Decizia civilă nr. 731/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILA Nr. 731/R/2013
Ședința publică de la 09 Iulie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE C. -V. B.
Judecător C. -A. C. Judecător O. R. G. Grefier E. C.
Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurent
V. E., împotriva Sentinței civile nr. 18020/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații: C. L. DE R. A D. DE P. A. T. F., intimat C. J.
C. DE R. A D. DE P. A. T. C., intimat K. S., având ca obiect, fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta V.
E. asistată de av. CODOBAN ZORICA, reprezentantul intimatului K. S. av,. P. D., lipsind:
- intimat Pârât - C. | J. | C. DE R. | A D. | DE P. | A. | T. | |
C. | |||||||
- intimat Pârât - C. | L. | DE R. | A D. | DE P. | A. | T. | |
F. | |||||||
- intimat Pârât - K. | S. |
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
T. ul constată că la data de 8 iulie 2013, s-a depus o adresă, prin serviciul registratură, de către PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA
C., prin care se răspunde la adresa instanței de la dosar f. 68.
De asemenea, se constată că la data de_, prin serviciul registratură, s-a depus la dosar de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECATORIA C. -N., se răspunde cu același conținut la adresa instanței de la dosar f. 68, alăturat căreia s-a anexat un set de acte, depuse la dosar f. 72-78.
Reprezentanta recurentei depune la dosar un set de fotografii f. 80-83, care ilustrează imobilul respectiv la care arată că terenul aferent acestuia este inclus în curte și grădină, care face obiectul Legii nr. 18/1991, fiind atribuit de CAP pe care și-a construit o casă. De asemenea, depune la dosar dovada plății onorariului avocațial,și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de ridicat.
Reprezentanta intimatului K. S. av. P. D., depune la dosar dovada achitării onorariului avocațial și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, solicitând acordarea cuvântului cu privire la recurs.
T. ul constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul cu privire la recurs.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, respectiv, în principal casarea hotărârii de fond și trimiterea cauzei spre o nouă judecată, fiind îndeplinite dispozițiile art. 312 al.4 C.pr.c. În subsidiar, solicită în temeiul art. 312 al 3 C.pr.c., modificarea hotărârii de fond, cu admiterea acțiunii reclamantului, așa cum a fost formulată în scris, în temeiul art. 304 pct. 9, ind. 1 C.pr.c. În susținerile sale apreciază că instanța de fond a reținut în mod eronat unele elemente neconforme cu realitatea .A reținut că i s-a reconstituit dreptul de proprietate intimatului K. S., deși acesta a fost înscris în Registrul Agricol cu un alt teren. Solicită a se constata că mai este un K. S., există la dosar o adresă în acest sens, fiind o coincidență de nume. Consideră că s- a modificat în Registrul Agricol, prenumele în sensul că s-a tăiat de pe dovadă tatăl părții numitul K. I. și s-a trecut intimatul K. S. fiul. De aceste aspecte, solicită a se constata că instanța nu a ținut seama,m ba mai mult nici de faptul că a fost înscris în CAP cu acest teren numitul K. I., iar fiul acestuia K. S. nu avea cum s-o facă având în vedere că era un copil de 15-16 ani, la vremea aceea în anul 1958 . Așa cum a mai arătat rezultă din Registrul Agricol, toate aspectele necesare, a făcut dovada că suprafața de teren de 1608 m.p. a aparținut lui antecesorului părților, K. MARTON care figurează în registrul agricol din anul 1943. Solicită a se constata că lui
S. i se atribuie la cerere de la CAP un teren pentru construirea casei și obține terenul bunicului, astfel edifică o casa nouă .Se întreabă atunci cine este îndreptățit să i se reconstituie dreptul de proprietate, pentru terenul în litigiu, având în vedere că numitul K. I. era decedat și K. S. a făcut cerere în acest sens. Așa cum reiese din declarația dată, este o cerere înregistrată sub nr. 544/_ pe numele tuturor părților și cererea nr._ formulată în nume propriu de K. S. . Numitul K. S. recunoaște că a formulat cerere și că a primit mandat să o formuleze și în numele surorii lui. Solicită a se constata că instanța de fond nu a reținut acest aspect. Un al doilea motiv, este obligativitatea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Solicită a se constata, că în mod normal avea dreptul să intervină în ce privește contractul de asistență juridică, instanța să le diminueze, având în vedere dispozițiile Curții Europene, instanța poate interveni și s-o diminueze la o sumă rezonabilă, pentru a nu împovăra bugetul vreuneia din părți. În raportul dintre intervenient și avocat, nu se poate interveni, însă pentru munca efectuată, se poate interveni.
