Decizia civilă nr. 830/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 830/A/2013
Ședința publică din 04 Septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. T.
JUDECĂTOR: F. S. B. JUDECĂTOR: ANA-SS GREFIER: G. -C. Ț.
Pe rol fiind judecarea cererii de revizuire formulată de revizuent I. P.
J. C. împotriva Deciziei civile nr. 36/R/2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ *, privind și pe intimații T. G., T. S., T.
G., S. I., C. L. Pentru S. D. de P. P. A. T. A C. M., C. J. pentru S. D. de P. A. T. C.
, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta revizuentei, consilier juridic P. a I. Belea, reprezentantul intimaților reclamanți, avocat L. M. și reprezentantul intimatei C. locală, avocat Aldea Nicolae, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 02 august 2013, prin registratura instanței s-a depus din partea Instituției P. J.
C. la dosar o cerere de suspendare a executării Deciziei civile nr. 361/R/_
, însă aceasta nu a ajuns la cunoștința completului decât odată cu studiul dosarului pentru ședința de azi.
La data de 03 septembrie 2013, prin registratura instanței s-a depus la dosar din partea revizuentului răspuns la întâmpinare.
Se comunică un exemplar din răspunsul la întâmpinare cu reprezentantul intimaților reclamanți și reprezentantului intimatei.
Reprezentanții părților depun la dosar delegații de reprezentare.
Din partea revizuentului se depun la dosar copii ale unor acte emise de o Societate de Executori Judecătorești.
La întrebarea instanței dacă raportat la momentul la care instanța a luat act și la faza procesuală apreciază că este necesar să se pronunțe pe cererea de suspendare, reprezentanta revizuentului răspunde afirmativ.
Reprezentantul intimaților reclamanți apreciază că nu se impune acordarea unui termen pentru soluționarea acestei cereri de suspendare deoarece alte motive de amânare nu există. Totodată arată că cererea este formulată cu rea credință deoarece cauza a suferit mai multe amânări, iar revizuentul avea posibilitatea cu mult timp înainte.
Reprezentantul intimatei C. locală solicită instanței să se pronunțe pe cererea suspendare..
Instanța urmează a se pronunța asupra cererii odată cu soluționarea asupra cererii de revizuire.
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare.
Reprezentanta revizuentului solicită respingerea excepției și să se constate că cererea este admisibilă.
Reprezentantul intimaților reclamanți solicită admiterea excepției pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării și să se constate că cererea de revizuire este inadmisibilă, deoarece hotărârea atacată prin revizuire nu a evocat fondul, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei C. locală solicită respingerea excepției, apreciind că revizuirea este admisibilă.
Tribunalul rămân în pronunțare pe excepția de inadmisibilitate
TRIBUNALUL
Reșine că prin Decizia civilă nr. 361/R/2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr._ * al Tribunalului C. a fost admisă excepția tardivități; a fost respins ca tardiv recursul declarat de pârâta C. L. M. Răcătău împotriva Sentinței civile nr. 11771/_, pronunțată în dos. nr._ * al Judecătoriei C. -N., pe care a menținut- o în totul; totodată a fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâta I.
P. jud. C. împotriva aceleiași sentințe; au fost obligați recurenții să achite intimaților T. S., T. G., T. G. și S. I. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că pentru început, se impune a se observa că recurenta a criticat hotărârea primei instanțe numai sub aspectul greșitei rețineri a legitimării sale procesuale pasive, susținând că în realitate, I. P. jud. C. nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, neavând atribuții cu privire la eliberarea titlurilor de proprietate.
Tribunalul a apreciat însă că aceste susțineri nu pot fi primite prin raportare la dispozițiile art.27 alin.2 1 din Legea nr.18/1991, invocate de reclamanții intimați în susținerea acțiunii.
Astfel, potrivit art.27 alin.2 1 din Legea nr.18/1991 "Proprietarii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari și moștenitori, le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.";
Ca atare, în această situație particulară, în care se solicită eliberarea titlului de proprietate de către persoane care nu s-au înscris în CAP, dar terenurile lor agricole au fost totuși preluate, în mod abuziv, de către stat, legea instituie, prin excepție de la reglementarea generală, emiterea titlului de proprietate de către prefect, așa cum corect a statuat și instanța de fond.
Contrar susținerilor recurentei, prima instanță nu a apreciat că I. P.
C. și C. J. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ar fi o singură instituție ori că una dintre el ar include-o pe cealaltă, sau ele s-ar afla într-un raport de subordonare, ci dimpotrivă, tocmai în considerarea faptului că este vorba despre instituții distincte, făcând aplicarea prevederilor legale menționate, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei județene.
