Decizia civilă nr. 862/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 862/2013 ȘEDINȚA PUBLICĂ DE_ TEMB. 2013
COMPLETUL CONSTITUIT DIN: PREȘEDINTE: E. L.
JUDECĂTOR: D. -I. T.
JUDECĂTOR: ANA-SS GREFIER: A. P.
S-a luat in examinare contestatia in anulare formulata de contestator
T. M. împotriva Deciziei civile nr. 1237/_ pronuntata in dosar nr._ al Tribunalului Cluj, privind și pe intimat D. T. L., având ca obiect pretenții_ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul și intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că prin Încheierea civilă nr. 222/R/CC/2013 a fost admisă cererea de abținere formulată de doamna judecător O. -S. M., doamna judecător fiind înlocuită de către doamna judecător Ana-SS . Totodată a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, cererea de abținere formulată de către domnul judecător T. D. .
Instanța, în temeiul art. 137 al. 1 C.pr.civ și dispoz art. 317, 318 C.pr.civ, pune în discuție excepția inadmisibilității căii de atac a contestației în anulare.
Contestatoarea solicită admiterea contestației în anulare și respingerea excepției inadmisibilității contestației în anulare, fără cheltuieli de judecată.
Intimata solicită admiterea excepției inadmisibilității și respingerea contestației în anulare, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
TRIBUNALUL
Deliberând reține că prin decizia civilă nr.1237/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, a fost admis în parte recursul declarat de reclamanta D. T. L. împotriva sentinței civile nr. 133 din_ în dosar nr._ a Judecătoriei Dej care a fost modificată în sensul admiterii în parte a acțiunii civile formulate de reclamantă împotriva pârâților
T. M., T. S. C., BINDEA M. L. T. SORIN M. și T. O. C. și în consecință:
A fost obligată pârâta T. M. să achite reclamantei suma de 2845,53 lei reprezentând îmbunătățiri aduse ap.15, str. L. nr. 1 Bl.O2, sc. A și dobânda legală de la data introducerii acțiunii,_ .
Au fost obligați pârâții T. S. C., BINDEA M. L. și T. SORIN M. să achite reclamantei câte 500 lei fiecare.
A fost respins recursul formulat de reclamanta D. CORNELIA și reclamanta D. T. L. în calitate de succesoare a defunctului D. TEODOR decedat în cursul procesului împotriva aceleiași sentințe.
Au fost obligați pârâții T. M., T. S. C., Bindea M. L. și T. Sorin M., T. O. C. să achite recurentei câte 50 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut următoarele:
Analizând recursurile promovate în cauză prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul în baza prevederilor art. 312 coroborat cu art. 304 ind.1 Cod procedură civilă, a admis în parte recursul formulat de către reclamanta D.
T. L. și l-a respins pe cel formulat de către reclamanta D. Cornelia și reclamanta D. T. L. în calitate de succesoare a defunctului D. TEODOR decedat în cursul procesului pentru următoarele considerente:
Referitor la primul recurs menționat, în ceea ce privește primul petit formulat de către reclamanta D. T. L., tribunalul a apreciat că acesta este întemeiat în parte, având în vederea faptul că împreună cu fostul său soț, pârâtul T. O. C. a efectuat o serie de investiții în apartamentul proprietatea fostei sale soacre, pârâta T. M., situat în Dej, str. L. nr. 1, b l. O 2, sc. A, ap. 15, jud. Cluj, în timpul căsătoriei lor, aspect dovedit prin răspunsurile la interogatorii a pârâților menționați și declarațiile testimoniale (f.214-216 dosar fond).
Astfel, martorii COHAN G. și O. I. G. au arătat că și-au montat centrală în apartament, schimbând caloriferele și instalația aferentă, s-au înlocuit geamurile vechi cu geamuri tip termopan, au înlocuit ușa de la intrare, au montat parchet melaminat și au contribuit la cheltuielile privind acoperișul blocului și ușa de intrare în scara blocului.
Sumele solicitate de către reclamantă cu titlu de investiții au fost calculate pornind de la prețurile actuale care se practică pentru asemenea bunuri, însă Tribunalul apreciază că nu pot fi avute în vedere aceste sume ci însărăcirea efectivă a acesteia, raportat la sumele plătite la acel moment, dovedite prin chitanțele care se regăsesc la filele 219-236 respectiv, 12-46 dosar fond.
În contextul în care aceste investiții, așa cum s-a arătat, au fost realizate în timpul căsătoriei, se supun regimului juridic al comunității de bunuri, așa încât Tribunalul va trebui să stabilească care este cota de contribuție a fiecărui soț la dobândirea acestora, evident foștii soți având față de proprietara apartamentului un drept de creanță.
