreptul sau de proprietate cu privire la construcția,Stație Asistenta Tehnică,situată pe terenul-obiect a contractului de vanzare-cumpărare nu a fost afectat.Astfel,pentru reclamanta nu prezintă relevantă cine are calitatea de proprietar asupra terenului,in contextul în care deține în patrimoniu doar dreptul de proprietate asupra construcției.
În altă ordine de idei,în conformitate cu prevederile art. 966 si 968 Cod civil, raportate la art. 948 pct. 4 din același act normativ, ca o condiție de validitate a contractului, cauza trebuie sa fie licita, adică in conformitate cu legea, bunele moravuri si ordinea publica.
Întrucât existenta si valabilitatea cauzei se prezuma, sarcina probei incumba celui ce se prevalează de ilicitatea cauzei, în speță, reclamantei,care,nu a facut dovada in acest sens.
S-a invocat de către reclamanta in susținerea nulității contractului de vânzare-cumpărare fraudarea intereselor sale de către parțile contractante.
S-a dezvoltat în doctrină și jurisprudență cerința ca frauda (fraus omnia corrumpit) să fie bivalentă, cu alte cuvinte să existe o conivență frauduloasă, intenția comună a părților contractante de a perfecta convenția în scopul vătămării intereselor legitime ale terțului. Frauda aduce in discuție reaua-credința, iar in ipoteza actelor juridice bilaterale, precum contractul de vânzare-cumpărare, este necesar a se dovedi reaua-credință a ambelor sau a tuturor părților contractante.
In analiza si stabilirea relei-credințe trebuie pornit de la dispozițiile art. 1899 alin. 2 Cod civil, care instituie o prezumție relativă de bună-credință, probarea contrariului revenind celui ce invoca reaua-credință. Dovada contrara se poate face cu orice mijloc de proba, fiind in discuție un fapt juridic, o altitudine psihica, dar in materie de carte funciara aceasta dovada este particularizată. Astfel, in conformitate cu prevederile art. 31 din legea nr. 7/1996, cuprinsul cărților funciare se considera exact in folosul acelei persoane care a dobândit prin act juridic cu titlu legal, un drept real, dobânditorul fiind considerat de bună-credință dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său, nu a fost înscrisă in CF nici o acțiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca sau dacă din titlul transmițătorului și din cuprinsul cărții funciare nu reiese vreo neconcordanță între aceasta și situația juridică reală.
Așadar, buna-credință a terțului subdobânditor trebuie verificata strict in raport de cele doua teze ale textului. În CF nr. 230 Baita nu era înscrisa în anul 2008, când s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare vreo acțiune de contestare a cuprinsului cărții funciare.
Distinct de cele aratate, instanta nu a putut retine nici argumentul reclamantei care sustine teza relei credinte a paratilor prin incidenta dispozitiilor art. 26 alin. 1 din legea nr. 7/1996. Acesta prevede opozabilitatea dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi fata de terti, fara inscrierea in cartea funciara, insa prin teza a 2-a se dispune, in mod neechivoc, necesitatea inscrierii acestor drepturi, daca titularul intelege sa dispuna de ele, ceea ce in situatia dedusa judecatii nu s-a realizat. Potrivit 26 alin. 2 din legea nr. 7/1996, in acelesi conditii sunt opozabile fata de terti si drepturile reale dobandite de stat, prin efectul legii.
Prin încheierea contractului de vanzare-cumpărare cu privire la teren,nu se poate reține existența vreunei vatamari a intereselor reclamantei,in contextul în care dreptul sau de proprietate cu privire la construcție nu a fost afectat.
Referitor la vanzarea lucrului altuia,practica și literatura juridică au reținut constant că vânzarea lucrului altuia este anulabilă pentru eroare asupra calității vânzătorului, actul fiind lovit de nulitate absolută, conform art. 948 C. civ., numai în situația în care ambele părți au fost în cunoștință de cauză la încheierea contractului, reprezentând o operațiune speculativă, având o cauză ilicită.
Din considerentele mai sus expuse rezulta ca nici teza vanzarii lucrului altuia, sustinuta de reclamanta, nu se verifica in cauza, intrucat obiectul vanzarii il reprezinta imobilul inscris in CF nr. 230 Baita, asupra caruia a fost intabulat dreptul de proprietate al paratei-vanzatoare.
Pe de alta parte, probele administrate de reclamanta nu au relevat nici ca paratii-cumparatori ar fi avut cunoștință la data cumpărării ( intrucat cauzele de nulitate se evaluează în raport de data încheierii actului a cărui valabilitate o afectează), de o eventuala nevalabilitate a întabulării dreptului de proprietate al vânzătorului.
Dimpotriva, din cuprinsul CF 230 Baita rezulta ca proprietar tabular al imobilului vandut era parata-vanzatoare.
