Decizia civilă nr. 667/2013. Contestaţie la executare

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr. _

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ Nr. 667/R/2013

Ședința publică din 18 Iunie 2013 Instanța alcătuită din: PREȘEDINTE: D. -I. T.

JUDECĂTOR: E. L.

JUDECĂTOR: M. O. -S. GREFIER: G. -C. Ț.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent C. A. M.

D. O. împotriva Sentinței civile nr. 11410/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat A. P. SI M. C., intimat B. M. B., având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentului, avocat M. D. asistată de avocat M. N. Costin, reprezentantul intimatei contestatoare A. P. și M. C., avocat Lupaș P. Constantin.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe recurs.

Reprezentantul recurentului, avocat M. N. Costin solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond în sensul solicitat prin memoriul de recurs, să se constate că hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală. Depune la dosar concluzii scrise și arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, cu consecința menținerii sentinței pronunțată de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Sentinta civila nr. 11410/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc M. B. .

A fost respinsă contestația formulată împotriva intimatului Birou executor Judecătoresc M. B., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea A.

P. ȘI M. C. în contradictoriu cu intimatul M. D. O. - C.

.
S-a constatat nulitatea absolută a Contractului de asistență juridică nr.
101/_ încheiat între părți.
S-a dispus anularea întregii executări silite pornite de către intimat în cadrul dosarului execuțional nr. 438/2011al Executorului Judecătoresc M.
în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică nr. 101/_ încheiat între A. P. ȘI M. C. și M. D. O.

- C. A. .

A fost obligat intimatul M. D. O. - C. A. să plătească contestatoarei suma de 16.209,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În data de 7 februarie 2008, între C. ul individual "A. M. D.

O. "; și domnul Feneșan Augustin, în calitate de reprezentant al APM, a fost încheiat Contractul de asistență juridică nr. 101 având ca obiect "...redactare, asistare recurs l. 10/2001, revendicare teren sau despăgubiri C. -N., str. Decebal nr. 26-28, val. 21 mld ROL, Înalta Curte de Casație și Justiție dosar_ ";. La rubrica onorariu s-a menționat că acesta este în cuantum de

"10% din valoarea ce va fi calculată de Fondul Proprietatea sau, dacă se va restitui în natură, 10% din valoarea de piață";. S-au estimat cheltuieli în cuantum de 1.000 lei reprezentând transport C. -N. - B. ești.

Prin Încheierea civilă nr. 3760/_ a fost admisă cererea formulată de către intimată și a fost învestit cu formulă executorie Contractul de asistență juridică nr. 101/2008, iar prin încheierea civilă nr. 5991/_ a fost dispusă încuviințarea executării silite împotriva contestatoarei de către intimată în baza aceluiași contract de asistență juridică.

În data de 26 mai 2011, în cadrul dosarului execuțional nr. 438/2011 al Executorului Judecătoresc M. B., în baza celor de mai sus, a fost întocmit procesul verbal pentru realizarea creanței intimatei în valoare de

210.000 lei și pentru recuperarea cheltuielilor de executare în cuantum de 19.236,30 lei.

În aceeași dată, pentru recuperarea întregii sume de 229.236,30 lei, a fost înființată poprirea asupra conturilor contestatoarei deschise la BRD și Banca Transilvania, aceste două instituții bancare confirmând instituirea popririi pe conturi, cea din urmă menționând în mod expres că au fost blocate conturile contestatoarei, mai puțin sumele încasate de către aceasta din urmă cu titlu de finanțări primite de la instituții sau organizații internaționale pentru derularea unor programe sau proiecte care, conform art. 452 pct. b Cod de procedură civilă, nu sunt supuse executării silite. Totodată, a fost dispusă de către executorul judecătoresc virarea sumei existente în cont pentru plata drepturilor salariale restante pentru luna mai august 2011 către contestatoare, potrivit solicitării acesteia.

În esență, prin contestația formulată, contestatorul critică pentru motive de nelegalitate atât acte de executare propriul-zise, poprirea asupra unor sume exceptate de lege, cât și încheierea de învestire cu formulă executorie a contractului de asistență. Totodată, acesta formulează și apărări de fond împotriva titlului executoriu nereprezentat de o hotărâre judecătorească, sens în care solicită constatare nulității absolute a contractului de asistență.

Cercetând motivele invocate în cadrul contestației la executare în funcție de relevanța consecințelor juridice, instanța va analiza cu prioritate capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de asistență.