În acest sens, pârâtul T. O. C. s-a prevalat de faptul că, spre deosebire de reclamantă, a obținut venituri mult mai mari și în plus a practicat taximetria - fila 252-267 dosar fond, aspect necontestat de către reclamantă, în timp ce aceasta a fost angajată doar în perioada_ -_ cu venituri mult mai mici, iar apoi, în intervalul_ -_ a beneficiat de indemnizația de creștere a copilului, iar ulterior până în_ de indemnizație de creștere pentru un copil cu handicap (fila 169-174).
Într-adevăr, cercetând copia cărților de muncă ale părților, rezultă că pârâtul a avut venituri salariale net superioare reclamantei în perioada de referință acestea totalizând 97246 lei, în timp ce ale reclamantei au însumat
32.260 lei.
În plus, s-a făcut dovada că pârâtul a realizat în cursul anului fiscal 2008 un venit anual de 7000 impozitat cu 560 lei (fila 257 dosar fond), însă reclamanta a depus efort cu creșterea și îngrijirea copilului, cu atât mai mult cu cât acesta este încadrat ca fiind cu grad de handicap.
În consecință, raportat la această situație, tribunalul a apreciat că reclamanta a avut o cotă de contribuție de 35 % și pârâtul de 65% la
dobândirea bunurilor comune, cote pe care le va avea în vedere evident, și la calcularea creanței derivând din realizarea investițiilor din apartament.
Însumând investițiile acestea se ridică la suma de 6.627,5 lei reprezentând cheltuielile ocazionate de amenajarea apartamentului și 1.502,6 lei reprezentând cheltuielile aferente scării blocului, reieșind astfel o sumă de 2.845,53 lei aferentă cotei de 35 % menționate anterior, cu dobânda legală conform prevederilor OG 9/2000 de la data introducerii acțiunii,_ .
Referitor la cel de-al doilea petit formulat de către reclamantă, respectiv obligarea fraților și surorilor pârâtului de a-i achita fiecare jumătate din sumele încasate în vederea escontestării acestora pentru apartamentul care a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat de cei doi soți cu soacra sa, respectiv pârâta T. M., ca urmare a constatării nulității acestui act, tribunalul a constatat că aceasta este îndreptățită la această sumă având în vedere pe de o parte contribuția comună de 35 %, și pe de altă parte contribuția proprie raportat la faptul că părinții acesteia, reclamanții D. CORNELIA și D. TEODOR - decedat în cursul procesului, au donat o sumă de 14.000 lei, obținută prin acordarea unui credit de către Banca Comercială Română SA, conform graficului de rambursare credit, fila 176-199 dosar fond, fiicei sale, aspect care rezultă din declarațiile martorilor COHAN G. și CERNUCAN A. D. - fila 69-70 dosar nr._ al Judecătoriei Dej, având ca obiect constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare.
Astfel, primul martor a relatat că are cunoștință despre faptul că părinții reclamantei s-au împrumutat cu un credit bancar, neputând preciza suma, pentru a le da tinerilor, fără a cunoaște în ce scop.
De asemenea, ce-a de a doua martoră și-a amintit că în anul 2006, când părinții reclamantei au contractat suma de 14.000 lei, se afla în apartamentul acestora când au numărat banii în fața sa și a rezultat această sumă, iar ulterior s-au îndreptat către apartamentul foștilor soți cu intenția de a le remite suma de bani.
Așadar, din totalul sumei de 30.000 lei achitată în urma contractului de vânzare-cumpărare de către foștii soți, 14.000 lei reprezintă contribuția comună a soților, iar 16.000 lei contribuția proprie a reclamantei, în conformitate cu art. 31 lit. b C. Fam., în contextul în care nu s-a făcut dovada că voința dispunătorilor a fost aceea ca suma respectivă să devină bun comun.
Raportat la acestea, rezultă că reclamantei i se cuvine suma de 4.666,6 lei bun propriu de la fiecare frate al fostului soț și 1.866,66 lei, contribuție comună.
Dar, în condițiile în care s-a solicitat doar 5.000 lei de la fiecare frate al fostului soț, în virtutea principiului disponibilității, tribunalul va acorda doar această sumă, fiind lipsit de relevanță că unii dintre ei au achitat-o pârâtului și nu reclamantei.
Petitul formulat de către părinții reclamantei de restituire a sumei de
7.000 lei reprezentând cota de ½ din împrumutul acordat este neîntemeiat, aceștia prevalându-se de faptul că a fost acordat cu titlu de împrumut, aspect nedovedit în cauză în conformitate cu art. 129 alin. 3 C.pr.civ. și având în vedere considerentele expuse anterior privind donarea acestei sume.
Chiar dacă reclamanta D. T. L. nu s-a prevalat în mod expres de donația făcută de părinții săi, tribunalul a avut în vedere acest aspect, atâta timp cât a solicitat implicit sistarea comunității de bunuri, fiind necesar a se avea în vedere toate contribuțiile foștilor soți și mai mult, și-a însușit starea de fapt avută în vedere de către părinții săi în ceea ce privește acordarea sumei obținute cu titlu de creditare.