Reprezentanta intimatului K. S., solicită respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. În susținerile sale arată că se prevalează în cauză, nu de cererea numitei VAJOS E. ci de cererea nr. 545 din _
. Solicită a se constata că acest teren aferent casei, aparține de drept intimatului K. S., a depus la dosar acte doveditoare, că a fost adus în CAP de antecesorul acestuia, numitul K. AMRTON bunicul. Dacă o luăm în discuție cererea nr. 545 /_, formulată în baza Legii nr.18/1991, se
solicită recunoașterea dreptului de proprietate, pentru terenurile ce au intrat în CAP de la K. MARTON. Consideră că nu se poate recunoaște dreptul de proprietate pentru K. I., pentru suprafața de teren de 2,74 ha, a depus
T.P. în baza cererii s-a emis pentru o suprafață mai mare. A mai arătat, că nu există dovada mandatului dat numitului K. S. pentru a formula cerere și în numele surorii lui. În ce privește cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, trebuia formulată individual de către fiecare parte și cererea nr. 575 în baza căreia s-a emis T.P. se referă la terenul adus în CAP de K. I. și nu de K. MARTON. În ce privesc martorii audiați în cauză, raportat la decesul numitului K. MARTON, s-a dovedit și arătat pe larg că
pentru un teren s-a solicitat înscrierea dreptului de proprietate. În ce privesc martorii nu au fost prezenți, pentru că nu au fost citați și chiar dacă ar fi fost administrată proba cu martori, ar fi inutil administrată, cât timp este un raport de expertiză efectuat în cauză din care reiese că terenul parțial, face parte din CF și este vorba de K. AMRTON și nu K. I. . Solicită a se constata că nu există formulată cerere pentru acest teren, existând o lipsă clară de interes a reclamantului în promovarea acțiunii. Martorii au fost prezenți însă s-a refuzat audierea lor de către instanță însă era necesar, pentru echitate de administrare de probe, pentru a dovedi că terenul în cauză nu a fost a lui K. S. ci a bunicului și a fost folosit de acesta și moștenitorii acestuia În probațiune, a fost depus la dosar un contract de vânzare -cumpărare, cum că toți ar fi înstrăinat dreptul de proprietate.
T. UL
Reține că prin Sentința civilă nr. 18020/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost respinsă acțiunea civilă
formulată de reclamanta V. E. în contradictoriu cu pârâții K. Ș., COMISILA L. F., C. J. C. .
A fost obligată reclamanta să achite pârâtului 7500 lei onorariu avocat
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut în esență următoarele:
Potrivit actelor de stare civilă de la dosar (f 5-9, 232, 233, 248) reclamanta V. E., pârâtul K. Ș. și K. I. sunt frați, copii ai lui K. I.
, căsătorit cu Czako E. . K. Martin, născ. la_ a fost tatăl lui K. I. și bunicul părților.
Sub nr. 545/_ (f.18) pârâtul K. Ș. înregistrează cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate la C. L. de Fond Funciar F., solicitând terenurile preluate de CAP din patrimoniul său. Terenurile sunt situate în extravilanul localității G. și intravilan la adresa administrativă nr. 471. A depus în probațiune cererea de înscriere în CAP. Cererea pârâtului K. Ș. a fost validată pentru suprafața de 0,78 ha (f.19), s-a emis proces verbal de punere în posesie (f.20). Din copia registrului agricol aferent anului 1961 (f.23) pârâtul K. Ș., domiciliat în localitatea G. nr.145, deținea în proprietate 3,32 ha teren, din care cu destinație agricolă 3,28 ha, iar curți și construcții 0.04 ha. Pentru terenul de 1607 m.p., solicitat în nume propriu, s-a eliberat pârâtului K. Ș. titlul de proprietate nr. 3262/1870/_ (f.4)
Sub nr. 544/_ (f.24) pârâtul K. Ș., în nume personal și în numele fraților săi V. E. și K. I., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile care au aparținut tatălui lor, K. I., în suprafață de 6,22 ha. Cererea a fost validată (f. 25) pentru întreaga suprafață solicitată în cerere.
