Decizia civilă nr. 728/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 728/R/2013
Ședința publică din 03 Iulie 2013 Completul compus din: Președinte: O. R. G.
Judecător: F. S. B. Judecător: A. -F. D. Grefier: G. -C. Ț.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul reclamant P.
R. și de recurentul P. C. O., împotriva Sentinței civile 273/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., privind și pe intimații
C. L. PENTRU S. D. DE P. P. A. T. J. DE J., C. J. PENTRU S. D. DE P. P. A. T.
C., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 20 iunie 2013, s-au depus la dosar Concluzii scrise din partea recurentului P. R., solicitând admiterea recursului și judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri.
La data de 21 iunie 2013, prin registratura instanței s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Jichișu de J., în cuprinsul căreia solicită respingerea recursului.
Recurenții P. R. și P. C. -O. au înregistrat la dosar în data de_ o cerere prin care solicită acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
T. ul reține că recursul este declarat în termen legal, este motivat și scutit de taxă de timbru.
Instanța, după deliberare, respinge cererea de amânare formulată de către recurenți, având în vedere că aceștia au înregistrat recursul la data de_, iar contractul de cesiune a fost încheiat în data de_, moment de la care recurentul și cesionarul au avut termen suficient pentru pregătirea apărării. Având în vedere că recurentul reclamant a depus concluzii scrise, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor de la dosar.
T. UL
Deliberând, constată că prin Sentința civilă nr. 273/_ ,
pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., a fost respinsă
acțiunea civilă formulată de reclamantul P. R. împotriva pârâtelor C. locală de fond funciar Jichișu de J. și C. județeană de fond funciar C. .
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, astfel cum a fost precizată (f. 27) reclamantul P.
R. a solicitat pronunțarea unei hotărâri în contradictoriu cu pârâtele C.
L. de Fond Funciar J. de J. și C. J. de Fond Funciar C., pentru reconstituirea dreptului de proprietate și obligarea la punere în posesie pe vechiul amplasament cu privire la suprafața de 1.088 stj.p., înscrisă în C.F. nr.39 J. de J. sub nr. ser.2 și respectiv suprafața de 2 iugh. și 540 stj.p., înscrisă în C.F. nr.131 J. de J. sub nr. ser.13, ambele având ramura de folosință pășune, cuvenite după bunicii paterni titulari de carte funciară P. Rafila și P. V., arătând că a formulat cererea înregistrată la comisia locală sub nr.1422/_, iar prin adresa pârâtei comisii nr.1535/_ a fost îndrumat să se adreseze instanței, formulând astfel prezenta acțiune, cu menționarea faptului că terenurile litigioase nu au fost atribuite și nici solicitate de către un alt moștenitor.
Prin întâmpinare și completarea acesteia (f. 15, 32 și 37) pârâta C.
L. de Fond Funciar J. de J. a arătat că cererea de reconstituire nu a fost soluționată dată fiind tardivitatea depunerii ei în raport de dispozițiile legilor fondului funciar. Pe de altă parte, după defuncții P. Rafila și P. V., decedați anterior colectivizării, a aprobat în întregime cererile de reconstituire depuse în termen sub nr.44/_ și nr.47/_ de către copiii acestora, numiții P. Grigore și P. I. - ultimul fiind tatăl reclamantului - care au solicitat în nume propriu terenurile litigioase, fiindu-le validate conform evidenței registrului agricol din anii 1956-1958.
Analizând actele dosarului, instanța a constatat următoarele:
Legiuitorul a instituit prin fiecare lege de fond funciar termene în decursul cărora persoanele îndreptățite să poată depune cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, ca măsură reparatorie pentru cei care nu au depus astfel de cereri pe durata termenului stipulat inițial.
