Decizia civilă nr. 737/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILA Nr. 737/R/2013
Ședința publică de la 09 Iulie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE C. -V. B.
Judecător C. -A. C. Judecător O. R. G. Grefier E. C.
Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurent P.
C. V., recurent P. M. Z., împotriva Încheierii civile nr. 3610/_
, în dosar nr._, a Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat D. T., intimat D. V., intimat Ș. E. I., intimat Ș. L., intimat A. A. C.
, intimat A. A. V., intimat B. M. O. I., având ca obiect, contestație la executare INTOARCERE EX SILITA.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurenților av. STEGĂROIU CĂLIN, pentru intimatul B. M. O. U I., se prezintă av. VESCANR. M., în substituirea av. BORȘA D. C. lipsind:
intimat Pârât - A. A. C.
intimat Pârât - A. A. V.
intimat - B. M. O. I.
intimat Pârât - D. T.
intimat Pârât - D. V.
recurent Reclamant - P. C. V.
recurent Reclamant - P. M. Z.
intimat Pârât - Ș. E. I.
intimat Pârât - Ș. L. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
T. ul constată că este legal investit cu judecarea cauzei.
De asemenea, constată în ce privește prezentul recurs, că acesta a fost declarat, motivat și comunicat în termen, fiind netimbrat.
Reprezentantul recurenților, depune la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 635 lei și timbru judiciar în cuantum de 8 lei și împuternicirea avocațială.
T. ul constată recursul legal timbrat.
Se constată că prin serviciul registratură, la data de_, s-a depus la dosar de intimatul B. M. O. o întâmpinare, prin care se solicită respingerea recursului, pentru motivele arătate în scris, din care un exemplar se comunică reprezentantului recurenților.
Reprezentantul recurenților arată că nu mai are cereri de formulat sau excepții de ridicat și solicită acordarea cuvântului pe recurs.
Reprezentanta intimatul B. M. O. invocă excepția de necompetență materială a T. ului C. -secția civilă, arătând că prezenta cauză este de natură comercială, obiectul cauzei având la bază restituirea unor sume de bani cu titlu de cheltuieli de executare încasate de executor.
Reprezentantul recurenților solicită respingerea excepției de necompetență materială a T. ului C. -Secția civilă și arată că, părțile contractante nu erau profesioniști la data încheierii contractului iar executorul judecătoresc nu desfășoară activități comerciale.
Reprezentanta intimatului B. M. O. arată în replică, că în ce privește cadrul procesual dintre reclamanți și executorul judecătoresc, prin care se cer sume de bani, actul privind solicitarea acestor pretenții nu sunt acte civile, ci comerciale, fiind acte încheiate, legate de profesie.
T. ul după deliberare, respinge excepția necompetenței materiale a T. ului C., având în vedere că executorul judecătoresc are calitatea de liber profesionist, prin asimilare cu profesia de avocat, actele încheiate de acesta nu reprezintă acte de comerț.
Reprezentanta intimatului B. M. O. artă că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de ridicat și solicită acordarea cuvântului pe recurs.
T. ul constatând lămurită cauze și având în vedere că părțile nu mai au cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul pe recurs.
Reprezentantul recurenților, av. STEGĂROIU CĂLIN, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, respectiv modificarea în parte a Încheierii civile din data de_, în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. M. O. I., cu casarea acestei încheieri nr. 3610/_, a Judecătoriei C. -N., pronunțată în dosar cu numărul de mai sus și trimiterea cauzei în rejudecare, cu cheltuieli de judecată. În susținerile sale arată că intimații D. T. și D. V., au formulat o cerere de executare silită, acte care au fost anulate. În urma încheierii actelor de executare și întocmirii procesului - verbal de executare silită s-au calculat cheltuielile de executare, însă nu au fost respectate condițiile privind plata de către creditor, BNP încasând sume direct de la debitor, se emite factură de cheltuieli însă nu se dispune cu privire la întoarcerea executării silite. Solicită a se constata tranzacția încheiată pentru cesionarea drepturilor, privind sumele achitate, existând un raport juridic între creditor și debitor dobândit prin cesiune de către recurenți,respectiv dreptul de întoarcerea executării silite. Instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B. M. O. I., însă culpa executorului judecătoresc nu a invocat-o . Totodată arată că din punctul său de vedere, calitatea procesuală a B. M. O. I. există în cauză, deoarece executorul judecătoresc a făcut plata însă procesul -verbal ce a stat la baza achitării sumei a fost anulat.
