Decizia civilă nr. 708/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
ROMANIA TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
DECIZIE CIVILĂ NR. 708
Ședința publică din 18 iunie 2013
Completul compus din:
Președinte: H. I. D., judecător Judecător: C. N. C. Judecător: DP
Grefier: H. V.
S-a luat în examinare recursul formulat de intimatul I. T. de M.
, cu sediul în Z., B-dul M. V., nr. 85, jud. S. împotriva sentinței civile nr. 576/_ pronunțată de Judecătoria Zalău, în dos. nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentantul intimatei petente S. MB M. T. DS Z. - av. M. Aurel, care depune împuternicire avocațială de la fila 7 din dosar, lipsă fiind recurentul intimat I.
de M. S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că pricina se află la primul termen de judecată, iar potrivit disp. art. 15 lit. i din Legea 146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Verificând potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză.
Nefiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța in baza art. 150 Cod procedură civilă, constată închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului formulat.
Reprezentantul intimatei petente S. MB M. T. DS Z. - av.
M. Aurel, solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Instanța, reține cauza în pronunțare.
T.
Prin sentința civilă nr. 576/_ s-a admis plângerea contravențională formulată de către petenta S. MB M. T. DS prin reprezentant legal
B. ușan Marius în contradictoriu cu intimata I. T. de M. S. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria SJ nr.0004581 din data de_ .
S-a anulat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria SJ nr.0004581 din data de_ .
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria SJ nr.0004581 din data de_ petenta S. MB T. DS a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 20.000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.260 alin.1 lit. e din Legea 53/2003 republicată, reținându-se faptul că în data de_, ora 15.10 inspectorii de muncă au identificat persoanele care prestau activitate la punctul de lucru depozit de carene din loc. Z., str. Fabricii nr.10 aparținând S. MB T. DS . Au fost completate fișele de identificare de către cele patru persoane care prestau activitate în momentul controlului. Conform declarațiilor pe proprie răspundere, două dintre persoanele identificate, numitul Caprioara Cristinel și numitul Ungurușan G., au declarat că sunt în probă, fără contract de muncă și prestează activitate pe funcția de manipulant de marfă din data de_, fără a avea întocmite formele legale de angajare și anume, contracte individuale de muncă.
Din cuprinsul înscrisurilor "fișă de identificare"; depuse la dosar de către intimată (f.31,32), scrise și semnate de către numiții Caprioara Cristinel și Ungurușan G., instanța reține faptul că aceștia au menționat faptul că lucrează pentru societatea petentă din data de_ fără a fi încheiat contract de muncă, fiind în perioada de probă.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria SJ nr.0004581 din data de_, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal seria SJ nr.0004581 din data de_, instanța reține, din probatoriul administrat în cauză că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.260 alin.1 lit. e din Legea 53/2003 republicată, text de lege care prevede: "Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;";
Astfel, în ceea ce privește latura obiectivă a contravenției, elementul materială constă în acțiunea de primire la muncă, ceea ce presupune exprimarea voinței reprezentantului legal al societății constând în acceptarea expresă ca o anumită persoană să presteze o activitate determinată în interesul și sub supravegherea și coordonarea angajatorului și de asemenea ca persoana în cauză să desfășoare o activitate efectivă.
Or, în speță, din probatoriul administrat, respectiv declarațiile martorilor Caprioara Cristinel și Ungurușan G. (f.39,40), nu reiese faptul că aceștia, fiind depistați în incinta punctului de lucru al societății petente, prestau o muncă efectivă, ci din contră, cei doi martori neagă faptul că au fost primiți la muncă din data de_ și arată faptul că în momentul controlului li se prezenta locul de muncă unde urmau să desfășoare activitate ei nefiind echipați pentru a manipula produsele din carne congelată depozitate la acel punct de lucru, respectiv cu halat, astfel cum erau echipați ceilalți angajați. Aceștia se aflau la punctul de lucru al societății petente cu care urmau să încheie contract de muncă după ce, în ziua respectivă au fost prezenți la sediul petentei unde li s-au prezentat elemente de protecția muncii.
Din cuprinsul fișelor de identificare completate de cele două persoane în cauză, instanța constată că nu s-a făcut nici o referire cu privire la programul de lucru sau remunerația ce urmau să o primească de la petentă cei doi martori, ceea ce constituie un indiciu cu privire la faptul că nu s-au stabilit la acel moment condițiile raportului de muncă.
În plus, cu privire la valoarea probatorie a înscrisului "fișă de identificare";, instanța arată faptul că, în mod corect procedural, acesta probează doar faptul că persoanele în cauză au completat formularul tip pus la dispoziție de către inspectorii ITM, însă în ceea ce privește informația cuprinsă în acest înscris, aceasta reprezintă o probă ce poate fi obținută doar prin mijlocul probatoriu al ascultării în fața instanței. Chiar dacă acest înscris ar fi apreciat ca și o declarație extrajudiciară și ar fi avut în vedere ca atare, aceasta nu are valoare probatorie a unei probe testimoniale întrucât nu a fost administrată în condițiile prevăzute de C.pr.civ cu respectarea principiului contradictorialității și nemijlocirii. Pentru aceste motive, în aprecierea probatoriului administrat în cauză se vor avea în vedere, prioritar probele obținute prin ascultarea în calitate de martori a persoanelor în cauză.