Astfel, potrivit art. 135 din Statul profesiei de avocat, în vigoare la epoca încheierii contractului de asistență juridică nr. 101, este interzis avocatului să-și fixeze onorariile în baza unui pact "de quota litis". Pactul "de quota litis" este o convenție încheiată între avocat și clientul său, înainte de soluționarea definitivă a unei cauze, convenție care fixează exclusiv totalitatea

onorariilor avocatului, în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare. Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor "aporturi din afacere" (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise. Potrivit art. 134 alin. 6, avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat, în cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.

Interpretarea contractului este operația prin care se determină înțelesul exact al clauzelor acestuia prin cercetarea manifestării de voință a părților și a voinței interne a acestora, potrivit art. 977 cod civil aplicabil.

Aplicând aceste prevederi legale la conținutul înțelegerii părților, astfel cum acesta rezultă din probatoriul administrat în cauză, instanța a apreciat că sunt îndeplinite cerințele pentru constatarea existenței unui pact "de quota litis";, apt de a determina constatarea nulității absolute a contractului pentru cauză ilicită. Astfel, onorariul a fost stabilit înainte de soluționarea definitivă a cauzei pentru care a fost angajat avocatul, convenția părților a privit totalitatea onorariului avocatului iar acesta a fost stabilit în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, din cuprinsul contractului rezultând chiar că onorariul urma a fi plătit doar în ipoteza în care Fondul Proprietatea va calcula valoarea imobilelor, respectiv dacă imobilele vor fi restituite în natură, pentru a putea fi stabilită valoarea de piață a acestora. Instanța a constatat că din chiar susținerile făcute în scris în fața instanței rezultă că părțile au avut în vedere rezultatul judiciar al cauzei, contestatoarea arătând că nu a acceptat propunerea intimatului de a primi unul din imobile, agreând însă un procent din contravaloarea imobilelor revendicate. Totodată, a recunoscut că onorariul stabilit nu are caracterul unui onorariu de succes (permis potrivit art. 134), iar precizarea în contract a valorii de 21 mld lei (rol) și raportarea procentului de 10% la această valoare, sumă pentru care intimata a pornit executarea silită, semnifică faptul că aceasta a fost valoarea minimă avută în vedere de către părți, și, prin urmare, nu acea parte fixă din onorariu ce urma a fi completată cu diferența până la procentul de 10% din valoarea ce va fi calculată.

Cauza actului juridic este obiectivul urmărit de către părți la încheierea actului și devine ilicită, potrivit art. 968 Cod civil aplicabil, atunci când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice, o astfel de cauză fiind sancționată de lege cu nulitatea absolută, sancțiune de drept civil care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice care ocrotesc un interes general, obștesc, edictate pentru încheierea valabilă a actului juridic. Așa cum s-a arătat mai sus, inserarea unui pact "de quota litis"; este prohibită de art. 135 din Statutul profesiei de avocat, fiind contrară normelor morale specifice profesiei, justificând așadar sancționarea, toate acestea în ciuda faptului că obiectul contractului a fost realizat și, așa cum s- a reținut mai sus, chiar intimatul a inițiat această modalitate de stabilire a onorariului pentru serviciile avocatului. Totuși, constatarea nulității absolute a contractului de asistență juridică nu semnifică faptul că intimatul nu este dator a plăti un onorariu pentru munca prestată de către avocat și nici faptul că onorariul arătat în contractul de asistență este excesiv, așa cum susține contestatorul, instanța nefiind investită cu modificarea convenție, legea sancționând doar maniera de contractare, intimatei fiindu-i deschise totodată

alte căi legale pentru repunerea părților în situația anterioară, ca urmare a desființării cu efect retroactiv a contractului părților, astfel încât nimeni să nu se îmbogățească fără justă cauză.

În considerarea celor de mai sus, după ce a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc M. B. și a respins contestația la executare formulată în contradictoriu cu acest intimat ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, instanța a admis contestația la executare și, în consecință, a constatat nulitatea absolută a contractului de asistență juridică nr. 101/_ încheiat între părți și, drept urmare, va anula întreaga executare silite pornită de către intimat în cadrul dosarului execuțional nr. 438/2011al Executorului Judecătoresc M. B. în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică nr. 101/_ încheiat între A. P. ȘI M.