Din inscrisul nr. 17/_, intitulat "Cerere-Oferta"; depus de reclamanta in sedinta publica din data de_ (fila 156), adresat acesteia de catre SC Wallprod SRL, prin asociat unic W. I., paratul din prezenta cauza, rezulta ca acesta din urma nu avea cunostinta despre persoana titulara a dreptului de proprietate asupra imobilelor teren si constructie, ci si-a manifestat intentia de a le cumpara, solicitand sa i se indice atat proprietarul terenului si al constructiilor, precum si daca acestea sunt inscrise in CF.
Martorul Cosarca G. a aratat ca a efectuat o lucrare de expertiza pentru dezmembrarea terenului Episcopiei, insa nu a trecut constructiile in cuprinsul acesteia, intrucat beneficiarul lucrarii nu i-a prezentat documente pentru acestea, mentionand totodata ca la data efectuarii lucrarii nu era obligatoriu sa se mentioneze constructiile (fila 162).
Cu toate acestea, obiect al actului de dezmembrare si vanzare-cumparare supus cenzurii judiciare in prezenta cauza il constituie exclusiv terenul asupra caruia proprietar tabular, la momentul incheierii contractului, era parata E. greco-catolică română din G. .
Pe cale de consecință, în speță nu sunt întrunite condițiile de constatare a nulității absolute a Actului de dezlipire-dezmembrare si contract de vanzare cumparare - avand ca obiect parcela nr. 2 nou creata - autentificat sub nr. 452/2008 de catre BNP Viorica M. - Dej, pentru motivele invocate, astfel incat instanta a respins cererea formulata de reclamanta, conform dispozitivului.
Intrucat paratii N. T. -M., N. Ș., W. I. si W. E. au solicitat cheltuieli de judecata fara a depune dovezile aferente acestora, instanta a respins capatul de cerere care vizeaza acordarea cheltuielilor de judecata.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului arată că intimații au încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare la data de_, prin care vânzătoarea se obligă să predea posesia și să aducă la zi situația de CF, însă aceștia nu au adus CF la zi și nu au predat posesia.
Intimata vânzătoare cu ocazia încheierii contractului autentic și-a justificat dreptul de proprietate prin sentința civilă nr. 83/1997 a Judecătoriei G. .
Instanța de fond a interpretat această sentință ca fiind act de proprietate, împrejurare față de care susține că instanța de fond a schimbat natura și înțelesul sentinței.
Prin cererea reconvențională Biserica G. -C. a arătat că este de acord cu atribuirea în favoarea SC AGROTRANSPORT SA DEJ a terenului solicitat de acesta, dar a solicitat obligarea reclamantei să facă demersuri pentru obținerea unui teren cu aceeași suprafață care să fie predată de către chematul în garanție Consiliul Local G. .
Intimații urmăresc demolarea construcțiilor recurentei ACR și solicită despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului.
Prin întâmpinarea formulată, intimata E. R. U. CU R. G. -C. DE C. G. a solicitat respingerea recursului.
În motivarea poziției sale procesuale arată că instanța în mod corect a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada ilicității cauzei, a relei credințe a părților contractante la data încheierii actului și nu se verifică teza vânzării lucrului altuia.
Arată că a justificat la data vânzării către N. T. M. și W. I. un drept de proprietate asupra terenului, opozabil erga omnes, fiind proprietara tabulară a terenului. Statul Român nu a fost niciodată proprietar tabular al terenului în litigiu. Imobilul în litigiu a fost din anul 1923 proprietatea intimatei.
Prin încheierea interlocutorie din_ tribunalul a recalificat ca apel calea de atac declarată in cauză.
In conformitate cu dispozițiile art. 20 alin 2 din Legea 146/1997, pentru termenul din 19 decembrie 2013 a fost citat cu mențiunea de a achita taxa de timbru in sumă de 1870,5 lei și timbru judiciar de 5 lei.
La termenul din_, constatând că apelantul nu a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru, instanța a invocat din oficiu excepția netimbrării apelului.
Excepția este întemeiată raportat la disp,. art. 1 din Legea 146/1997 și urmează dispunând in consecință anularea apelului ca netimbrat și menținerea sentinței atacate in conformitate cu disp. art. 296 Cod pr.civ.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite excepția netimbrării apelului.
Anulează ca netimbrat apelul declarat de reclamantul A. C. R. N în contra Sentinței civile nr. 11209 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._, pe care o menține în întregime.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 19 Decembrie 2013.
Președinte,
C. -V. B.
Judecător,
C. -A. C.
Grefier,
G. P.
G.P. 23 Decembrie 2013 Red. CB/dact. LM
7 febr. 2014
| ← Sentința civilă nr. 2154/2013. Anulare act | Decizia civilă nr. 140/2013. Anulare act → |
|---|