Contravenția în cauză are o natură juridică foarte apropiată de cea a unei infracțiuni, fapt ce reiese chiar din textul art.260 alin.1 lit. e din Legea 53/2003 republicată coroborat cu art.264 alin.3 din Legea 53/2003 care prevede faptul că în cazul în care sunt depistate la muncă 5 sau mai multe persoane, fără a avea încheiat în prealabil contact de muncă, fapta constituie infracțiune, diferența nevizând astfel natura juridică ci doar gravitatea faptei, o diferență cantitativă și nu calitativă. De asemenea, pe lângă acest criteriu al naturii faptei și criteriul gravității sancțiunii aplicate și cel al scopului sancțiunii converg spre aplicabilității prevederilor art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în cazul săvârșirii contravenției prevăzute de art.260 alin.1 lit. e din Legea 53/2003, amenda contravențională fiind reglementată în limite foarte ridicate iar scopul acestei sancțiunii în astfel de limite este unul pur punitiv și represiv.
Astfel, găsindu-și aplicabilitate art.6 din Convenția europeană a drepturilor omului, aplicabil în cazul "acuzațiilor în materie penală"; cu toate garanțiile instituite de către acesta inclusiv prezumția de nevinovăție ce implică pe lângă răsturnarea sarcinii probei și aplicarea principiului potrivit căruia orice dubiu profită acuzatului, instanță consideră că din ansamblul probatoriului administrat în cauză nu se poate reține, dincolo de orice dubiu rezonabil întrunirea tuturor elementelor constitutive ale contravenției reținute în sarcina petentei.
Din coroborarea declarațiile celor doi martori reiese cel puțin acest dubiu cu privire la faptul că aceștia muncea în ziua controlului pentru societatea petentă, fiind astfel inițiat raportul de muncă cu toate elementele sale iar din administrarea probei cu înscrisurile depuse în probațiune de către intimată și inclusiv din cuprinsul procesului-verbal de contravenție întocmit nu se poate forma convingerea instanței cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale contravenției reținute atâta timp cât în ceea ce privește fișele de identificare există cel puțin indicii cu privire la faptul că acestea nu au fost completate în mod benevol, în cunoștință de cauză cu privire la termenii folosiți și efectele juridice care urmează a le fi atribuite de către intimată iar descrierea stării de fapt din cuprinsul procesului-verbal nu este una completă și în detalii cu referire la fapta
contravențională ci este descris modul în care s-a desfășurat controlul, reieșind ca reținerea săvârșirii faptei a avut loc în baza declarațiile persoanelor depistate în incinta punctului de lucru al petentei și nu prin constatări personale ale agenților.
În concluzie, instanța arată că prezumția de nevinovăție poate fi înlăturată numai prin administrarea de probe care să stabilească cu certitudine vinovăția. Prezumția nu este înlăturată în caz de îndoială cu privire la stabilirea situației de fapt, îndoială care profită acuzatului (in dubio pro reo). Există îndoială, atunci când, din coroborarea tuturor probelor nu se poate reține cu certitudine nici vinovăția, nici nevinovăția celui în cauză și în această situație, îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție.
Împotriva hotărârii a declarat recurs intimatul I. T. de M. S., susținând că nu este temeinică, fără a depune motive de recurs. Având în vedere că motivarea nu este obligatorie, tribunalul va proceda la o nouă judecată sub toate aspectele de fapt și de drept, având în vedere efectul devolutiv al căii de atac.
Raportul juridic contravențional se naște din momentul săvârșirii faptei prevăzute de lege și conține drepturile și obligațiile corelative privind răspunderea contravențională a făptuitorului.
Pentru a evita orice abuz, se impune administrarea probelor, adică a tuturor elementelor de fapt care servesc la constatarea existenței sau inexistenței unei fapte contravenționale.
S. ul probator cuprinde elemente de fapt care confirmă existența faptelor și împrejurările ce alcătuiesc latura obiectivă a contravenției, acțiunea sau inacțiunea care a avut loc, urmările socialmente periculoase și legătura cauzală dintre faptă și urmări și se desfășoară atât în faza constatării de către organul abilitat, cât și în cadrul cercetării judecătorești.
Probele pot forma convingerea că reflectă realitatea numai dacă provin din surse sigure.
Descoperirea probelor care trebuie administrate este o obligație a organelor constatatoare, ceea ce le impune o activitate proprie de investigare.
Analiza probelor impune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, administrat atât în faza de constatare cât și în cea de judecată.
În cadrul operațiunii de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor; cu această ocazie unele probe sunt confirmate de ansamblul celorlalte, realizându-se constituirea cu privire la adevărul pe care îl exprimă; dacă se constată contradicții între probe, nu se poate proceda la acceptarea unora în mod arbitrar, ci trebuie să se ajungă motivat la concluzia că acestea și nu altele exprimă adevărul. Aprecierea tuturor probelor, în ansamblul lor, trebuie să conducă la convingerea motivată și univocă despre vinovăția sau nevinovăția făptuitorului.