și M. D. O. - C. A., prin anularea titlului executoriu această executare fiind lipsită cu efect retroactiv de suport legal.
Potrivit art. 274 Cod de procedură civilă, instanța a dispus obligarea intimatei la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 16.209,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată, 16.000 lei onorariu de avocat, potrivit chitanțelor aflate la dosar, și 209,30 lei taxe judiciare de timbru.
Impotriva sentinței civile examinate a declarat recurs în termen legal Cab. Av. D. O. M. (f. 3-6) solicitand admiterea recursului și desfiintarea hotararii de fond ca nelegala si netemeinica.
În motivele cererii recurentul a arătat că instanța de fond a admis contestația în totalitate, anulând contractul de asistență juridică litigios pentru așa zisa existență a pactului de quota litis, "apt de a determina constatarea nulității absolute a contractului pentru cauză ilicită".
Recurentul susține că în mod eronat instanța de fond a apreciat starea de fapt și de drept existentă între părți de-a lungul anilor și/sau pentru revendicarea imobilelor contestatoarei - intimate pe legea 10/2001.
Astfel, instanța a apreciat că onorariul din contractul de asistență juridică litigios a prevăzut "totalitatea onorariului avocatului", iar acesta a fost stabilit în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, menționând că "această nulitate nu semnifică faptul că intimatul (contestatorul) nu este dator a plăti un onorariu pentru munca prestată de avocat și nici faptul că onorariul arătat în contractul de asistență juridică este excesiv, instanța nefiind învestită cu modificarea convenției, legea sancționând doar maniera de contractare, intimatei (s.n. C. Individual A. D. O. M. ) fiindu-i deschise totodată alte căi legale pentru repunerea părților în situația anterioară, ca urmare a desființării cu efect retroactiv a contractului părților, astfel încât nimeni să nu se îmbogățească fără justă cauză".
Ei bine, toată această teorie a instanței de fond este nefondată, nelegală și făcută printr-o greșită interpretare a legii și modului ei de aplicare.
Astfel, din aliniatul 2 al art. 135 din Statutul profesiei de avocat rezultă că pentru ca o convenție să fie calificată ca fiind un pact de quota litis, este necesar să fie îndeplinite mai multe condiții, și anume: să fie stabilită înainte de soluționarea definitivă a cauzei, convenția să privească totalitatea onorariului avocatului, iar plata să se efectueze indiferent de rezultatul judiciar al cauzei.
Analizând convenția părților, consemnată în clauza 2.1 din contractul litigios, se poate reține că această clauză a fost inserată anterior începerii proceselor de restituire ai mobilelor (cinci la număr), respectiv în anul 2008.
In conformitate cu recunoașterile de la interogatoriu ale contestatoarei- intimate (întrebarea 14), între părți s-au încheiat și semnat anterior, cel puțin 3 contracte de asistență juridică cu privire la Legea 10/2001, având onorarii fixe. astfel au fost:
1. Contractul de asistență juridică nr. 106/_ - informații, procurări de acte, redactare, asistență în apel L. 10/2001 Curtea de Apel C. - onorariu 10.000 000ROL (Pr.7 din dosarul de fond);
2. Contractul de asistență juridică nr. 140/_ - redactare, asistență juridică RECURS - întâmpinare Curtea de Apel B. ești - onorariul inițial (Pr. 8 din dosarul de fond);
3. Contractul de asistență juridică nr. 51/_ - asistență RECURS Înalta Curte de Casație și Justiție B. ești, dos. 20435/2004 - onorariu
10.000 000 ROL și transport 3.000 000 ROL (Pr. 9 din dosarul de fond),contracte pe care contestatoarea le-a recunoscut, și despre care confirmă că"ulterior le-a reevaluat cu avocatul până la acea dată" și a achitat suma de
"Legea prevede obligativitatea stabilirii unui onorariu (orar sau/și forfetar), care să fie plătit indiferent de rezultatul procesului pentru ca
activitatea avocatului să nu se transforme într-o operație pur speculativă care să depindă numai de succesul demersului judiciar, precum și pentru ca profesia de avocat să rămână liberă și independentă" (forumuljudecatorilor.ro)
In cauză s-a dovedit că la 07 și_ s-a achitat onorariul fix, reevaluat la 72.000 RON, deci a fost un onorariu serios, apt să determine avocatul să apere interesele clientului fără a ține cont de propriile sale interese patrimoniale.
