Decizia civilă nr. 986/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA Nr. 986/2013
Ședința publică de la 10 Octombrie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE M. O. -S.
Judecător D. -I. T. Judecător D. T. Grefier A. P.
S-a luat in examinare recursul declarat de recurent C. LOCAL AL
M. C. N., recurent M. C. N. PRIN P. impotriva Sentintei civile nr. 10198/2013 pronuntata in dosar nr._ al J. i C. -N.
, privind și pe intimat L. A., intimat L. C. P., intimat V. I. R.
, intimat V. M. C., intimat L. R., intimat LS A., intimat L. L. A., intimat DP A., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata L.
A., lipsa fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Intimata solicită respingerea recursului, arătând că este de acord să achite despăgubirile datorate pentru ocuparea abuzivă a apartamentului situat in C. -N., str. M. M. nr. 2, ap. 2, însă în limita posibilităților.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin Sentinta civila nr. 10198/2013 pronuntata in dosar nr._ al J. i C. -N. a fost admisa în parte cererea, astfel cum a fost formulată de către reclamanții C. Local Al M. C. -N. , prin P. și
M. C. -N.
, prin P., în contradictoriu cu pârâții L. A., L. C. P., V. I. R., V. M. C., L. R., LS A., L. L. A.
Și DP
.
A fost obligată pârâta L. A. să achite în favoarea reclamanților
C. Local Al M. C. -N.
, prin P. și M. C. -N.
, prin P., suma de 9.580,40 lei cu titlu de despăgubiri pentru ocupare abuzivă imobil, suma de 2.859,73 lei, cu titlu de majorări de întârziere calculate pentru perioada_ -_, precum și majorări de întârziere de 0,5% pe zi de
întârziere în continuare până la achitarea debitului principal.
A fost obligată pârâta L. A. să achite în favoarea reclamanților
C. Local Al M. C. -N.
, prin P. și M. C. -N.
, prin P., despăgubiri în cuantum de 58,12 lei/zi începând cu data introducerii acțiunii,_ și până la data părăsirii efective a imobilului.
S-a dispus evacuarea pârâților L. A., L. C. P., V. I. R. ,
M. C., L. R., LS A., L. L. A.
Și DP
din imobilul situat în C. -N., str. M. M., nr. 2, ap. 2, județul C. .
A fost respinsa cererea reclamanților pentru suma de 300 de lei cu titlu de despăgubiri pentru ocupare abuzivă imobil, ca neîntemeiată.
A fost respinsa cererea reclamanților privitoare la cheltuielile de judecată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunta această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la dreptul material aplicabil prezentei acțiuni
, față de dispozițiile art. 6 alin. (5) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil coroborat cu art. 220 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod Civil, instanța a apreciat că prezentei cereri îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 287/2009 republicată
.
Conform art. 563 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată,
Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.
Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel.
Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut.
Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă.
Acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar, acțiune reală deci, prin care reclamantul cere instanței de judecată să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui bun determinat și pe cale de consecință să îl oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului.
Spre deosebire de acțiunea în revendicare, acțiunea în evacuare este specifică raporturilor juridice de locațiune, adică acelor raporturi prin care o parte, numită locator, s-a obligat să procure celeilalte părți, numită locatar, folosința pe timp determinat a unui bun individual determinat și neconsumptibil în schimbul unei sume de bani, numită chirie.
Prin raporturile de locațiune nu se transmite dreptul real, locatarul devenind doar un detentor precar al bunului, având obligația de a-l restitui.
Caracterul petitoriu al acțiunii în revendicare este cel care face diferențierea între cele două acțiuni. În consecință, prin acțiunea în revendicare, reclamanta-pârâtă are posibilitatea de cere instanței să stabilească cu putere de lucru judecat că are calitatea de proprietar și să i se respecte acest drept, în urma comparării titlurilor sale cu cele ale adversarilor săi.
Astfel, dreptul real de proprietate poate fi apărat pe calea acțiunii în revendicare, nu prin intermediul acțiunii în evacuare. Acțiunea în evacuare este admisibilă doar în cazul în care între reclamantă și pârâți a existat un raport juridic prin care s-a transmis folosința imobilului, care a încetat, precum și atunci când, ca urmare a toleranței îndelungate, s-a creat aparența existenței unui asemenea raport juridic (G. Boroi, L. Stănciulescu-Instituții de drept civil în reglementarea noului Cod civil, Hamangiu 2012, pag. 56).