Reprezentanta intimatului B. M. O. I., solicită respingerea recursului, menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală pentru motivele arătate în întâmpinare. În concluziile sale, arată că între reclamanți și B. M.
O. I., a existat un raport civil, ori potrivit art. 43 din Statutul din_ a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești are capacitate procesuală în cauză, ca urmare acțiunea reclamanților în mod corect a fost respinsă. În ce privește B. M. O. I. parte introdusă de reclamanți să se judece, este o organizație și nu are personalitate juridică . În ce privește întoarcerea executării silite, potrivit art. 403 C.pr.c., este o procedură ce ține de executarea silită, a formei contestației la executare, ori executorul judecătoresc nu este parte în proces. În ce privește întoarcerea executării silite, arată că potrivit Deciziei nr. 162 /2013 a Curții Constituționale, în cadrul verificării constituționalității potrivit C.pr.c., curtea statuează în cadrul executării silite ca și în cadrul contestației la executare, organul de executare nu are interese propriii și în consecință, nu are calitatea de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare, iar problema unei asemenea, calități a organului de executare, s-ar putea pune numai în ipoteza dispozițiilor art. 399 al 1 ultima teză din C.pr.c., atunci când organul de executare refuză să îndeplinească un
act de executare în condițiile prevăzute de lege";.Potrivit dispozițiilor art 404 ind.
1 Cpr.c. existând posibilitatea instanței de judecată de a întoarce executarea silită. În ce privește executorul judecătoresc, acesta este investit a îndeplini un serviciu de interes public, conform art. 2 al. 1, din Legea nr. 188/2000, ca urmare în cauză nu se justifică calitatea procesuală pasivă ci interesul. Ca urmare legea nu-i permite de a întoarce executarea silită deoarece nu a fost angajat în convenție față de celelalte părți, este inopozabil și ca urmare nu are calitate procesuală pasivă în cauză. Ba mai mult, nu este investit legal Tribunalul Cluj-secția civilă de a judeca cauza. Deoarece s-au realizat două tranzacții între părți,în ce privește cererea de executare silită privind dosarul execuțional nr. 106/2011 ,acesta a fost finalizat, înainte de pronunțarea hotărârii la fond. Consideră că în mod greșit se solicită plata prejudiciului de către executorul judecătoresc, singurul care a creat prejudiciul este creditorul și nu s-a adus la cunoștința executorului că actul era novat. În ce privește dosarul execuțional 105/2011, s-a soluționat în parte iar pentru restul s-a suspendat cauza până la soluționarea dosarului de fond.
Reprezentantul recurenților, în replică, arată că în ce privește excepția privind lipsa capacității referitor la executorul judecătoresc,arată că, nu a fost soluționată de instanța de fond, nu s-a formulat vreun recurs referitor la acest aspect, s-ar fi impus a fi analizată cu ocazia judecării cauzei la fond.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin Încheierea civilă nr. nr. 3610/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a luat act de renunțarea reclamanților P. C. V. și P. M. Z. la judecarea cererii de chemare în judecată formulată împotriva pârâților Ș. E. I., Ș. L., și D. T., D. V., având ca obiect întoarcerea executării silite.
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții P.
C. V. și P. M. Z. împotriva pârâților B. M. O. I., A. A. C. și A. A. V., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins ca neîntemeiată cererea prin care pârâtul B. M. O. I. a solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această încheiere, judecătoria a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de_, judecătoria a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. M. O. I. și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților A. A. C. și A. A. V. (f 251).
În consecință, instanța a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți împotriva pârâților B. M. O. I., A. A. C. și
A. A. V., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
La data de 21 februarie 2013, în ședința publică, reclamanții au depus o cerere prin care au arătat că renunță la judecată față de pârâții D. T., D.