Sub nr. 276/_ (f.17) reclamanta V. E. a înregistrat la C.
de Fond Funciar F. cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,24 ha teren (livadă) situată în localitatea
G., nr. 35, menționând că terenul a aparținut lui K. I. iar proba dreptului de proprietate o face cu copia registrului agricol.
Se constată, de asemenea, că prin cererea nr. 4632/_ (f.26-33) numitul Teleki Ș. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul situat în localitatea G. nr. 35, identificat cu nr. top. 1262/9/4/8, din CF 1202 G., grădină în intravilan în suprafață de
5040 m.p. dobândită prin contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 16 iulie 1989. Cererea sa a fost validată și s-a emis titlu de proprietate.
Instanța constată că, deși reclamanta, în cererea de sub nr. 276/_ indică terenul ca fiind situat în G. la nr. 35, nu putea solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul situat în G. nr. 35 pentru că, așa cum a reținut anterior, pentru terenul de la nr. 35 s-a reconstituit, în mod valabil, dreptul de proprietate pe seama lui Teleki Ș. .
De fapt, reclamanta a indicat eronat numărul administrativ la care se găsește terenul revendicat, concluzie care se desprinde din concluziile expertizei (f 182) și pretențiile din cererea de chemare în judecată, formulate cu referire doar la titlul de proprietate al pârâtului K. Ș., nu și a altor persoane. Or, experta a constatat că la nr. 35 terenurile se identifică cu nr. top. 1262/9/4/8, ce au aparținut lui Jasko I. și Martin, apoi, vândute lui Teleki Ș. .
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 2, art. 11 și art. 13 din Legea nr. 18/1991 obiectul reconstituirii dreptului de proprietate îl constituie suprafețele de teren care au fost aduse de către membri cooperatori în fostele cooperative. Titularii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate sunt, după caz, membri cooperatori sau moștenitorii acestora, calitatea de moștenitori făcându-se potrivit dreptului comun.
Rezultă, deci, că reclamanta poate beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului pentru care s-a eliberat pârâtului
K. Ș. titlu de proprietate nr. 3262/1870/_ în măsura în care se face dovada că terenul a aparținut antecesorului comun la data preluării lui de către cooperativa agricolă.
Dosarul de fond funciar aferent titlului de proprietate emis pe numele lui K. Ș. sub nr. 3262/1870/_, depus la filele 18-25 conține copia registrului agricol al pârâtului, iar în evidențele agricole K. Ș. figurează cu teren în suprafață de 72 ari.
S-a mai depus la fila 58 cererea numitului K. Ș., din data de _
, privind aderarea la GAC și contribuția sa cu 1 ,00 ha teren.
Martorii audiați au declarat că pârâtul K. Ș. a primit teren de la bunicul său K. Marton, anterior colectivizării. Apoi, a solicitat de la CAP teren pentru a-și ridica o casă, sens în care i-a fost atribuită o suprafață în terenul primit de la bunicul lui. Martorul Luckacs Arpad a fost membru al CAP, calitate în care a cunoscut personal că pârâtului i-a fost atribuit pentru ridicarea casei, parte din terenul ce a aparținut bunicului său, K. Marton, care în mod special a dorit ca pârâtului să-i fie atribuită suprafață din terenul lui.
Declarația martorului se coroborează cu actul depus la fila 59, în baza căruia pârâtul a primit aviz favorabil pentru edificarea unei case de locuit. Actul este emis de GAC la data de_ și poartă semnătura martorului Lukacs Arpad.
Aceeași declarație se coroborează și cu documentele care atestă ridicarea casei de locuit, depusă de pârâtul K. Ș. la filele 60-81.
Expertiza tehnică efectuată în cauză a identificat terenul menționat de martori în declarațiile date și a constatat că este înscris în CF 1315 G., nr. top. 340/2, 339/2, proprietatea tabulară a lui K. Marton. Deși experta menționează în lucrarea sa că terenul a fost înscris în registrul agricol al lui
K. I., în răspunsul la obiecțiunile încuviințate de instanță (f. 223-225) nu a fost în măsură să furnizeze elementele concrete care au determinat concluzia.
Apoi, prin raportul de expertiză depus de pârât la dosar (f. 237-240), expertiză efectuată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., pârâtul K. Ș. a dovedit că terenul ce a aparținut tatălui său, despre care experta afirmă că este înscris în CF 1315 G., nr. top. 340/2, 339/2 și apare în registrul agricol al lui K. I., este, în realitate, înscris în titlul de proprietate nr.1885/2005, tarlaua 17, parcelele 700, 701.