În acest sens, un ultim termen a fost consacrat de legiuitor prin prevederile art.33 alin.1 teza I-a din Legea nr.1/2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.247/2005 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.127/2005, în lumina cărora "Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și foștii proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverințele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr.169/1997. Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, înștiințând despre acest lucru și persoanele îndreptățite. Persoanele fizice și persoanele juridice care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr.169/1997 și de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de pro- prietate sau, după caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.";.
Așadar, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate puteau fi depuse până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv, iar posibilitatea repunerii în termen a fost limitată la anumite categorii de persoane și anume acelea care au solicitat terenurile în termenul inițial prevăzut de Legea nr.169/1997, pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, dar nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate, cele ale căror titluri de proprietate au fost anulate în condițiile art.III din Legea nr. 169/ 1997, precum și acelea ale căror terenuri nu au fost atribuite, în mod legal, altor persoane.
Așa fiind, se constată că legiuitorul a condiționat exercitarea acestui drept de respectarea anu- mitor exigențe legale, între care și stabilirea unor termene, determinate de rațiuni care vizează tocmai asigurarea securității circuitului civil și stabilitatea raporturilor civile.
În speță, se constată, pe de o parte, faptul că cererea de reconstituire înregistrată la pârâta comisie locală sub nr.1422/_, a fost depusă cu mult după termenul legal fără nici o justificare, iar pe de altă parte, nu s-a făcut nici dovada că reclamantul îndeplinește cerințele de integrare în categoria persoanelor îndrituite să beneficieze de posibilitatea repunerii în termen, conform art.33 alin.1 teza I-a din Legea nr.1/2000, modificat prin Legea nr.247/2005 și O.U.G. nr.127/2005. Mai mult, din moment ce tatăl său, P. I. - fiul titularilor de carte funciară P. Rafila și P. V. - era în viață la data împlinirii termenului prevăzut de dispozițiile legale amintite, decesul său intervenind la data de_, atunci doar acesta putea să
formuleze cerere de reconstituire după defuncții săi părinți, așa cum de altfel a făcut-o pentru terenurile evidențiate în registrul agricol.
În considerarea celor expuse, acțiunea reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs recurenții P. R. și
P. C. O., in calitate de cesionar al dreptului litigios ce formează obiectul prezentului dosar in baza contractului de cesiune de drepturi litigioase autentificat sub nr. 1199/_, solicitând instanței sa ia act de contractul de cesiune de drepturi litigoase incheiat la data de 15 mai 2013 intre reclamantul P. R. si cesionarul P. C. O., autentificat sub nr. 1199/2013 la BNP Racolta Nina, cu sediul in D., prin care P. C. O., dobândind dreptul litigios ce face obiectul prezentului dosar, a preluat calitatea procesuala a lui P. R., urmând a se substitui in toate drepturile si obligațiile cedentului P. R. dobândit, având dreptul de a continua procesul si de a exercita caile de atac, hotărârea pronuntandu-se in contradictoriu cu acesta
Prin recursul formulat, s-a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii asa cum a fost formulata, în baza art. 299, 304 pct. 9, 304 ind. l, 312 C pr civila.
În motivare, recurenții au arătat că hotărârea este neîntemeiata pentru următoarele considerente:
În ce privește cedentul - recurent P. R., terenurile solicitate in vederea reconstituirii dreptului de proprietate au aparținut bunicilor paterni care au fost titularii de carte funciara, P. Rafila si P. V., potrivit cărților funciare depuse la dosar.
In privința acestor terenuri s-a menționat faptul ca nu au fost atribuite vreunei persoane, aspect recunoscut si de C. locala.
Totodată aceasta Comisie arata in răspunsul la intampinare ca defuncții P. Rafila si P. V. au decedat anterior colectivizării si ca s-au aprobat cererile de reconstituire depuse de către numiții P. Grigore si P. I. (acesta fiind tatăl recurentului cedent), descendenții proprietarilor tabulari, care au solicitat in nume propriu terenurile litigioase, si au fost validate potrivit evidentei din Registrul agricol pe anii 1956-1958.