V., Ș. E. I. și Ș. L. .
Față de manifestarea de voință a reclamanților în plan procesual, expresie a principiului disponibilității în procesul civil, instanța, având în vedere dispozițiile articolului 246 aliniatele 1 și 2 din Codul de procedură civilă, a luat act de renunțarea reclamanților la judecarea cererii de chemare în judecată formulată împotriva pârâților D. T., D. V., Ș. E. I. și Ș. L. .
Potrivit dispozițiilor articolului 274 aliniatul 1 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții a fost obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Având în vedere că în această cauză cererea de chemare în judecată a reclamanților împotriva pârâtului B. M. O. I. a fost respinsă, instanța a reținut culpa procesuală a reclamanților care au căzut în pretenții față de acest pârât. Deși pârâtul a solicitat cheltuieli de judecată, acesta nu a dovedit că ar fi suportat vreo asemenea cheltuială în acest proces. Prin urmare, instanța a respins ca neîntemeiată cererea prin care pârâtul B. M. O. I. a solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanții P. C. V. și P. M. Z. au declarat recurs in termen împotriva ncheierilor pronunțate in dosar la data de_ și la data de_, solicitând instanței admiterea recursului și pe cale de consecința modificarea în parte a încheierii din data de_ atacată, în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. M.
O. I., casarea încheierii civile nr. 3610/2013 și trimiterea cauzei instanței de fond pentru continuarea judecății împotriva pârâtului B. M. O. I., cu obligarea intimatului B. M. O. I. la plata cheltuielilor de judecată ocazionate.
În motivare, reclamanții au susținut netemeinicia și nelegalitatea sentinței atacate, dată cu ignorarea înscrisurilor administrate in cauză și a dispozițiilor legale incidente in materia întoarcerii executării silite.
Astfel, arată recurenții, raportul juridic născut ca urmare a anulării tuturor actelor de executare din cadrul dosarelor 105/2011 și 106/2011 este guvernat de regulile privind întoarcerea executării silite, luând naștere, astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond între creditor și debitor. Pornind de la dreptul debitorului de a obține întoarcerea executării silite pentru restabilirea situației anterioare, se naște și dreptul creditorului inițial de a beneficia de restituirea sumelor încasate de către executorul judecătoresc cu titlu de cheltuieli de executare silită. Acest raport juridic ia naștere într-adevăr între creditorul inițial și executorului judecătoresc, fiind accesoriu întoarcerii executării silite, însă, in ceea ce ii privește, au dobândit dreptul de a solicita întoarcerea executării silite în contradictoriu cu executorul judecătoresc, in urma cesionării acestui drept de către creditorii inițiali.
În ceea ce privește situația sumei de 5545,85 lei achitată în cadrul dosarului execuțional nr. 105/2011, prin tranzacția încheiata la data de_, au dobândit de la creditorii Ș. E. I. și Ș. L. dreptul de a pretinde obligarea pe calea întoarcerii executării silite a executorului judecătoresc la restituirea sumelor încasate. Astfel, arată recurenții, au dobândit dreptul creditorilor din cadrul dosarului execuțional de a solicita obligarea executorului judecătoresc la restituirea sumelor încasate în lipsa unui titlu executoriu (procesul verbal de stabilire a cheltuielilor fiind anulat prin hotărâre judecătorească irevocabilă), drept aparținând exclusiv acestora și care urma a fi exercitat în contradictoriu cu executorul judecătoresc.
Dobândind prin cesiune calitate procesuală activă în formularea cererii de întoarcere a executării silite, calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc trebuia să fie analizată pornind de la raportul de drept dintre cedent și debitor. Instanța de fond a procedat de o manieră greșită în analiza raportului juridic dedus judecății. Este real faptul că procedura întoarcerii executării silite este parte a executării silite, însă instanța era datoare a analiza dacă executorul judecătoresc, în acest caz concret, poate sta în calitate de pârât în proces. Acesta fiind persoana care a încasat de la aceștia sume de bani fără existența unui titlu executoriu, rezultă în mod cert faptul că acesta are calitate procesuală pasivă și este singurul care poate fi obligat la restituirea sumelor astfel încasate.