Din acest motiv, instanța va înlătura din expertiza judiciară efectuată de Voinigescu Floarea concluzia că terenul înscris în CF 1315 G., nr. top. 340/2, 339/2 a figurat în registrul agricol al lui K. I. .
Concluzia ce se desprinde din probele analizate mai sus este că terenul cuprins în titlul de proprietate nr. 3262/1870/_ a aparținut, anterior colectivizării, pârâtului K. Ș. și că, în mod corect, titlu de proprietate a fost emis exclusiv pe numele lui.
Mai mult, chiar, se constată din cererea de înscriere în CAP a tatălui părților, K. I. (f. 95) că terenul adus în CAP a fost de 4,60 ha, prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate 544/_ (f.24) moștenitorii lui
K. I. solicită suprafața de 6,22 ha., cererea validată (f. 25) pentru întreaga suprafață.
Se confirmă, așadar, că moștenitorii lui K. I. au beneficiat de măsuri reparatorii pentru întreaga suprafață de teren deținută în proprietate anterior colectivizării.
În consecință, pentru terenul din titlul de proprietate nr._ reclamanta nu are calitate de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în sensul dispozițiilor art. 10 Legea nr. 18/1991, motiv pentru care acțiunea va fi respinsă ca neîntemeiată.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. va obliga reclamanta să achite pârâtului cheltuieli de judecată în sumă de 7.500 lei, onorariu avocațial potrivit chitanțelor de la filele 257, 258 de la dosar.
Împotriva Sentinței civile nr. 18020/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. a declarat recurs, reclamanta V.
E. , care a solicitat admiterea recursului și în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în secundar, modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamantă, anularea Titlului de proprietate nr. 3262/1870/_, obligarea Comisiei Locale de fond funciar C. -N. la punerea în posesie a reclamantei, alături de pârâtul K. Ș., cu terenul de 1608 mp situat în intravilanul localității G., obligarea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. la emiterea titlului de proprietate pe numele ambilor moștenitori, diminuarea cheltuielilor de judecata acordate de către instanța de fond pârâtului K. Ș. ; cu cheltuieli de judecată
Recurenta a arată că terenul a fost proprietatea bunicului părtilor, K. Martin, care figurează inscris în registrul agricol din anul 1943 (fila 6), cat și în CF 1315 G. nr. top. 340/2 și 341/2 (cu vechiul nr. de casa 247) unde figurează ca proprietar sub B 2, cu o mențiune din anul 1938. Cu terenul de 1608 mp nu putea sa se înscrie in GAC pârâtul pentru ca nu avea la acel moment în proprietate teren. De altfel, GAC-ul era înființat in anii 1952-1954 si a fost o forma de întovărășire anterioara CAP-ului, când pârâtul avea doar 15-17 ani si se gospodărea impreuna cu tatăl sau K. I.
.În anul 1962 terenul aparținea tot bunicului K. Marton, astfel ca in mod normal acesta trebuia sa se înscrie in CAP sau tatăl părților, K. I. .
În ceea ce privește probațiunea administrată în cauză, reclamanta a solicitat audierea unor martori (fila 99), respectiv S. G. și
Saigo I., care cunoșteau aceste împrejurări, dar nu a reușit sa înțeleagă de ce instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri cu toate ca a audiat martorii propuși de pârât. De altfel, martorii au fost prezenți la instanța, dar li s-a comunicat cu nu mai trebuie sa fie audiați astfel ca înțelegem sa invocam inegalitatea de șanse a părților procesului și nerespectarea dreptului la un proces echitabil, principii prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.În acest sens, invocă prevederile art. 129 alin.5, teza I și art. 167 alin.l Cod procedură civilă deoarece instanța avea datoria de a afla adevărul în prezenta cauza, a stabili adevărata stare de fapt și a preveni orice eroare privind soluția din prezentul dosar.
Instanța își bazează hotărârea pe declarațiile martorilor pârâtului, fara a avea un termen de comparație cu probele reclamantei, iar aceste declarații sunt contrare adevărului.
Astfel, se susține ca pârâtul a primit terenul de la bunicul sau pentru a face o casa, ulterior a primit de la CAP teren in acest sens. Este real ca a primit 250 mp pentru construirea unei case pe terenul bunicului, unde de altfel exista casa bătrâneasca, dar după decesul bunicului, în anul 1963, gradina a fost folosita de tatăl pârâtului K. I. . Ca este asa o dovedește si faptul ca pârâtul are gard doar parțial pe gradina, partea folosita de tatăl său a rămas fără o îngrădire noua.
