Decizia civilă nr. 76/2013. Fond funciar

R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Date operator: 2516

DECIZIA CIVILĂ NR.76

Ședința publică de la 20 decembrie 2012 Completul compus din:

Președinte: K. M., președinte tribunal

: L. M., judecător

: D. G., președinte secție civilă

: Ț. V., grefier

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții: C. V., domiciliat în Z., str. Sf. V., nr. 34, bl. A-12, sc.B, et.3, ap.20, județul S., F.

L., domiciliată în A., nr. 53, județul S., C. S. și C. G., ambii cu domiciliul procesual ales în Z., str. T. Vladimirescu, nr. 3, bl. Flora, ap.9, județul

S., împotriva Sentinței civile nr. 3111 din_ pronunțată de Judecătoria Zalău, în dosar nr._, având ca obiect fond funciar - modif. Titlu de proprietate.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurenților C. S. și C. G., av.P. M. și reprezentantul intervenientei

P. O. Z. 1, av.Negru M., lipsă fiind părțile. Procedura de citare nu este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri sau excepții în cauză, instanța acordă cuvântul în

fond.

Reprezentanta recurenților C. S. și C. G., av.P. M. susține

recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii reclamanților așa cum a fost formulată, întrucât instanța de fond nu a ținut cont de reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente. În anul 1991 a fost formulată cererea de reconstituirea dreptului de proprietate, iar la această dată terenul revendicat se afla în perimetrul CAP Z., devenind proprietatea statului abia în anul 1993.

În anul 2000 s-a încheiat un contract de concesiune cu P. O. Română pe o perioadă de 49 de ani, iar P. O. Z. a obținut Titlu de Proprietate și nu s-a dat curs cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, considerând că pârâta nu a fost mai îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate decât reclamanții.

Mai mult, instanța de fond nu a pus în discuția părților excepția lipsei de interes, fiind incidente în cauză prevederile art.304 alin.1 pct.7 Cod procedură civilă iar cu privire la obiectul cauzei acțiunea este o acțiune în revendicare, care este imprescriptibilă, motive pentru care solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată.

Reprezentantul intervenientei P. O. Z. 1, av.Negru M. susține întâmpinarea așa cum a fost formulată în scris, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică, întrucât la data depunerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate amplasamentul din litigiu era liber de construcții și făcea parte din CAP Z. și abia în anul 2000 acest teren a fost dat în concesiune în favoarea Parohiei Ortodoxe.

În anul 1993 reclamanții au acceptat să primească alt teren la schimb, dar după 15-16 ani moștenitorii, proprietari ai titularului dreptului nu sunt mulțumiți, deoarece în 2011 acel teren valora mai puțin, iar între timp pe terenul din litigiu s- a construit o biserică, motive pentru care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică.

T R I B U N A L U L :

Prin sentința civilă nr. 3111 din_ pronunțată de Judecătoria Zalău, în dosar nr._, s-a respins excepția lipsei de interes a reclamanților, invocată de pârâta C. L. de F. F. Z. .

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea precizată a reclamanților C. G. ,

C. S., C. V. și F. L., în contradictoriu cu C. L. de F. F. Z. și C. J. S., pentru modificarea TP 41726/19868/1994, în sensul radierii lui C. Gheorghe de la rubrica "moștenitorii defunctului";, constatarea nulității procesului verbal de punere în posesie nr. 874/_, modificarea titlului de proprietate nr. 41726/19868/1994, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate al defunctei Ortelecan Ludovica și pe amplasamentul liber de construcții identificat în expertiza efectuată de expert tehnic Aionese N. și constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr. 1214/112564/2011 eliberat Parohiei Ortodoxe, în ce privește suprafața de 3660 mp, situat în Mun. Z., la intersecția străzilor Voievod Gelu-M. Viteazul.

Pentru a dispune în acest sens instanța a reținut următoarele:

Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamanților, invocată de pârâta C.

L. de F. F. Z. ,s-a reținut că interesul în promovarea unei acțiuni constă în folosul practic pe care partea îl are pentru punerea în mișcare a procedurii judiciare.

Reclamanții au promovat prezenta acțiune în scopul obținerii vechiului amplasament al terenului asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate, invocând lipsa calității lui C. Gheorghe de a accepta amplasamentul oferit,astfel că s-a apreciat că aceștia justifică un interes, excepția lipsei de interes invocată apărând ca neîntemeiată, fiind așadar respinsă.

Analizând probele administrate,pe fondul cauzei s-au reținut următoarele:

Prin TP 41726/19868/_ (f. 7), lui C. Gheorghe și C. M., în calitate de moștenitori ai defunctei Ortelecan Ludovica, li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha și 1500 mp teren agricol.