Este real că în temeiul art.52 al.2 din Legea nr.18/1991 rep. în litigiile având ca obiect fond funciar C. județeană are calitate procesuală pasivă, însă prevederile art.27 al.2 1 din același act normativ instituie o situație
specială în care, atribuția de a emite titlul de proprietate este conferită prefectului, textul legal expres, nelăsând loc altor interpretări.
În condițiile în care există o normă specială, ea se aplică ori de câte ori ne găsim în fața unui caz ce intră sub incidența prevederilor sale, așa cum este cazul de față, deci norma specială se aplică prioritar față de norma generală.
În speță, aplicând aceste dispoziții legale, în mod corect instanța a obligat recurenta al cărei reprezentant este prefectul, la eliberarea titlului de proprietate, desigur ulterior îndeplinirii de către C. locală a propriilor atribuții privind punerea în posesie și întocmirea documentației necesare emiterii titlului .
Împotriva Deciziei civile nr. 361/R/_, pronunțată în Dosarul civ. nr._ * de Tribunalul Cluj a promovat cerere de revizuire recurenta pârâta I. P. J. C. , reprezentată legal prin Prefect -
G. I. Vușcan, în calitate de pârâtă în dosarul cu numărul mai sus menționat, în temeiul prevederilor art. 322 și urm. Cod de procedura civilă, întemeiată pe următoarele considerente de fapt și de drept:
Având vedere prevederile art. 322 alin.l pct 1 C.p.c. conform cărora revizuirea unei hotărâri este posibilă în cazul unei hotărâri dată de o instanța de recurs atunci când evocă fondul, dacă, dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire, apreciază că în speța de față este în imposibilitatea punerii în aplicare a hotărârii prin faptul că titlul de proprietate în condițiile legii speciale a fondului funciar se emite de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. .
Art.6, al.l, lit.f din H.G.890/2005, pentru aprobarea [Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, stabilește ca unul dintre atribuțiile principale ale comisiei județene este emiterea titlurilor de proprietate pentru cererile validate.
Consideră că aspectele reținute de instanța de fond menținute ca fiind legale de instanța de recurs privind obligarea Instituției P. J. C. la emiterea titlului de proprietate în favoarea intimaților-reclamanți pentru terenurile înscrise în Cărțile funciare nr.44,53,125,127,157,464 și 506 M., sunt potrivnice și nu pot fi duse la îndeplinire, aceasta bazându-se pe interpretări eronate, necoroborate cu legislația specială în vigoare, pentru următoarele considerente pe care le expune mai jos:
În scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate, s-au constituit comisiile locale care funcționează sub îndrumarea unei comisii județene, numită prin ordinul prefectului și condusă de
acesta.
Procedura de constituire și modul de funcționare a comisiilor, precum și modelul și modul de atribuire a titlurilor de proprietate este stabilit prin hotărâre a Guvernului, respective, H.G.131/1991, abrogată de H.G. nr.1172/2001, abrogată de H.G. nr. 890/2005.
Potrivit prevederilor art. 12 din Legea 18/1991 coroborat cu prevederile art.4, art. 6 din HG nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de| constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie ș.
proprietarilor, C. J. își desfășoară activitatea conform atribuțiilor stabilite în sarcina sa și este condusă de prefect în calitate de președinte al comisiei județene.
În temeiul prevederilor art.6, al. l, lit. f din H.G.890/200, unul dintre atribuțiile principale ale comisiei județene este emiterea titlurilor de proprietate pentru cererile validate.
Potrivit prevederilor art.8 din Legea privind fondul funciar nr. 18/1991, republicată, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se poate face prin reconstituirea sau constituirea acestui drept prin emiterea titlului de proprietate, pe calea prevăzută de artj.5, art.6, art.27, art.36 și următoarele din H.G. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, prin parcurgerea etapelor succesive.
Conform legii speciale a fondului funciar, emiterea unui titlu de proprietate urmează o anumită procedură expres stabilită de legiuitor, iar amplasamentul trebuie fie liber din punct de vedere juridic și la dispoziția comisie locale de fond funciar.
Prin dispozițiile art.5 și 6 din HG 890/2005 privind aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, act normativ ce reiterează regulamentele anterioare de aplicare a Legii 18/1991
, au fost stabilite atât atribuțiile comisiilor locale cât și județene.
Astfel, potrivit acestui act normativ, pentru a se putea emite un titlu de proprietate de către comisia județeană, mai întâi comisia locală trebuie să stabilească amplasamentul, întinderea acestuia, să procedeze la punerea în posesie a persoanei îndreptățite, să întocmească un proces verbal de punere în posesie, precum și toată documentația necesară, iar ulterior toate aceste documente împreună cu propunerea de emitere a titlului, se înaintează comisiei județene în vederea emiterii titlului.