Instanța a înlăturat expertiza întocmită de expert Voinigescu Floare pentru ca aceasta a susținut ca terenul în litigiu a fost inscris în CAP de K.
I., fără a încerca sa lămurească acest aspect cu alte înscrisuri. Nu se refera nici la registrul agricol unde este clar o modificare făcuta chiar cu scrisul pârâtului unde a tăiat numele tatălui părților K. I. si a trecut numele său. Cu toate ca s-a atenționat instanța privind modificarea facută în registrul agricol, nu a avut-o in vedere pentru a analiza valabilitatea înscrierilor din registrul agricol și nici faptul ca pârâtul a fost președintele comisiei de fond
funciar și avea la dispoziție aceste registre.
De altfel, nici numerele administrative nu au fost lămurite, deoarece înscrierile existente in registrul agricol din anul 1959, cu modificarea din care rezulta ca K. Ș. este si capul familiei si membrul familiei tatălui sau, menționează si transformarea numerelor administrative ale actualului nr. 471, modificări care nu corespund realității, inițial casa având nr. 267 așa cum se menționează în cartea funciara.
Martorii au mai declarat ca reclamanta ar fi vândut casa părinteasca si a luat toți banii pentru a-și cumpăra apartament in C., astfel ca nu ar mai avea dreptul la casa fratelui sau. Fapt neadevărat pentru ca reclamanta are casa în C., anterior anilor 1990 (chiar pârâtul in cererea de reconstituire a dreptului de proprietate arata domiciliul surorii sale ca fiind cel de azi. Din contractul de vânzare cumpărare încheiat la_ rezulta clar ca toți frații au vândut, banii fiind împărțiți în mod egal iar martorii reclamantei ar fi detaliat aceasta împrejurare.
Se mai punea problema formulării cererii de către reclamanta. Adevărul este ca reclamanta a rugat pe fratele ei sa formuleze cerere, iar acesta a recunoscut-o ca sora pentru terenul de moștenit de la tatăl lor, K.
I., și in mod normal trebuia sa o menționeze si pe cererea sa, așa cum a făcut cu cererea nr. 544 din_, unde recunoaște și fraților dreptul de proprietate asupra terenurilor ramase de la părinți.În cererea nr. 545 din aceeași data solicită în calitate de titular terenuri pe care le corectează, la fel cum a făcut cu registrul agricol. Considerăm ca in acesta privința sunt incidente prevederile art 8 din Legea 18/1991 coroborat cu art. 12 din HG 1172/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de
constituire, atribuțiile si funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor .
O alta critica privește cheltuielile de judecata acordate de instanța de fond care sunt mult prea mari fata de munca depusă.
În temeiul art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă solicităm instanței sa intervină in sensul micșorării onorariului avocațial stabilit în sarcina
reclamantei la suma de 7.500 lei, deoarece sunt disproporționate fata de valoarea și dificultatea litigiului sau volumul de munca pe care 1-a presupus pregătirea apărării.
În primul rând, posibilitatea instanței de a interveni în sensul cerut de recurentă a fost analizată de Curtea Constituțională, care a declarat constituțional textul art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă prin Decizia nr. 401/14 iulie 2005. Se stabilește în hotărâre ca nicio dispoziție din legea fundamentală nu interzice expres consacrarea prin lege a prerogativelor
instanței de a cenzura cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata cuantumul onorariului convenit între părțile contractului de asistența juridica, prin prisma proporționalității cu amplitudinea si complexitatea activității depuse. O asemenea prerogativa este cu atât mai necesara cu cât onorariul, convertit în cheltuieli de judecată, se suportă de reclamantă, în eventualitatea respingerii recursului.