Cum scopul interdicției inserării unui pact de quota litis a fost atins în cauză prin stabilirea unui onorariu fix semnificativ, negocierea, la aceeași dată, (_ ), a unui onorariu de succes, nu constituie o fraudă la lege, nefiind nesocotite dispozițiile art. 3,3.2 din Codul Deontologic al Avocaților din Uniunea Europeană.
"Nu este încălcată această interdicție chiar dacă, în mod firesc, onorariul de succes s-a raportat, potrivit art. 132 al. 1 literele c și g din Statut, la importanța, avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clentului, ca urmare a muncii depuse de avocat" (Revista Forumul Judecătorilor nr. 2/2011).
In ce privește nulitatea pentru cauza ilicită sau imorală, se reține că potrivit art. 968 C.civ vechi obligația este nelicită când este prohibită de legi, când contravine bunelor moravuri și ordinii publice.
Or, posibilitatea stabilirii unui onorariu de succes este prevăzută de legea și statutul profesiei de avocat, și este consființită de o îndelungată uzanță.
In plus, Statutul prevede expres aceste situații în care onorariul de succes nu poate fi prevăzut (art. 134 al. 6) "în cauzele penale onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei".
In ce privește critica contestatorului cu privire la "cuantumul exagerat al onorariului", apreciaza că, raportat la obiectul litigiului aflat pe rolul Î.C.C.J., și rezultatul obținut prin "admiterea recursului", contestatorul nu a demonstrat, deși sarcina probei îi aparținea, că onorariul ar fi fost disproporționat.
Dimpotrivă, recurenta a demonstrat că litigiul avea valoarea de 1.068 502 EURO în anul 2007 (conform expertizei lui Posta Margareta), iar în 2012
- în Decizia Curții de Apel B. ești s-a acordat 1.045 982 RON. Deci onorariul de succes s-a stabilit la aproximativ 2,5% din valoarea drepturilor deduse judecății și deci în limitele uzanțelor practicate de avocați.
Contestatorul nu a probat nici elementul material al dolului, și nici nu a indicat în ce a constat falsa sa reprezentare asupra valorii obiectului contractului, interesul lui fiind dat de avantajul concret obținut prin multiplele imobile câștigate de subsemnata (peste 5 imobile), iar nu de cel pur scriptic.
Contestatorul nu a probat, în temeiul art. 1169 C.civ vechi, faptul că și- ar fi ales avocatul pe alte criterii decât cele profesionale.
In ce privește cuantumul așa zis "exagerat" al onorariului de succes, instanța trebuie să rețină că această clauză reprezintă un contract aleatoriu iar nu unul comutativ. Or, distincția între actele juridice comutative si cele aleatorii, referitoare la împrejurarea viitoare de care depinde întinderea sau chiar existența obligațiilor viitoare, are ca principală consecință practică aceea că problema resciziunii pentru leziune se poate pune numai în cazul actelor comutative, iar nu și al celor aleatorii (Revista Forul Judecătorilor nr. 2/2011).
Prin intampinarea formulata intimata A. P. si M. C. (f. 23-27) a solicitat respingerea recursului ca nefondat, mentinerea hotararii de fond, cu cheltuieli de judecata.
Raportat la motivele invocate de recurenta, arata ca nu este de acord cu acestea, in mare parte fiind complet străine de obiectul dedus judecații si ignorând considerentele pertinente relevate de instanța de fond in motivarea acesteia.
Deși se observa intenția de complicare a prezentei cauze si de extindere a acesteia asupra unor chestiuni ce nu tin de obiectul cu care a fost investita instanța, in realitate situația este cat se poate de simpla si de clara.
Raportat la susținerea conform căreia "in mod eronat instanța de fond a apreciat starea de fapt si de drept existenta intre parti de-a lungul anilor si/sau pentru revendicarea imobilelor contestatoarei intimate pe legea 10/2001", arata ca relația de-a lungul anilor nu privește in nicio măsura prezenta cauza, iar aprecierile instanței, asa cum se poate observa in mod obiectiv in cuprinsul sentinței, s-au oprit exclusiv asupra contractului dedus litigiului, respectiv Contractul de asistenta juridica nr. 101/_ .
Instanța nu a apreciat ca "onorariul din contractul de asistenta juridica litigios a prevăzut "totalitatea onorariului avocatului" ci, asa cum reiese in mod evident din cuprinsul acestuia, art. 2 Onorariul, instanța a constatat aceasta împrejurare.
Cat privește aprecierea instanței conform căreia, in cauza de fata, se sancționează maniera de contractare, care este contrara Statutului profesiei de avocat, fara ca prin aceasta sa se excludă aprecierea muncii avocatului, aceasta li se pare in mod absolut judicioasa. De altfel, legislația incidența exercitării profesiei de avocat sancționează aceasta maniera de percepere a onorariului fiind subliniat faptul ca si chestiunea tarifarii face parte din exercitarea cu profesionalism si responsabilitate a profesiei.