  1. Gheorghe și C. M. au formulat contestație referitoare la persoanele înscrise în titlul de proprietate nr. 41726/19868/1994 și calitatea acestora,

    contestație care a fost soluționată prin Hotărârea Comisiei Județene S. nr. 7414/1991 în sensul respingerii, hotărâre care nu a fost contestată.

    Cum în urma decesului celor doi soți, întinderea dreptului de proprietate al moștenitorilor defunctei C. M. nu a fost în niciun un mod afectată, s-a respins ca neîntemeiată cererea precizată formulată de reclamanți privind modificarea titlului de proprietate nr. 41726/19868/1994, în sensul radierii lui C. Gheorghe de la rubrica "moștenitorii defunctului";.

    În anul 1994 C. M. a fost pusă în posesie cu suprafața de 1,15 ha, fiind întocmit în acest sens procesul verbal de punere în posesie nr. 874/_, semnat de către soțul său C. Gheorghe(f.28).

    C. M. a decedat la data de_ (f. 6), iar în timpul vieții nu a contestat niciodată amplasamentul astfel atribuit.

    A reținut judecătorul fondulului că semnarea procesului verbal de punere în posesie de către altă persoană nu constituie un caz de nulitate absolută, sancțiunea care intervine în acest caz fiind nulitate relativă, care ar fi putut fi invocată de persoana vătămată, în speță C. M., în termen de trei ani.

    Calitatea de soț a lui C. Gheorghe și necontestarea semnării procesului verbal de punere în posesie de către soția sa, confirmă faptul că acesta a acționat în reprezentarea soției sale C. M. .

    În consecință instanța a respins și capetele de cerere privind constatarea nulității procesului verbal de punere în posesie nr. 874/_, modificarea titlului de proprietate nr. 41726/19868/1994, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate al defunctei Ortelecan Ludovica și pe amplasamentul liber de construcții identificat în expertiza efectuată de expert tehnic Aionese N. .

    Întemeiat pe dispozițiile art. III alin.2 din Legea 169/1997, instanța a reținut că legea conferă legitimare procesuală activă în acțiunile privind constatarea nulității absolute a dreptului de proprietate oricăror persoane care justifică un interes legitim în promovarea unor astfel de cereri. Textul legal face astfel aplicarea regulilor de drept ce guvernează regimul juridic al nulităților absolute și ale celor care constituie condițiile acțiunii civile, în general. Prin urmare, calitatea procesuala activă este condiționată de justificarea unui interes legitim,ori reclamanții nu au făcut dovada că a obținut un drept de proprietate în aceleași condiții și pentru același teren ca și titularul dreptului de proprietate contestat.

    Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen reclamanții C. G.

    , C. S., C. V. și F. L., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii formulate și precizate.

    În ceea ce privește motivele de recurs arată că sentința atacată este greșită pentru următoarele considerente:

    1. Reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar este obligatorie, în ceea ce privește terenurile intravilane, a fi dispuse pe vechile amplasamente.

      Terenul oferit în schimbul terenului ce reprezintă vechiul amplasament și pe care l-a preluat C. Gheorghe este mult inferior celui deținut anterior și trebuiau acordate despăgubiri pentru diferența de valoare.

      Terenul proprietatea antecesoarei sale a trecut în proprietatea statului în anul 1993 cu toate că nu toată suprafața era ocupată cu construcții și apoi în anul 2009 se încheie un contract de concesiune Parohiei Ortodoxe Române.

      În timpul desfășurării prezentului proces s-a întocmit T.P Parohiei Ortodoxe 1 Z. pentru suprafața de 3600 mp din proprietatea antecesorilor lor.

    2. Este greșită și aprecierea instanței că nu au dovedit că au primit în urma cererii același teren cu parohia ortodoxă fiind astfel considerați fără legitimare procesuală activă.

Precizează că această excepție nu a fost pusă în discuția părților, excepția nu a fost invocată nici de către pârâtă nici de către instanță din oficiu, astfel că soluționarea cererii în temeiul excepției determină incidența motivului de recurs prev. de art.304 pct.7 Cod procedură civilă, cauza fiind soluționată fără ca instanța să intre în cercetarea fondului.

2. Acțiunea în revendicare este imprescriptibilă, astfel că greșit s-a respins cererea lor de modificare a T.P în sensul radierii defunctului C. Gheorghe, acesta nefiind moștenitorul defunctei Ortelecan Ludovica.

Aprecierea lipsei calității lui C. Gheorghe de a accepta un alt amplasament trebuia să o facă instanța și în acest proces, iar prin acțiunea acestuia de a accepta un alt amplasament dreptul lor de proprietate a fost lezat sub aspectul valoric.

În drept invocă dispozițiile art.304 pct.7 și a Codului de procedură civilă.

Prin întâmpinare P. O. Z. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În recurs nu au fost depuse alte acte .