Potrivit art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, coroborat cu art. 34 pct. 1, art.36 din H.G. nr. 890/2005, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate c0lor îndreptățiți pot avea loc numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate.
Conform dispozițiilor H.G.131/1991, abrogată de H.GJ. nr.1172/2001, abrogată de H.G. nr. 890/2005, comisia locală are obligația de a pune în posesie persoanele îndreptățite să primească terenul, a întocmi și înainta comisiei județene documentația i premergătoare eliberării titlului de proprietate, în lipsa îndeplinirii acestor obligații imperativ prevăzute de lege, comisia județeană nu poate emite titlul de proprietate.
În speță, comisia județeană este în imposibilitate obiectivă de| a emite titlul de proprietate în favoarea intimaților-reclamanți în lipsa înaintării unei documentații și propuneri din partea comisiei locale, răspunderea juridică de drept revenindu-i doar de la data înaintării! acestora, aceasta fiind împrocesuată în vederea realizării opozabilității.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) și, pe de altă parte, existența unei
identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).
Potrivit legislației speciale în material fondului funciar mai sus arătată, I.
J. C. nu poate fi obligată la reconstituirea dreptului de proprietate prin emiterea titlului de proprietate, această obligație revenind. în exclusivitate. Comisiei județene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor C. la propunerea și pe baza documentației înaintată de către C. locală de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor [M. Răcătău.
În speță, singurele instituții cu vocație procesuală în cauză sunt C. locală și județeană de funciar, organisme specializate pentru soluționarea cererilor, memoriilor și contestațiilor, în vederea emiterii titlului de proprietate.
P. J. C. în conformitate cu j prevederile art.2 din Legea 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, este o instituție publică cu personalitate juridică, având patrimoniu și buget propriu care își exercită atribuțiile stabilite în sarcina sa potrivit prevederilor art.6 din H.G.nr. 460 /2006, actualizată, reprezentată în raportul juridic de prefect.
C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietăți privată asupra terenurilor C., nu are personalitate juridică și nici patrimoniu propriu, ca element distinct al personalității juridice având doar atribuții administrativ- jurisdicționale, în conformitate cu prevederile art.12, art.52 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar republicată.
De asemenea, în acest context, invocă și prevederile art.5 alin 2 din Legea 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform căruia în litigiile având ca obiect fond funciar. C. județeană are calitate procesuală pasivă și. când este cazul, activă fiind reprezentată legal prin prefect în calitate de președinte.
C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate! privată asupra terenurilor județului C. ace parte din I. P. J. C. și nici nu este subordonată, simplul fapt că aceasta desfășoară activitatea în sediul Instituției P. J. C. (n.n. prefectura), nu poate da dreptul
nici unei alte instituții să presupună că subscrisa are atribuții și în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Rugăm a se face distincție între atribuțiile P. în calitate de președinte al comisie județene de fond funciar și atribuțiile P. în calitate de reprezentant al Instituției P. județului C. .
Având în vedere prevederile legale menționate anterior, apreciem că în speță nu se justifică calitatea procesuală pasiva a Instituției P. J. C.
, aceasta neavând atribuții cu privire la eliberarea titlului de proprietate, sau la punerea în posesie acestea fiind atribuții ale comisiilor județene și ale comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Intimata C. L. Pentru S. D. De P. P.
A. T. a C. M. Racatau reprezentata legal prin primar P. Prigoana în calitate de intimat - pârât în dosarul cu numărul mai sus menționat a formulat întâmpinare solicitând instanței rejudecarea cauzei și împrocesuarea proprietarilor parcelelor învecinate în calitate de părți.
Arată că terenurile înscrise în c.f. nr. 44,53,153,157,464,125,127, si 506
M., nu sunt identificate ca libere, nu există pe raza satului M. din comuna M. Răcătau, niciun teren liber, toate sunt înregistrate ca aparținând locuitorilor satului.
Terenurile înscrise în CF de mai sus, se suprapun cu proprietățile unor cetățeni din sat care le-au cumpărat de la foștii proprietari înscriși în CF sus menționate, dar fără a se opera tranzacțiile în cartea funciară.
O parte din cetățenii care au prezentat la C. locala de fond funciar acte doveditoare de dobândire pe aceste terenuri sunt: 1.- M. Dumitru - sat
M. nr. 202, 2.- R. Nicolae - Dinu - sat M. nr. 180/a; 3.-T. G. - sat M. nr. 388; 4.- Toader A. - sat M. nr. 233; 5.- Giurgiu I. - sat M. nr. 376; 6.- M. Ardelea - sat M. nr. 394; 7.-Ianc S. - M. nr. 183 și alții.