Vorbind despre greșita interpretare a legii si a modului de aplicare al acesteia de către instanța de fond, recurenta evoca dispozițiile alin. 2 al art.
135 din Statutul profesiei de avocat, facand o grava eroare, respectiv susținând ca: "plata sa se efectueze indiferent de rezultatul judiciar al cauzei". Subliniem in cele ce urmează eroarea, evocând conținutul articolului menționat:"(2) Pactul "de qnota litis" este o convenție încheiată între avocat și clientul său, înainte de soluționarea definitivă a unei cauze, convenție care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare".
In continuare, recurenta aduce in discuție alte contracte de asistenta juridica care, asa cum a anticipat deja, sunt străine de aceasta cauza. Nu s-a negat niciun moment relația contractuala cu recurenta, aceasta reiesind din contractele de asistenta juridica evocate. Cat privește reevaluarea acelor contracte din punct de vedere financiar, data fiind vechimea lor (2004- 2006) si onorariile stipulate (10.000.000 lei vechi/contract), se poate observa conduita de buna-credinta a intimatei prin plata sumei de 72.000 lei. Nu se poate susține ca nu a fost apreciata si din punct de vedere compensatoriu munca depusa. Dar, tocmai in ideea unei relații contractuale de durata, nu se justifica modalitatea de percepere a onorariului in maniera in care se prezintă in contractul 101 din 2008. Interdicția impusa de art. 136 din Statutul profesiei vine tocmai sa anihileze abuzurile care ar putea sa apară mai ales pe fondul unei relații de incredere si de încredințare a problemelor legale ale clienților.
Mai departe se poate observa ca recurenta ignora in mod voit dispozițiile art. 136 alin. 2, susținând ca "aceasta clauza de onorariu de succes nu s-a prevăzut cu condiția de "DACA" ci era o clauza SIGURA". Or, asa cum a evidențiat mai sus si cum reiese din art. 134 alin 6 "A. ul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină si un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat".
Ceea ce dorește sa evite recurenta este calificarea prevederii privind
onorariul ca fiind un pact de quota litis, incercand sa susțină ca onorariul prevăzut a fost unul fix, raportat la suma de 21 miliarde lei, care urma sa fie achitat ia data obținerii deciziei de despăgubire sau a retrocedării in natura. Legat de acest subiect, intimata doreste sa evidențieze următoarele chestiuni:
In ce privește condiția suspensiva despre care recurenta face vorbire,
aceasta susținere vine sa combată absolut considerațiile acesteia enunțate anterior. Astfel, se susține ca aceasta condiție este reprezentata de câștigarea procesului, deși recurenta a susținut mai sus ca "aceasta clauza de onorariu de succes nu s-a prevăzut cu condiția de "daca "ci era o clauza
"Sigura"; intimata doreste sa sublinieze cu aceasta ocazie ca si, daca ar fi fost vorba de o condiție suspensiva, conform prevederilor contractuale, aceasta s-ar fi împlinit la momentul emiterii unei decizii de despăgubire sau a retrocedării in natura a imobilului, in acest din urma caz fiind luata in considerare valoarea de pe piața. Or. nici in acest moment nu s-a obținut una clin soluțiile de mai-sus, împrejurare ce a fost verificata si de instanța de fond.
Mai departe, in alineatul ultim de la pagina 2 a motivelor de recurs, recurenta subliniază tocmai motivele pentru care instanța de fond, in mod legal a constatat nulitatea absoluta a contractului de asistenta juridica - "in completarea onorariului, sau onorariilor fixate, sa solicite si sa obtina si un onorariu de succes". In contractul dedus judecații lipsește cu desăvârșire un onorariu fix care sa fie completat cu procentul de 10%. Intr-adevar, asa cum susține mai departe insasi recurenta "legea prevede obligativitatea stabilirii unui onorariu (orar sau/si forfetar) care sa fie plătit indiferent de rezultatul procesului pentru ca activitatea avocatului sa nu se transforme intr-o operație pur speculativa care sa depindă numai de succesul demersul judiciar..." - inca o data este subliniata importanta si obligativitatea prevederii unui onorariu fix care, din nou spunem, lipsește cu desavarsire.