Apreciază că instanța nu a analizat îndeajuns înscrisurile care atesta faptul ca aceste terenuri au făcut sau nu obiectul dreptului de reconstituire în numele vreunui descendent al proprietarilor de carte funciara, la dosar nefiind depuse înscrisuri din partea Comisiei Locale din care sa rezulte neechivoc acest aspect.
In privința terenurilor, instanța a omis sa constate ca antecesorii recurentului cedent P. R. îndeplineau condiția prevăzute de art. 3 din Legea 18/1991 cu privire la deținătorii de terenuri, care erau acei titulari ai dreptului de proprietate care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori deținători precari ai acestora.
Potrivit Legii 18/1991, obiectul dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate ii formează terenurile agricole care au aparținut fostului membru cooperator, de la care au fost preluate de CAP, si care era deținute de CAP uri la data de 01.ianuarie 1990.
Reconstituirea dreptului de proprietate are loc in situația in care persoana îndreptățită a avut teren in proprietate si a pierdut aceasta proprietate in condițiile avute in vedere de Legea 18/1991.
Potrivit art. 8 alin2 din Legea 18/1991 calitatea de persoana îndreptățita la reconstituirea dreptului de proprietate revine membrilor cooperatori care au adus pământ in CAP sau cărora li s-a preluat in orice mod teren deținut de aceștia, precum si in condițiile legii civile moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ in CAP si alte persoane anume stabilite.
Astfel ca atât antecesorul recurentului cedent P. R. cat si acesta indeplinesc condițiile pentru a se incadra in categoria persoanelor indreptatite la reconstituire.
Conform art. 11 alin. 3 din Lg. nr. 18/1991 republicată: "stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației deținute de cooperativa agricolă de producție la_, înscrisă în sistemul de evidență a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, potrivit preved. alin. 1 al aceluiași articol "suprafața adusă în CAP este cea care rezultă din: actele de proprietate, carte funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă
Potrivit art. 11 din regulamentul privind procedura de atribuire a titlurilor de proprietate, aprobat prin H.G. nr. 1172/2001 modificat prin H.G.890 din 2005: "stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită, cerere la care se anexează, conform alin. 3, acte de proprietate, certificat de moștenitor, hotărâre judecătorească dacă există, și, în toate cazurile, acte de stare civilă, precum și alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.
Toate aceste cereri au fost îndeplinite de antecesorul recurentului cedent, numitul P. I., precum si de cedent.
Acesta a menționat in fata instanței de judecata ca a formulat o cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate in cursul anul 2011 privitoare la aceste terenuri deoarece cererea formulata de antecesorul sau,
P. I., nu a fost soluționată in mod favorabil, in momentul de fata recurentul cedent fiind persoana indreptatita si in viata pentru a beneficia de aceste drepturi.
Instanța de fond nu a făcut o cercetare amănunțita asupra acestor inscrisuri, a cererilor formulata de antecesorii recurentului cedent, P. I., fiul titularilor din cf P. Rafila si P. V., deoarece cu toate ca C. de fond funciar arata in intampinare ca acesta-P. I. "a solicitat in nume propriu terenurile litigioase fiindu-le validate conform evidentei registrului agricol", instanța de fond retine in finalul hotărârii ca doar P. I., care era in viata la data împlinirii termenului prevăzut de dispozițiile legale prevăzute de Legea 1/2000, modificata prin Legea 247/2005 si OUG 127/2005 putea sa formuleze cerere de reconstituire după defuncții sai părinți, prin aceasta formulare intelegandu-se ca nu ar fi formulat o asemenea cerere.
In acest sens instanța a omis sa constate ca deși acesta a formulat o asemenea cerere in termenul legal, nu a fost solutionata favorabil de către
C. L., motiv pentru care recurentul cedent a considerat necesara intervenția sa prin formularea unei cereri in acest sens înaintata inițial Comisiei de fond funciar, si ulterior instanței de judecata.