Dacă reclamanții au înțeles să utilizeze calea acțiunii în evacuare și nu pe cea în revendicare pusă la îndemâna sa, instanța fiind ținută a se pronunța în limitele obiectului acțiunii cu care a fost învestită conform art. 129 alin. (6) C.proc.civ., soluția conturată ar fi cea de respingere ca inadmisibilă a
acțiunii în evacuare, în acest sens fiind practica Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, prin decizia nr. 2102 din 17 martie 2005.
Cu toate acestea, instanța a apreciat că dispozițiile art. 555 Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată constituie temei de drept inclusiv pentru acțiunea în evacuare, ca mijloc procedural de valorificare a posesiei și folosinței asupra bunurilor, conform deciziei nr. 169 din 18 ianuarie 2011 pronunțată în recurs de Secția comercială a În al te i Curț i de C as aț ie ș i Jus tiț ie, sens în care urmează a analiza temeinicia prezentei cereri.
Instanța a reținut că potrivit art. 555 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Potrivit înscrierii de la poziția nr. 414 din lista inventarului imobilelor fond de stat (fila 31), instanța a reținut că imobilul situat din punct de vedere administrativ în C. -N., str. M. M., nr. 2, ap. 2, județul C. este proprietatea reclamanților C. Local Al M. C. -N. Si M.
C. -N.
.
Din coroborarea conținutului procesului verbal din data de_ (fila
29) cu răspunsul pârâtei de rândul 1 la interogatoriul luat din oficiu, în temeiul art. 129 alin. (5) C.proc.civ. (fila 22), instanța a reținut că pârâții ocupă abuziv imobilul identificat mai sus din luna decembrie 2011 până la data pronunțării prezentei, fără a deține contract de închiriere cu reclamanții.
Prin HCL C. -N. nr. 48/_ (fila 28), s-a stabilit un nivel al despăgubirilor de 2 lei/mp/zi, iar imobilul folosit de către pârâți are o suprafață de 29,06 mp.
Instanța a reținut că în cursul judecății, pârâta de rândul 1 a făcut dovada achitării unei sume de 300 lei din cuantumul despăgubirilor datorate (filele 57, 63).
În consecință, în temeiul art. 555, art. 563, HCL C. -N. n. 48/2010, OG nr. 92/2003, instanța a admis în parte cererea, astfel cum a fost formulată de către reclamanții C. Local Al M. C. -N. , prin P. și
M. C. -N.
, prin P., în contradictoriu cu pârâții L. A., L. C. P., V. I. R., V. M. C., L. R., LS A., L. L. A.
Si DP
, a obligat pârâta L. A.
să achite în favoarea reclamanților
C. Local Al M. C. -N.
, prin P. și M. C. -N.
, prin P., suma de 9.580,40 lei cu titlu de despăgubiri pentru ocupare abuzivă imobil, suma de 2.859,73 lei, cu titlu de majorări de întârziere calculate pentru perioada_ -_, precum și majorări de întârziere de 0,5% pe zi de întârziere în continuare până la achitarea debitului principal, precum și despăgubiri în cuantum de 58,12 lei/zi începând cu data introducerii acțiunii,_ și până la data părăsirii efective a imobilului, va dispune evacuarea pârâților L. A., L. C. P., V. I. R., V. M. C., L.
R., LS A., L. L. A.
Si DP
din imobilul situat în
C. -N., str. M. M., nr. 2, ap. 2, județul C. și a respins cererea reclamanților pentru suma de 300 de lei cu titlu de despăgubiri pentru ocupare abuzivă imobil, ca neîntemeiată.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., instanța a respins cererea reclamanților privitoare la cheltuielile de judecată ca neîntemeiată, față de împrejurarea că nu s-a făcut dovada efectuării acestora.
Impotriva hotărârii au declarat recurs reclamantii
C. Local C.
-N. și Mun C. -N., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii de fond în sensul obligării intimatei pârâte de rd. 1 la plata
despăgubirilor reprezentând taxa de ocupare abuzivă a locuinței aferentă perioadei_ -_ în sumă de 10.229,12 lei, cu aplicarea penalităților de întârziere în procent de 0,5%/zi de la data plății efective, cu obligarea intimaților pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la cuantumul despăgubirilor acordate, recurenții apreciază ca instanța de judecata in mod eronat a dispus obligarea intimatei-parate de rd. 1 la plata despăgubirilor in cuantum de 58,12 lei/zi incepand cu data introducerii acțiunii,_, si pana la data părăsirii efective a locuinței situate in str. M. M., nr. 2, ap. 2, jud.C., nemotivand in considerentele hotărârii atacate aceasta solutie.