Față de cele ce preced, tribunalul a admis în parte recursul cu consecința obligării pârâților, în baza art. 276 C.pr.civ. reținând culpa procesuală a acestora, la plata sumei de câte 50 lei cheltuieli de judecată în recurs, constând în onorariu avocațial, conform chitanței nr. 262 din_ eliberate de avocat Todea S. M., proporțional cu pretențiile admise raportat la suma totală achitată de 500 lei, alte cheltuieli de judecată nefiind justificate.
Împotriva deciziei menționate a formulat contestație in anulare intimata
T. M., în temeiul art. 318 alin. 1 și art. 319 din vechiul Cod de Procedură Civilă, solicitând, să se constate că din eroare tribunalul a constatat în motivarea deciziei la fila 7 alin.6 că "însumând investițiile, acestea se ridică la suma de 6.627,5 lei reprezentând cheltuielile ocazionate de amenajarea apartamentului și 1.502,6 lei reprezentând cheltuielile aferente scării blocului, reieșind astfel o sumă de 2.845,53 lei aferentă cotei de 35% menționate anterior, cu dobânda legală conform prevederilor O.G. 9/2000 de la data introducerii acțiunii,_ ", iar în dispozitivul hotărârii judecătorești a decis că: " Obligă pe pârâta T. M. să achite reclamantei suma de
2.845.53 lei reprezentând îmbunătățiri aduse ap. 15 din str. L., nr. 1, bl. 02, și dobânda legală de la data introducerii acțiunii,_ ";. Față de cele prezentate, în urma probelor administrate și motivelor invocate să se dispună corijarea acestor erori, fiind îndeplinite și condițiile prevăzute la art. 281 C.Prod.Civ. cu consecința modificării celor două aliniate din expunerea și dispozitivul deciziei, care prin corijare să aibă prin decizia ce o veți pronunța
,următorul conținut: "însumând investițiile, acestea se ridică la suma de 3.042,39 lei reprezentând cheltuielile ocazionate de amenajarea apartamentului și 1.502,6 lei, reprezentând cheltuielile aferente scării blocului, reieșind astfel o sumă de 1.590,74 lei aferentă cotei de 35%, menționate anterior, cu dobânda legală conform prevederilor O.G. 9/2000, de la data introducerii acțiunii,_ " ,iar alin. 2 din dispozitivul deciziei
"obligă pe pârâta T. M. să achite reclamantei suma de 1.590.74 lei reprezentând îmbunătățiri aduse ap. 15, str. L., nr. 1, bl. 02 și dobânda legală de la data introducerii acțiunii,_ ".
În motivarea cererii contestatoarea a arătat, în esență, că din probele administrate rezultă că datorează reclamantei suma de 1.590,74 lei și nu 2.845,53 lei, așa cum s-a reținut datorită unei erori.
În ședința publică din_ tribunalul din oficiu a invocat și a pus în discuție excepția inadmisibilității contestației în anulare.
Analizând actele dosarului, tribunalul reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.318 C.proc.civ. hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
În ceea ce privește primul motiv al contestației, privind greșeala materială, legea are în vedere greșelile materiale cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate, fiind vorba despre greșeli de fapt și nu greșeli de judecata.
În categoria greșelilor materiale intră, de exemplu, respingerea recursului ca tardiv, deși la dosar se afla plicul din care rezultă că recursul a fost depus la poșta în termenul legal; anularea recursului ca netimbrat, deși la dosar se găsea chitanța privind taxa de timbru; anularea recursului ca fiind formulat de o persoană fără calitate de reprezentant, deși la dosar se afla procura dată de parte.
Pe calea contestației in anulare nu pot fi invocate eventualele greșeli de interpretare a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale, nefiind admisibil ca părțile să se plângă aceleiași instanțe care a pronunțat hotărârea de modul în care au fost apreciate probele și au fost stabilite raporturile dintre părți sau în care s-a reținut incidenta unui text legal ori, dimpotrivă, inaplicabilitatea altuia.
În speță, în motivarea contestației au fost invocate doar aspecte care privesc fondul cauzei, precum și administrarea și aprecierea probelor, aspecte care nu pot fi invocate pe calea contestației în anulare.
Pentru aceste motive, tribunalul urmează să admită excepția inadmisibilității și să respingă contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite exceptia inadmisibilitatii.
Respinge ca inadmisibila contestația in anulare formulată de T. M. impotriva deciziei civile nr. 1237/_ pronuntata in dosar nr._ al Tribunalului Cluj, pe care o mentine in totul.
Fara cheltuieli de judecata. Decizia este irevocabila.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, E. L. | JUDECĂTOR, D. -I. T. | JUDECĂTOR, ANA-SS |
GREFIER, A. P. |
Red. D.T./A.P./ 23 septembrie 2013
| ← Decizia civilă nr. 335/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 948/2013. Pretenții → |
|---|