În al doilea rând, ținem sa invocăm si jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat ca onorariile avocațiale urmează sa fie recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare și au fost făcute în mod real, în limita unui cuantum rezonabil (cauza Costin contra României, cauza S. e și alții contra României, cauza Raicu contra României). În al treilea rând, dispozițiile art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă nu contravin Legii nr. 51/1995 privind organizarea profesiei de avocat care stabilește la art. 30 ca raportul dintre avocat și client stabilit prin contractul de asistența juridică nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect de nici un organ al statului. Aceste prevederi se aplica exclusiv raporturilor contractuale dintre părțile contractului de asistența juridică, fiind o aplicație particulară a art. 969 Cod civil, (aplicabil la momentul încheierii contractului dintre avocat și client), care consacra principiul obligativității respectării contractului dintre parti, clientul având obligația de a achita integral onorariul, pe care insa nu îl va putea recupera de la partea adversa, în măsura în care va avea câștig de cauză, decât daca instanța va aprecia asupra caracterului sau real, necesar și rezonabil. In acest sens învederăm faptul ca instanța nu este chemata sa intervină în raportul juridic dintre avocat și client și nu îl modifică, ci doar apreciază în ce măsură onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care se află în culpă procesuală, restul acestui onorar rămânând în mod definitiv în sarcina
clientului.
În probațiune, solicită instanței a lamuri situația registrului agricol, a numerelor administrative aparținând pârâtului si tatălui părților K. I., a cererilor de înscriere în CAP, respectiv daca s-a făcut cerere pentru imobilul de la 471 de K. Marton sau K. I. . In situația casării dosarului, solicităm audierea martorilor S. G. și Saigo I., înscrisuri doveditoare ale susținerilor reclamantei.
In temeiul art. 274 Cod procedură civilă, solicită obligarea pârâtului K. Ș. la plata cheltuielilor de judecata constând în onorariul de avocat in recurs.
A anexat prezentului recurs antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_, certificatul de moștenitor nr. 43/1987 eliberat la data de_ după defunctul K. I., acte de stare civilă, împuternicire avocațială.
Intimatul K. Ș. , a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului dedus judecații având in vedere următoarele motive:
Intimatul arată că a devenit membru cooperator la data de _
(f.58).
In aceasta calitate, încă din anul 1963, a solicitat să i se atribuie o
suprafața de teren in vederea construirii unei case de locuit.
Aceasta cerere a fost admisa, așa cum rezulta din Hotărârea Consiliului de Conducere al GAC G. din data de 13 februarie 1964.
Acest aspect a fost confirmat si de martorul Lukacs Arpad (fostul contabil al C.A.P.-ului) la termenul din data de 17 septembrie 2012, martorul învederând instanței de judecata ca mi s-a atribuit suprafața de 1600 m.p. (16 ari) tocmai in acest scop.
Pe terenul respectiv a construit casa in care locuiește si in prezent ( in baza autorizației de construire depusa la f.60), casa pentru care am plătit inclusiv impozit asa cum rezulta din actele depuse la filele 62-79 din prezentul dosar.
Menționează faptul ca, terenul respectiv a aparținut bunicului său, K. Martin (Marton), care a decedat in luna decembrie 1963 el fiind cel care a intrat cu terenul in cadrul c.a.p.-ului.
Acest aspect rezulta atât din declarația martorilor Lukacs Arpad si V.
E., cat si din cuprinsul C.F.nr.1315 G., carte funciara atașata la raportul de expertiza întocmită în cauza.
După intrarea in vigoare a Legii nr. 18/1991 a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenurile cu care a intrat în C.A.P., cât si cu privire la terenul situat în intravilan (v.f.18 pentru 0,11 ha in intravilan). Aceasta cerere a formulat-o in nume propriu si nu în calitate de moștenitor al vreunei persoane (fie tatăl, fie bunicul meu), deoarece solicita vechiul său teren introdus in C.A.P., precum si terenul pe care îl primisem in anul 1964 de la C.A.P. in vederea construirii casei de locuit.
Aceasta cerere a fost validata si, ca urmare a validării, a fost emis Titlul de proprietate nr._ .
Separat, pentru terenurile care au fost introduse in C.A.P. de către defunctul meu său, K. I., a solicitat printr-o alta cerere reconstituirea dreptului de proprietate (f.24). Totodată, a indicat ca defunctul său tata mai are doi moștenitori, printre care si reclamanta.
Ca urmare a acestei cereri, a fost emis Titlul de proprietate nr._ (anexat la dosar) pe numele tuturor celor trei moștenitori ai lui K. I. .