În speță, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat de I. T. de M. S., seria SJ Nr.0004581/_, petenta S. MB M. T. DS a fost sancționată cu amendă în cuantum de 20.000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 260 alin.1 lit.e din Codul muncii, reținându-se faptul că în data de_ ora 15:10 au fost identificați numiții Căprioara Cristinel și Ungurușan G., care prestau activitate la punctul de lucru, depozit de carne din localitatea Z., S. Fabricii, Nr.10, fără contract individual de muncă.
Procesul-verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritate statală pentru constatarea și sancționarea unei fapte care contrariu ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată de probe, administrate de contravenient conform dispozițiilor art. 1169 Cod Civil.
În cauza I. P. contra România, C.E.D.O., nu a înlăturat prezumția de legalitate a procesului-verbal de contravenție, ci a impus echilibrul ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei și prezumția de legalitate și validitate a acesteia.
Procesul-verbal de contravenție este însoțit de probe, anume de fișele de identificare prin care cele două persoane, Căprioara Cristinel și Ungurușan G., au recunoscut că desfășoară activitate la petentă și că sunt în perioada de probă, astfel că latura obiectivă a contravenției a fost realizată, adică primirea la muncă a două persoane fără contract individual de muncă, fiind încălcată norma juridică prohibitivă, prevăzută de art. 260 lit.e din Codul muncii.
Fișele de identitate constituie probe directe, mărturii ale persoanelor în cauză.
Aceleași persoane au fost audiate în calitate de martor de prima instanță, ocazie cu care aceștia nu au mai recunoscut că desfășurau activitate pentru petentă, ci au arătat că li se prezenta punctul de lucru, în vederea angajării.
Martorul Ungurușan G. Cornel a arătat că a doua zi, după controlul efectuat de I.T.M. S., a efectuat vizitele medicale, deci activitatea concretă de angajare s-a declanșat după ce organele de control au dispus aceste măsuri. Aceste împrejurări evidențiază caracterul subiectiv al declarațiilor martorilor, care contrariu ordinii stabilite de lege pentru încheierea contractului individual de muncă, având în vedere că perioada de probă, se include în derularea acestui contract.
Având în vedere aceste criterii obiective - ordinea prevăzută de lege pentru încheierea contractului individual de muncă, constatările directe al organului instrumentator, caracteristicile procesului-verbal de contravenție -, tribunalul constată că probele administrate la momentul instrumentării procesului-verbal de contravenție exprimă adevărul.
Conform dispozițiilor art. 5 alin.5 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor: " Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei";, iar art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, stipulează
"sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, se scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenție";.
Codul muncii instituie obligația încheierii contractului individual de muncă prin care se concretizează conținutul raportului juridic de muncă, drepturile și obligațiile corelative ale părților.
Anterior plății salariului, angajatul are o serie de atribuțiuni, constând în calculul drepturilor salariale, reținerea și virarea impozitului pe venit a contribuțiilor la asigurările sociale, a contribuției la bugetul asigurărilor pentru șomaj. Acestea constituie condiții, premisă pentru dobândirea dreptului la pensie, a ajutorului de șomaj și a altor prestații de asigurări sociale.
Ca urmarea contractului individual de muncă rămase în sarcina angajatului, obligații privind sănătatea și securitatea în muncă, prevăzute de Codul muncii și legile speciale care cuprind reglementări pe domenii de activitate.
Persoanele care au prestat muncă, fără a avea contracte individuale de muncă, sunt private de la beneficiul drepturilor mai sus prevăzute, fapt ce conferă faptei un grad de pericol social sporit.
Acestea sunt urmările socialmente periculoase alte faptei contravenționale reținute în sarcina petentei.
Având în vedere criteriile de stabilire a proporționalității raportate la pericolul social concret al faptei, tribunalul constată că sancțiunea stabilită prin procesul-verbal de contravenție este legală și temeinică.
Față de cele ce preced, tribunalul urmează să admită recursul și să modifice în tot hotărârea atacată, în sensul respingerii ca nefondate a plîngerii formulate de petenta S. MB M. T. DS împotriva procesului verbal de contravenție, seria SJ nr. 0004581/_, încheiat de I.T.M. S., pe care îl menține în totalitate.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE L E G I I D E C I D E:
Admite recursul declarat de I. T. DE M. S. contra sentinței civile nr. 576 din_ a Judecătoriei Z. .
Modifică hotărârea atacată și judecând cauza în fond respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta S. MB M. T. DS împotriva procesului verbal seria SJ nr. 0004581/_ .
Respinge ca nefondată excepția nulității recursului. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, Judecător, Judecător,
H. I. - D. C. N. C. DP Plecată în C.O, semnează plecat în C.O., semnează
Președinte tribunal K. M. ,președinte tribunal
K. M.
Red. D.P./_
Dact. B.D.R./_ /2 ex./Jud. fond-P. M.D.
Grefier,
H. V. ,
Plecată în C.O, semnează Prim-grefier C. D.
| ← Decizia civilă nr. 31/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 834/2013. Plângere contravențională → |
|---|