În ceea ce privește situația sumei de 11.917, 18 lei achitată în cadrul dosarului execuțional nr. 106/2011, aceștia au formulat cerere de întoarcere a executării silite atât în contradictoriu cu creditorii urmăritori cât și cu executorul judecătoresc, solicitând obligarea la restituirea sumelor achitate cu titlu de cheltuieli de executare, sume pentru care nu există niciun titlu executoriu și care au fost încasate direct de către executorul judecătoresc. Arată reclamanții faptul că au precizat ulterior acțiunea introductivă în sensul solicitării sumelor direct de la executorul judecătoresc, fiind-le cedate drepturile creditorilor urmăritori D. T. și D. V. în contul obligației de întoarcere a executării. Și în cazul acestor sume instanța a apreciat că pârâtul intimat B. M. O. I. nu are calitate procesuală pasivă, neputând fi obligat la
restituirea sumelor încasate.
Astfel cum au arătat, soluția instanței de fond este eronată. Prin procedura întoarcerii executării silite se urmărește repunerea părților în situația anterioară executării silite, ori în cazul de față o astfel de repunere în situația anterioară nu poate fi realizată decât prin obligarea persoanei care a încasat sume în lipsa unui titlu executoriu la restituirea acestor sume. Astfel cum au arătat, executorul judecătoresc, cu toate că este persoana care a încasat direct sumele solicitate de către aceștia, sume pentru plata cărora nu mai există titlu, nu a dat curs solicitării de restituire, putând fi obligat pe calea unei acțiuni la restituire. Calitatea procesuală pasivă presupune identitate între persoana celui chemat în judecată și persoana celui ce poate fi obligat la îndeplinirea unei anumite obligații, identitate regăsită în cazul de față. Singura persoană ce poate fi obligată la restituirea sumelor încasate fără titlu este cea care a încasat efectiv și direct aceste sume, în speță B. M. O. I. .
Nu în ultimul rând, decizia nr. 5/2012 a înaltei Curți de Casație și Justiție avută în vedere de către instanța de fond nu își găsește aplicabilitate în speță, prin această decizie fiind lămurit exclusiv caracterul de parte a procedurii de executare silită a cererii de întoarcere a executării, aspect necontestat, respectiv calea de atac în cazul unei astfel de cereri. Din coroborarea acestei decizii cu decizia nr. 162/2003 a Curții Constituționale, neputând concluziona că în niciuna din situații executorul judecătoresc nu are calitate procesuală pasivă. A arătat instanța de fond faptul că executorul nu ar avea interese proprii și prin urmare nici nu poate fi parte în cadrul unui litigiu a cărui izvor este procedura de executare silită, aspect complet eronat în cazul de față.
Executorul judecătoresc are interese proprii, fiind singura persoană ce poate fi obligată la restituirea sumelor necesare pentru repunerea părților în situația anterioară executării silite.
La data de_ intimatul M. O. I. a depus la dosar întâmpinare, solicitând instanței respingerea recursului cu consecința menținerii sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
În motivare intimatul solicită respingerea recursului și păstrarea sentinței atacate.
In motivarea poziției sale procesuale, intimatul a reiterat excepțiile și apărările invocate și in fața primei instanțe.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor aflate la dosar și a dispozițiilor legale relevante, tribunalul constată netemeinicia recursului declarat in cauză, pentru următoarele considerente:
Reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 404 ind. 2 Cod pr.civ., astfel încât analiza pretenției lor trebuie raportată strict la acest text legal.
Prin Decizia nr. 5/2012 pronunțată în recurs in interesul legii, Înalta Curte de Casație si Justiție a reținut in considerente următoarele: "fata de considerentele expuse, având in vedere atât sediul legal de reglementare a
instituției întoarcerii executării - cartea a V-a-"Despre executarea silita", secțiunea a VI-a "întoarcerea executării"- cat si natura si fundamentul juridic al instituției întoarcerii executării silite si, implicit, caracterul de "contestație speciala la executare" care deriva din chiar executarea anterioara a unui titlu executoriu, ce fusese anterior desființat, neavând astfel nicio relevanta materia juridica in care s-a pronunțat hotărârea desființată, se apreciază că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 404 ^ alin 3. din Codul de procedură civilă, " instanța judecătorească competentă potrivit legii";, in restabilirea situației anterioare( întoarcerea executării) pe calea unei acțiuni separate, este instanța de executare, respectiv judecătoria.