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv 304 indice 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele :

În ceea ce privește primul motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 cod procedura civila,vizând aplicarea greșită a legilor fondului funciar,T. reține că în speță reclamanții au solicitat modificarea titlului de proprietate nr. 41726/19868/1994,în sensul reconstituirii dreptului de proprietate al defunctei Ortelecan Ludovica și pe amplasamentul liber de construcții identificat în expertiza efectuată de expert tehnic Aionese N. precum și constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr. 1214/112564/2011 eliberat Parohiei Ortodoxe, în ce privește suprafața de 3660 mp.

Așa cum a reținut și instanța de fond dreptul de proprietate asupra terenurilor solicitate de antecesoarea reclamantei - 1 ha și 1500 mp teren agricol- a fost reconstituit la data de_ prin TP 41726/19868 (f. 7), în favoarea titularilor C. Gheorghe și C. M., în calitate de moștenitori ai defunctei Ortelecan Ludovica.

Punerea în posesie cu terenul înscris în titlul de propietate a avut loc în anul 1994, C. M. fiind pusă în posesie cu suprafața reconstituită, și fiind întocmit în acest sens procesul verbal de punere în posesie nr. 874/_, semnat de către soțul său C. Gheorghe(f.28).

De la data punerii în posesie și până la data decesului lui C. M. au trecut mai bine de șapte ani, perioadă în care aceasta nu a înțeles să conteste

amplasamentul atribuit,astfel că în mod justificat instanța de fond a reținut că aceasta a acceptat amplasamentul atribuit.

Posibilitatea atribuirii de către comisia de fond funciar al unui alt teren în locul celui ce reprezintă fostul amplasament (ocupat parțial de construcții așa cum de altfel însăși recurenta precizează ) în condițiile în care fostul proprietar acceptă terenul -așa cum este și cazul în speță- este consacrată de dispozițiile art. 24 din legea 18/1991 astfel încât acest prim motiv de recurs nu se susține.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs în susținerea căruia s-a invocat art. 304 pct. 7 cod procedura civilă se rețin următoarele :

În ceea ce privește afirmațiile recurentei potrivit căreia instanța ar fi procedat la soluționarea cererii sale pe o excepție care nu a fost ridicată de niciuna din părți și nici de instanță din oficiu ,și care nu a fost pusă în discuția părților - acestea nu se susțin,din simpla lecturare a dispozitivului reiese că cererea formulată de reclamanți a fost soluționată pe fondul său,și fiind respinsă excepția lipsei de interes invocată de pârâta C. L. de F. funciar.

Art. 304 pct. 7 C.proc.civ. reglementeaza ca motiv de recurs situatia in care hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii. Motivarea hotararii inseamna ca aceasta trebuie sa cuprindă in considerentele sale motivele de fapt si de drept care au condus la solutia pronuntata, care au legatura directa cu aceasta si care susțin soluția pronunțată. Motivarea unei hotarari este contradictorie atunci când exista considerente contradictorii, din care sa rezulte atat temeinicia cat si netemeinicia cererii de chemare in judecata, ori atunci când exista contradicție intre considerente si

dispozitiv.

In cauza, hotararea pronuntata de instanta de fond este motivată și nu cuprinde motive contradictorii astfel că nici acest motiv de recurs nu se susține.

În ceea ce privește cel de-al treilea motiv de recurs în susținerea căruia se invocă faptul că acțiunea în revendicare este imprescriptibilă T. reține că în cauză instanța nu a fost sesizată cu o acțiune în revendicare.

În ceea ce privește semnarea procesului verbal de punere în posesie de către altă persoană,în speță de către C. Gheorghe ,reține că judecătorul fondului în mod judicios a reținut că nu constituie un caz de nulitate absolută, sancțiunea care intervine în acest caz fiind nulitatea relativă, care putea fi invocată de persoana vătămată, în speță soția acestuia C. M., în termen de trei ani.

În consecință pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art.312 al.1 si 2 Cod proc.civila se va respinge recursul ca nefondat si se va mentine hotarârea instantei de fond ca temeinica si legala.

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I :

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții: C. V., domiciliat în Z., str. Sf. V., nr. 34, bl. A-12, sc.B, et.3, ap.20, județul S., F.

L., domiciliată în A., nr. 53, județul S., C. S. și C. G., ambii cu

domiciliul procesual ales în Z., str. T. Vladimirescu, nr. 3, bl. Flora, ap.9, județul

S., împotriva Sentinței civile nr. 3111 din_ a Judecătoriei Z. . Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2013.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

K. M.

L.

M.

D.

G.

Ț.

V.

Red: LM/_ .

Dact: ȚV/_ /2 ex.

Jud.fond: U. D. E. .

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 76/2013. Fond funciar