Următoarea afirmație a recurentei, in opinia intimatei, vine sa clarifice faptul ca toate susținerile acesteia, in special legătura pe care dorește sa o stabilească cu alte contracte, nu are nimic in comun cu prezenta cauza si nici măcar o minima influenta in tranșarea problemei. Astfel, recurenta susține ca in data de 7 si 8 februarie "s-a achitat onorariul fix, reevaluat la 72.000 lei. Asa cum a evidențiat mai sus, a fost vorba in trecut de 3 contracte evocate de recurenta. In condițiile in care contractul litigios a fost încheiat la data de 7 februarie 2008, privind o activitate ce urma sa se desfășoare, cum este posibil sa fie vorba de o reevaluare care sa privească un contract abia semnat.Ce ar fi putut sa determine o reevaluare a unui contract in nici 48 ore, in condițiile în care obiectul acestuia a fost cat se poale de clar.
Subliniind asupra posibilității stabilirii unui onorariu de succes, recurenta ignora din nou prevederile art. 134 alin. 6: "A. ul are dreptul
ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar..."
Raportat la discuția la care recurenta se oprește in finalul motivației, respectiv al criticii poziției intimatei, conform căreia onorariul a fost exagerat ca si cuantum, considera ca nu este necesar a ne opri si a răspunde, nefacand obiectul cauzei si neconstituind un motiv care sa fi fost avut in vedere de instanța de fond in cadrul procesului de deliberare. De asemenea, arata inca o data ca a recunoscut si apreciat prestațiile recurentei, inclusiv prin recompensarea pecuniara a acestora.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, T. ul constată următoarele:
Contractul de asistență juridică nr. 101/_, încheiat între recurentul C. individual "A. M. D. O. "; și Feneșan Augustin, în calitate de reprezentant al intimatei A. P. și M., are ca obiect
"...redactare, asistare recurs L. 10/2001, revendicare teren sau despăgubiri
1. -N., str. Decebal nr. 26-28, val. 21 mld ROL, Înalta Curte de Casație și Justiție dosar_ ";.
  La clauza privind onorariul cuvenit pentru munca prestată de avocat s- a menționat că acesta este în cuantum de "10% din valoarea ce va fi calculată de Fondul Proprietatea sau, dacă se va restitui în natură, 10% din valoarea de piață";. S-au estimat cheltuieli în cuantum de 1.000 lei reprezentând transport C. -N. - B. ești *f. 14 dosar judecătorie).
  Potrivit art. 31 alin. din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său";.
  Conform art. 129 alin. 6 din Statutul profesiei de avocat din 3 decembrie 2011, cu modificările și completările anterioare, "A. ul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau serviciul furnizat. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix";.
  Relevante pentru soluționarea prezentei cauze sunt dispozițiile art. 130 din Statut: () Este interzis avocatului să își fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis. (2) Pactul de quota litis este o convenție încheiată între avocat și clientul său înainte de soluționarea definitivă a unei cauze, convenție care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare. (3) Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.
  T. ul constată că, în speță, clauza privind onorariul din contractul de asistență examinat nesocotește în primul rând interdicția prevăzută de art.
  129 alin. 6 teza finală din Statut, deoarece este stipulat într-o cotă procentuală, respectiv "10% din valoarea ce va fi calculată de Fondul Proprietatea sau, dacă se va restitui în natură, 10% din valoarea de piață";.
  În același timp, contrar susținerilor recurentului, instanța de fond a statuat corect în sensul că respectiva clauză întrunește condițiile unei convenții de guota litis, așa cum este reglementată de art. 130 alin. 2 din Statut. În acest sens, instanța de fond a reținut că onorariul a fost stabilit înainte de soluționarea definitivă a cauzei pentru care a fost angajat
  recurentul, convenția părților a privit totalitatea onorariului avocatului iar acesta a fost stabilit în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, din cuprinsul contractului rezultând chiar că onorariul urma a fi plătit doar în ipoteza în care Fondul Proprietatea va calcula valoarea imobilelor, respectiv dacă imobilele vor fi restituite în natură, pentru a putea fi stabilită valoarea de piață a acestora.