In ceea ce privește calea de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor pronunțate în ipoteza reglementată de dispozițiile art. 404 ^2 alin 3 din codul de procedură civilă urmează a fi avute în vedere toate aspectele sus evocate, ce caracterizează pe deplin cererea de întoarcere a executării silite, și anume: cererea de întoarcere a executării silite este o cerere ce ține de faza procesuală a executării, subsecventă fazei procesuale de soluționare irevocabilă a fondului litigiului, iar dispozițiile legale aplicabile, atât cu privire la instanța competentă, cât și cu privire la căile de atac prevăzute in contestația la executare, îi sunt aplicabile; s-a stabilit o procedură judiciară contradictorie pentru soluționarea întoarcerii executării reglementată silite, reglementată subsecvent contestației la executare, acesteia fiindu-i aplicabile atât procedura de soluționare, cât și căile de atac prevăzute pentru contestația la executare- instituția cadru, generală, în raport cu procedura specială a întoarcerii executării, ce reprezintă o " contestație specială la executare…";
Deși statuează cu privire la instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite și calea de atac căreia ii este supusă hotărârea judecătorească pronunțată asupra cererii de întoarcere a executării silite, instanța supremă dezleagă in considerente natura juridică a unei astfel de cereri, și anume aceea a unei contestații la executare.
În opinia instanței, și aceste statuări din considerente sunt obligatorii, deoarece sunt cele care au dus la dezlegarea chestiunii de analizat.
Prin Decizia 162/2003 a Curții Constituționale (M.Of. 314/2003), in cadrul verificării constituționalității art. 399 Cod proc.civ., curtea statuează "in cadrul executării silite, ca si in cadrul contestației la executare, organul de executare nu are interese proprii si, in consecința, nu are calitatea de parte in proces si nu este necesar sa fie citat ca atare, iar problema unei asemenea calități a organului de executare s-ar putea pune numai in ipoteza din art. 399 alin.l ultima teza din codul de procedura civila, atunci când se face contestație la executare pentru motivul ca organul de executare refuza sa îndeplinească un act de executare in condițiile prevăzute de lege
Dat fiind temeiul de drept al cererii de chemare în judecată - art. 404 ind. 2 Cod pr.civ., cele statuate cu privire la natura acestui tip de cereri in recurs in interesul legii, lipsa calității de parte a executorului judecătoresc in procedura contestației la executare și implicit in procedura de față, asimilată contestației la executare, concluzia primei instanțe, in sensul lipsei calității procesuale pasive a B.E.J M. I. O. este temeinică și legală.
Analiza raportului juridic dintre fostul creditor și fostul debitor putea prezenta relevanță din perspectiva determinării creditorului obligației de restituire a cheltuielilor de executare, insă nu putea schimba concluzia in ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a B.E.J in această procedură, concluzie care este lipsită de echivoc: executorul judecătoresc nu are calitatea de parte in procedura contestației la executare, alta decât cea îndreptată împotriva refuzului îndeplinirii vreunui act de executare, și in consecință, nu poate fi obligat la nicio prestație intr-o cerere întemeiată pe art. 404 ind. 2 Cod pr.civ.
Pentru considerentele arătate apreciem neîntemeiat recursul declarat de reclamanți, considerent pentru care în temeiul art. 312 alin 1 Cod pr.civ. il vom respinge, păstrând in întregime sentința atacată.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții P. C. VASDILE și P. M. Z., împotriva Sentinței civile nr. 3610/2013 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, C. -V. B. | Judecător, C. -A. C. | Judecător, O. R. G. |
Grefier, E. C. |
RED./DACT./CB/CȘ_ /2ex.
Jud. fond .M. G. Moț
E.C. 09 Iulie 2013
| ← Decizia civilă nr. 374/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 18/3. Contestaţie la executare → |
|---|