Pentru punerea în posesie a acestor terenuri mai este necesar si Declarațiile de recunoaștere a vecinătăților tuturor parcelelor de teren, declarații care nu sunt depuse de către reclamanți la C. locala de fond funciar.
În drept, au fost invocate prevederile HG nr. 890/2005, cap.VI, art.39, Legea nr. 247/2005.
Intimații T. S., T. G. ,j T. G. și S. I. au formulat întâmpinare la cererea de revizuire formulată de I. P. J. C., prin care solicită respingerea revizuirii în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca nefondată; obligarea revizuientului la plata cheltuielilor; de judecată
În drept, au fost invocate prevederile art. 114, 115, 326 alin.3 C.pr.civ.
În considerentele întâmpinării au fost invocate următoarele considerente:
În Susțin că cererea de revizuire este inadmisibilă având în vedere că prin decizia atacată nu a fost evocat fondul, în condițiile art. 326 alin.3 C.pr.civ. susțin că revizuirea este inadmisibilă.
Pe de altă parte partea finală a cererii de revizuire cuprinde aceleași motive cuprinse în recursul formulat de aceeași instituție privitoare la calitatea procesuală pasivă a acesteia. Și sub acest aspect revizuirea este inadmisibilă având în vedere că, practic, I. P. reiterează aceleași motive de recurs soluționate prin Decizia nr. 361/R/2013
În subsidiar, solicită respingerea revizuirii ca nefondată având în vedere că dispozitivul deciziei atacate cu revizuirea nu conține dispoziții potrivnice ce nu se pot duce la îndeplinire.
În realitate, prin dispozitivul deciziei menționate a fost admisă excepția tardivității recursului formulat de C. L. M. Răcătău a fost respins în temeiul acestei excepții recursul formulat de către aceasta, a fost respins ca nefondat recursul formulat de I. P. și au fost obligate recurentele să plătească subsemnaților intimați suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Solicită să se constate că dispozitivul deciziei nu cuprinde nici un fel de dispoziție contradictorie care nu poate fi pusă în aplicare.
Analizând cererea de revizuire prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză tribunalul reține următoarele:
Potrivit art.137 Cod de procedură civil instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Ca urmare, asupra excepției de inadmisibilitate, tribunalul reține că potrivit dispozițiilor art.322 Cod de procedură civilă revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri
dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în cazurile prevăzute la punctele 1-9.
Din analiza textului anterior citat rezultă că pentru a putea uza de procedura revizuirii este necesar ca hotărârea atacată să fie o hotărâre rămasă definitivă în apel sau prin neapelare, precum și hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul. A evoca fondul înseamnă a examina raportul
juridic dedus judecății prin prisma probelor administrate în cauză. În căile de atac, în speță în cea a recursului evocarea fondului presupune schimbarea situației de fapt în urma analizei probelor. Prin urmare, o hotărâre prin care s- a respins recursul nu este o hotărâre care evocă fondul.
Prin Decizia civilă nr.361/R/2013 pronunțată în dosar nr._ * tribunalul în urma analizării probelor nu a procedat la schimbarea situației de fapt, ci doar a respins recursul, fără a evoca fondul. În aceste condiții, decizia anterior menționată nu este una susceptibilă de a fi atacată cu calea de atac a revizuirii.
Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul va admite excepția de inadmisibilitate și urmare a acesteia va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Întrucât cererea de revizuire este inadmisibilă, tribunalul apreciază că se impune respingerea cererii de suspendare a executării hotărârii atacate.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod de procedură civilă, fiind parte căzută în pretenții, tribunalul va obliga revizuienta I. P. J. C. la pata în favoarea intimaților T. S., T. G., T. G. ă, Szakocs I. a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția de inadmisibilitate.
Respinge cererea de suspendare a executării silite formulată de I. P.
J. C. .
Respinge cererea de revizuire formulată de I. P. J. C.
împotriva Deciziei civile nr. 36/R/2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ * ca inadmisibilă.
Obligă revizuenta să plătească intimaților T. S., T. G., T. G. ă, Szakocs I. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Septembrie 2013.
Președinte, D. T. | Judecător, F. S. B. | Judecător, Ana-SS |
Grefier, G. -C. Ț. |
Red/Dact/SS 2 ex._
Jud. recurs I. D. T., D. tatu și M. O. S.
| ← Decizia civilă nr. 464/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 2380/2013. Fond funciar → |
|---|