  T. ul apreciază că sunt lipsite de relevanță pentru soluționarea prezentei cauze trimiterile recurentului la alte contracte de asistență încheiate între părți în condițiile în care este dedus judecății Contractul de asistență juridică nr. 101/_, doar clauzele acestuia formând obiectul litigiului. Este lipsit de relevanță și faptul că în baza altor contracte intimata i-a achitat recurentului suma de 72.000 lei. În condițiile în care această sumă nu a fost achitată în baza contractului examinat nu poate fi luată în considerare pentru a se aprecia că a reprezentat suma fixă în accepțiunea textelor legale examinate, completată cu procentul enunțat, așa cum susține recurentul.
  Referitor la susținerile recurentului cu privire la așa-zisă condiție suspensivă incidentă în cauză, este de remarcat faptul că, pe de o parte, se susține că "plata sumei de 10% din valoarea de 21 miliarde de lei a imobilelor";, mai exact această clauză de onorariu de succes "nu s-a prevăzut cu condiția dacă, ci era o clauză sigură";. Pe de altă parte, același recurent susține că, în speță, convenția dintre părți a fost încheiată sub condiție suspensivă.
  Sunt nefondate susținerile recurentului și cu privire la statuarea instanței de fond asupra caracterului ilicit al convenției. În realitate, instanța de fond, pornind de la interdicția prevăzut de art. 130 din Statutul profesiei de avocat, a avut în vedere prevederile art. 968 C.civ., apreciind că pactul de quota litis este contrară normelor specifice profesiei, justificând așadar sancționarea, cu toate că obiectul contractului a fost realizat.
  Este corectă și statuarea instanței în sensul că sancțiunea nulității absolute a contractului de asistență juridică nu semnifică faptul că intimata nu este datoare a plăti un onorariu pentru munca prestată de către avocat. De asemenea, s-a reținut corect și faptul că față de obiectul litigiului instanța nu fost învestită cu aprecierea cuantumului onorariului, dacă acesta este excesiv sau. Instanța s-a limitat la examinarea valabilității clauzelor contractului dedus judecății, fără a depăși limitele învestirii sale.
  Pentru considerentele arătate, T. ul apreciază că sunt nefondate în întregime criticile recurentului, în cauză nefiind prezent motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. Au fost invocate și dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 din același cod, dar criticile examinate nu se încadrează în prevederile legale menționate. S-a dat eficiență și dispozițiilor art. 304¹ C.pr.civ., hotărârea nefiind supusă apelului.
  Astfel, în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 299 alin. 1, art. 304 pct. 9 și art. 304¹ C.pr.civ., urmează să fie respins ca nefondat recursul declarat de intimatul C. avocat M. D. O. împotriva Sentinței civile nr. 11410/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., care va fi menținută în totul.
  În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ., va fi obligat recurentul, a cărui culpă procesuală este dovedită, să plătească intimatei A. P. și M. suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs parțiale. Intimata a solicitat obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de
  5.000 lei, reprezentând onorariu avocațial (f. 28).
  În materia cheltuielilor de judecată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant în sensul că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil. Mai exact, se poate afirma că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar și rezonabil au fost plătite de partea care a câștigat procesul.
  În lumina celor expuse și având în vedere criteriile prevăzute art. 274 alin. 3 C.pr.civ., T. ul apreciază că se impune admiterea doar în parte a cererii privind cheltuielile de judecată constând în onorariu avocațial suma de 2.000 lei acordată cu acest titlu având un caracter rezonabil.
  PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
  Respinge ca nefondat recursul declarat de intimatul C. avocat M.
2. O. împotriva Sentinței civile nr. 11410/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.

Obligă recurentul să plătească intimatei A. P. și M. suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs parțiale.

Decizia irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Iunie 2013.

PREȘEDINTE			JUDECĂTOR		JUDECĂTOR
D. -I. T.	E.	L.	M.	O.	-S.

În concediu Semnează PREȘEDINTE

ANA-SS

GREFIER,

C. Ț.

G.Ț. 20 Iunie 2013

Red. EL/tehn AP/2 ex./_

Jud fond - T. I. - Judecătoria Cluj-Napoca

← Decizia civilă nr. 1002/2013. Contestaţie la executare		Decizia civilă nr. 791/2013. Contestaţie la executare →

Decizia civilă nr. 667/2013. Contestaţie la executare

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 667/2013. Contestaţie la executare