Pentru aceste considerente apreciază că nu se poate retine ca cererea recurentului cedent este formulata tardiv, fata de dispozițiile legale enunțate de instanța de fond, deoarece acestea cerere vine sa sprijine solicitarea efectuata de antecesorul sau, P. I., care nu a fost soluționată favorabil.
Pe de alta parte, intervenția la acest moment a recurentului cedent P. R. nu poate fi considerata in afara vreunui termen legal, deoarece asa cum a menționat, acesta a așteptat soluționarea cererii antecesorului sau, P. I., de către C. L. .
Au mai arătat că doar in situația in care a observat ca aceasta Comisie nu soluționează in termen rezonabil cererea acestuia a intervenit prin formularea unei cereri noi.
Oricum situația creata poate constitui un motiv pentru a solicita repunerea in termenul stabilit de lege pentru formularea cererii de reconstituire, acest termen fiind, potrivit practicii judiciare susceptibil de întrerupere in condițiile art. 103 C pr civila.
Repunerea in termen poate fi stabilita de instanța de judecata in cazul in care se constata existenta unor împrejurări care au împiedicat persoana îndreptățită sa solicite reconstituirea dreptului de proprietate.
Asa cum a menționat, recurentul cedent P. R. a considerat ca cererea formulata de antecesorul sau P. I. in cursul anului 1991, va fi soluționată intr-un termen rezonabil si cu privire la aceste terenuri (solicitate in cererea din 1991) si a așteptat soluționarea favorabila.
Investirea la acea data a Comisiei Locale cu o asemenea cerere de către antecesorul sau, l-a îndreptățit sa considere ca trebuie sa aștepte
soluționarea din partea Comisiei, termenul de soluționare nefiind previzibil de către recurent.
Aceasta constituie o împrejurare care l-a împiedicat sa formuleze propria cerere in termenul legal prevăzut de lege si solicita repunerea in termen in acest sens.
Pentru aceste motive, se solicita admiterea recursului formulat, având in vedere si contractul de cesiune de drepturi litigioase intervenit intre reclamantul recurent cedent P. R. si numitul P. Ciprin O., care dobândește calitatea de parte in proces.
Intimata Primăria Comunei Jichisu de J., a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că își menține înscrisurile, respectiv întampinările depuse la acest dosar pana in prezent, pe care solicită instantei a le analiza si a le avea in vedere.
Respectiv, au arătat ca cererile nr. 44 si 47 din_ depuse in baza Legii nr. 18/1991 de către P. I. si Terezia, respectiv P. Grigore si M. au avut la baza Registrul agricol anii 1956-1958 fila nr. 143 ceea ce reiese din aceste cererei (depuse in copie la dosar) si nu extrasele CF, cereri prin care au solicitat terenul părinților P. V. care in anul 1956 - 1958 era in poziție cu fii lui situație ce reiese din copia Registrului fila nr. 143 depusa la dosar.
Prin aceste cereri s-a solicitat terenul cu care figurau in Registrul agricol fila nr. 143 anii 1956-1958 si nu s-a făcut referire la Pasune in Cosmal nici nu au depus Extrase CF.
Deci in mod greșit se afirma ca cererea formulata de P. I. in baza Legii nr. 18/1991 nu a fost soluționată in mod favorabil, deși cele doua cereri care privesc terenul proprietatea defunctului P. V. au fost soluționate in termenul legal, facandu-se punerea in posesie si eliberandu-se titlurile de proprietate, iar daca nu au fost mulțumiți de modul de soluționare aveau posibilitatea de a face contestație in termenul prevăzut de Legea nr. 18/1991 si de a refuza punerea in posesie si ridicarea titlurilor de proprietate.
Fata de cele menționate, solicita a se respinge recursul formulat.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate, a actelor dosarului și a textelor de lege incidente, tribunalul reține următoarele:
Recurenții au susținut că prima instanță nu a analizat îndreptățirea reclamantului la reconstituirea dreptului de proprietate după antecesorii săi. În această privință, tribunalul reține că instanța de fond a procedat corect, începând analiza cu cererea pe care a formulat-o reclamantul, întrucât potrivit disp. art. 8 din Legea 18/1991, stabilirea dreptului de
proprietate se face la cerere.