A mai solicitat a se observa că, in cadrul acestui din urma titlu de proprietate este înscrisa o suprafața de teren de 1003 m.p. (715+288) situata in intravilan, teren pe care a fost construita casa părinteasca aparținând def.K. loan, tatăl lor. Aceasta casa, împreuna cu suprafața de teren aferenta a fost înstrăinată doar de către recurenta (așa cum rezulta si din declarația martorei V., audiata la termenul de judecata din data de_ ), banii fiind încasati doar de către aceasta (asa cum rezulta din declarația martorei
V. E. ).
Mai mult, daca se cercetează cu atenție cuprinsul registrului agricol se poate observa ca tatăl lor,K. I. avea in proprietate, in localitatea G., la data cooperativizării, suprafața de teren de 2,74 ha. Or, așa cum rezulta
din Titlul de proprietate nr._, s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea tuturor celor trei copii ai defunctului K. loan dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 2,84 ha, deci, chiar mai mult decât exista in registrul agricol la poziția defunctului nostru tata, la data cooperativizării.
In concluzie, cererea formulata de către reclamanta se impune a fi respinsa, aceasta neformulând cerere in condițiile art.8 al.3 din Legea or. 18/1991 pentru terenul situat la nr. adm.471 in satul G. .
Referitor la proba testimonială, intimatul arată că nu a fost susținută de către recurentă în fața instanței de fond.
Dar, oricum, administrarea acestei probe ar fi inutila in prezent, in condițiile in care s-a administrat proba cu expertiza, din raportul de expertiza rezultând ca terenul in litigiu a aparținut, parțial, defunctului nostru bunic, parțial unei alte persoane.
Consideră ca este inutila dovedirea faptului ca defunctul nostru tata
K. loan ar fi folosit după 1963 o parte din acest teren (fapt neadevărat, de altfel), in condițiile in care acest teren nu avea cum sa fie in proprietatea acestuia după cooperativizarea terenului respectiv, deci moștenitorii def.K.
I. nu ar fi avut cum sa formuleze vreo pretenție la el.
Da, într-adevăr, reclamanta-recurenta ar fi putut sa formuleze o eventuala pretenție asupra acestui teren in calitate de moștenitoare după def.K. Martin, dar o asemenea pretenție nu este sustenabila daca ar fi fost formulata după def.K. loan (asa cum se susține in cadrul acțiunii
introductive de instanța).
In acest context, consideră ca audierea oricărui martor pentru a se dovedi faptul ca daca K. I. a folosit sau nu parțial terenul in litigiu este inutila prezentei cauze.
Referirile făcute cu privire la registrul agricol consideră ca nu au relevanta in cauză.
Practic, atâta timp cat cu privire la tot terenul înscris in registrul agricol, poziția. def.K. I., s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea tuturor celor 3 copii ai defunctului prin titlul de proprietate nr._, ce relevanta ar avea o mențiune in plus sau in minus in cadrul acestui registru. In ceea ce privește cererea de reducere a onorariului avocațial de
7500 lei, intimatul solicit a fi respinsă ca nefondata.
Chiar daca instanței de judecata i-a fost acordata o asemenea prerogativa, intimatul nu consideră că acest onorariu este disproporționat fata de valoarea imobilului in litigiu, complexitatea cauzei si activitățile desfășurate de cei doi avocați pe care i-a avut angajați in cauza.
Solicită a se observa ca in cauza au fost administrate mai multe probe (cu înscrisuri, testimoniala, expertiza, la care sau făcut obiecțiuni, cereri de recuzare, si revenire la obiecțiuni, concluzii scrise, studiu dosar etc), procurarea respectivelor acte si administrarea tuturor acestor probe presupunând o activitate de cercetare, de analizare, consultare cu privire la conținutul probelor intre client si avocați (pentru ca, nu trebuie uitat faptul ca in afara orelor petrecute in instanța pentru cauza respectiva, avocatul mai are si orele de consultare cu clientul in biroul sau), precum si un timp efectiv petrecut in sala de judecata in vederea administrării lor.
In drept, a invocat disp.art.115 si urm.Cod procedura civila, art.274 Cod procedura civila, art.9 din Legea nr.18/1991, art.10 din H.G.nr.1172/2001.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:
Prin titlul de proprietate nr.3262/1870/_ s-a reconstituit în favoarea intimatului K. Ș. dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 1608 mp în intravilanul satului G. com.F. .
Acest titlu de proprietate a fost emis ca urmare a cererii formulate, în nume propriu de intimatul K. Ș., înregistrată sub nr.545/_, prin care a solicitat terenurile preluate de CAP din patrimoniul său.
Așa cum a reținut și instanța de fond, intimatul figurează în registrul agricol cu teren în suprafață de 72 ari, iar martorii audiați în cauză au afirmat că, intimatul a primit terenul de la bunicul său, anterior colectivizării, teren pe care intimatul și-a construit o casă.
Din expertiza tehnică efectuată în cauză a rezultat că terenul în discuție este înscris în CF 1315 G. nr.top 340/2,339/2, fiind proprietatea tabulară a bunicului părților, def.K. Marton.
Prevederile art.8, art.9, art.11, al.3, al.4 din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, republicată, modificată și completată cu Legea nr. 247/2005, prevederile art. 4, art.33 din Legea 1/2000, stabilesc în mod concret care sunt imobilele terenuri, obiect al dreptului de reconstituire și persoanele îndreptățite la stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, care au formulat în termen legal cerere de stabilire a dreptului de proprietate.
Astfel, art.8 din Legea nr.18/1991 rep. prevede că "(1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. (2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa și alte persoane anume stabilite.";
Al.3 al art.8 din Legea nr.18/1991 stabilește că reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere…
Analizând cererea nr.545/_, urmare a căreia a fost emis titlul de proprietate nr.3262/1870/_, se constată că a fost formulată doar de către intimatul K. Ș. și în nume propriu, nu ca moștenitor al tatălui sau
K. I. sau al bunicului său K. Marton.
Pentru acest teren, recurenta nu a formulat cerere în termen legal.
Așa fiind, întrucât recurenta, în condițiile art.8,9, 11 din Legea nr.18/1991 nu a depus în termen legal cerere de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru imobilul teren, obiect al prezentei cauze, în mod corect, s-a reținut de către instanța de fond netemeinicia cererii de chemare în judecată.
Reținând că recurenta nu a urmat procedura Legii nr.18/1991, nu este beneficiara unui drept validat în baza Legii nr.18/1991, nu se mai impun a fi analizate celelalte motive de recurs referitoare la registrul agricol, cererile de înscriere în CAP, numerele administrative aparținând def.K. I. și def.K. Marton.
Susținerea recurentei că, instanța de fond, nu s-a pronunțat asupra cererii sale de audiere a martorilor S. G. și Sajigo I. nu corespunde realității, motiv pentru care nu poate fi primită.
Astfel, la fila 99 din dosarul de fond, recurenta, depune un răspuns la
întâmpinare, iar în final menționează că solicită audierea martorilor S. G. și Sajigo I. .Cu toate acestea, nici la ședința de judecată din data de_ când a depus înscrisul și nici la termenele de judecată ulterioare, recurenta
nu și-a susținut cererea de audiere a martorilor și nu a solicitat încuviințarea acestei probe din către instanța de judecată.
În ceea ce privește motivul vizând cuantumul cheltuielilor de judecată
T. ul constată că în practica sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant în sensul că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil. Mai exact, se poate afirma că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar și rezonabil au fost plătite de partea care a câștigat procesul.
Realitatea cheltuielilor ține de justificarea că ele au fost concepute într-o legătură strictă și indisolubilă cu litigiul, au precedat sau au fost contemporane acestuia și concepute de partea care le-a plătit ca având caracter indispensabil din perspectiva sa, spre a obține serviciul avocatului ca o garanție a succesului său.
Analizând cuantumul cheltuielilor de judecată pretinse la fond de către pârâtul K. Ș. prin prisma criteriilor examinate T. ul apreciază că sunt fondate susținerile recurentei deoarece nu se poate aprecia că ar avea un caracter rezonabil suma totală de 7500 lei, reprezentând onorariu avocațial.
Așa fiind, în tem.art.312 cod pr.civilă tribunalul va admite, în parte recursul declarat de reclamanta VAJOS ECATRERINA împotriva Sentinței civile nr. 18020/_, în dosar nr._ a Judecătoriei C. -N., pe care o modifică, în parte în sensul că reduce cheltuielile de judecată la suma de 3000 lei .
În tem.art.274 al.1 și art.276 cod pr civilă tribunalul va obliga intimatul K. S. să plătească recurentei suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite în parte recursul declarat de reclamanta VAJOS ECATRERINA împotriva Sentinței civile nr. 18020/_, în dosar nr._ a Judecătoriei C. -N., pe care o modifică, în parte în sensul că reduce cheltuielile de judecată la suma de 3000 lei .
Obligă intimatul K. S. să plătească recurentei suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, C. -V. B. | Judecător, C. -A. C. | Judecător, O. R. G. |
Grefier, E. C. fiind în CO semnează grefier- șef secție civilă S. Ș. |
| ← Decizia civilă nr. 1203/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 787/2013. Fond funciar → |
|---|