Așadar, pentru a putea analiza îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate, întâi trebuie procedat la verificarea faptului dacă s- a formulat în termen o cerere de reconstituire.
Prima instanță, verificând acest fapt, a constat în mod corect că cererea formulată de către reclamantul P. R., înregistrată sub nr. 1422 la data de_ (depusă la fila 82), nu a fost formulată în termen. C. locală a arătat prin întâmpinarea de la fila 32 și prin înscrisul depus la fila 37, că cererile pe care le deține sunt cele formulate în anul 1991 de fiii defuncților
P. V. și Rafila, P. Grigore și P. I. și cea depusă în 2011 de către
reclamantul P. R. . De altfel, chiar reclamantul a arătat în motivarea acțiunii sale că cererea pe care a formulat-o este cea cu nr. 1422 din_ .
Dat fiind că cererea este tardivă, nu se impune analizarea celorlalte aspecte privind calitatea de persoană îndreptățită, invocate de către recurenți.
Recurenții au mai invocat că cererea a fost formulată în 2011 ca urmare a faptului că cererea depusă în 1991 de către P. I., tatăl reclamantului P. R., nu a fost soluționată în mod favorabil.
Dar, T. ul constată, din conținutul cererii cu nr. 1422 din_, că reclamantul nu a solicitat să i se recunoască drepturile ce-i revin după tatăl său, P. I., ci a formulat cererea în calitate de moștenitor al defuncților
P. V. și P. Rafila.
Ori, așa cum a arătat prima instanță, din moment ce la apariția Legii 18/1991, P. V. și Rafila erau decedați, persoanele care puteau solicita terenurile ce au aparținut acestora erau moștenitorii în viață la acel moment, potrivit disp. art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată.
Mai mult, conform art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 rep., prin cererea formulată în temeiul Legii 18/1991, moștenitorii sunt considerați repuși în termenul de acceptare a moștenirii.
Ori, astfel cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar (f. 5- 8), la momentul intrării în vigoare a Legii 18/1991, era în viță P. I., fiul lui
P. V. și Rafila, care a și depus cerere la comisia locală, cerere depusă în copie la fila 39, prin care nu a solicitat terenurile după părinți, ci terenurile cu care figurează acesta înscris în CAP.
Reclamantul nu putea veni la moștenirea bunicilor săi înaintea tatălui său, iar dat fiind că nu a formulat cerere în termen în baza Legii 18/1991, nu poate fi considerat că ar fi acceptat moștenirea după bunici.
Față de cele reținute anterior, nu pot fi primite nici susținerile că reclamantul ar fi depus cererea în 2011 pentru că a așteptat soluționarea cererii tatălui său, iar aceasta nefiind soluționată favorabil, reclamantul ar fi putea fi repus în termen. De altfel, nu se aflăm în situația prevăzută de art. 103 C.pr.civ., care se referă la repunerea în termenul de formulare a unei căi de atac sau a unui act de procedură, iar faptul de a aștepta soluționarea unei cereri nu constituie o împrejurare mai presus de voința părții, care să justifice repunerea în termen.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept arătate anterior, tribunalul constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, astfel încât, în baza art. 312 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții P. R. și P. C. O., împotriva Sentinței civile nr. 273/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., pe care o va menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. R. și P. C. O.
împotriva Sentinței civile nr. 273/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la_ .
Președinte, O. R. G. | Judecător, F. S. B. | Judecător, A. -F. D. |
Grefier, G. -C. Ț. |
G.Ț. 03 Iulie 2013
O.R.G._ /2 ex. Jud. fond: I. C. G.
| ← Decizia civilă nr. 1167/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 80/2013. Fond funciar → |
|---|