Astfel, apelantii apreciază ca si pentru perioada_ si pana la data introducerii acțiunii._, intimata-parata a ocupat in mod abuziv imobilul situat la adresa menționata mai sus, datorând astfel despăgubiri pentru lipsa de folosința a proprietarului.
Pentru ca prejudiciul rezultat din ocuparea abuziva a locuinței de către intimata -parata sa fie susceptibil de reparare, trebuie sa întrunească următoarele condiții: sa fie cert si sa nu fi fost inca reparat. Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta este sigur, atât in privința existentei, cat si cu privire la posibilitatea de evaluare. Este intotdeauna cert prejudiciul actual, deci cel deja produs incă, este sigur ca se va produce in viitor, el fiind astfel susceptibil de evaluare. Prejudiciul viitor, care este cert, nu se confunda cu prejudiciul eventual, care este lipsit de certitudine si nu poate justifica acordarea de despagubiri.
Evaluarea prejudiciului ce a constat din folos de tras generat de ocuparea abuziva a locuinței ce face parte din domeniul privat al unității administrativ-teritoriale s-a făcut pe cale legala, respectiv in baza HCL nr.48/2010, act administrativ cu caracter normativ emis de C. local al municipiului C. -N., in calitate de autoritate a administrației publice locale îndrituita cu atribuții privind administrarea domeniului public si privat al unitarii administrativ-teritoriale, conform art.36.
In aceste condiții, recurentii apreciază ca despăgubirile datorate pentru perioada_ -_, in suma de 10.229,12 lei, precum si penalitățile de intarziere in procent de 0,5% pe zi de intarziere sunt datorate de intimata-parata de rd. 1.
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a stării de fapt, întemeiată pe probatoriul administrat în cauză, precum și o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în materie.
Se observă că recurenții au criticat hotărarea atacată numai sub aspectul soluționării petitului 3 din acțiunea principală, susținand că prima instanță ar fi trebuit să acorde despăgubirile în cuantumul solicitat de 58,12 lei/zi începand cu data de_, data ocupării abuzive, și nu doar de la data introducerii acțiunii.
Potrivit dispozițiilor art.129 al.6 C.pr.civ., judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, astfel încat instanța nu poate depăși limitele investirii sale.
Cu alte cuvinte,instanța nu poate hotărî decat asupra a ceea ce formează obiectul cererii de chemare în judecată, stabilit de reclamant odată cu promovarea acțiunii.
În speță, tribunalul apreciază că prima instanță a respectat întru totul aceste prevederi legale în condițiile în care recurenții reclamanți au solicitat
"obligarea paratei la plata cotei de despăgubire în cuantum de 58,12 lei/zi pană la data părăsirii efective a imobilului " fără a indica momentul de la care solicită a se acorda aceste despăgubiri.
Ca atare, în mod corect instanța a apreciat și a acordat respectivele despăgubiri de la momentul solicitării lor, și anume începand cu data introducerii cererii de chemare în judecată, existand prezumția simplă, în lipsa indicării altui moment de către reclamanți, că numai de la această dată s-au considerat prejudiciați.
O soluție contrară ar fi condus la pronunțarea unei hotărari cu încălcarea dispozițiilor art.129 C.pr.civ. atat din perspectiva depășirii limitelor investirii cat și al încălcării principiului disponibilității care guvernează procesul civil.
Așa fiind, raportat la considerentele arătate, nefiind dat niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.pr.civ., tribunalul în temeiul art. 312 alin 1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat și va menține în întregime dispozițiile sentinței atacate, cu mențiunea că s-a dat eficiență și disp. art. 304 1C.pr.civ., hotărarea atacată nefiind supusă căii de atac a apelului.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantii C. Local C. si M. C. -N. impotriva Sentintei civile nr. 10198/2013 pronuntata in dosar nr._ al J. i C. -N., pe care o mentine in totul.
Fara cheltuieli de judecata. Decizia este irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Octombrie 2013.
Președinte, M. O. -S. | Judecător, D. -I. T. | Judecător, D. T. |
Grefier, A. P. |
A.P. 11 Octombrie 2013 Jud fond - R. P.
Red. OSM/tehn AP _
| ← Decizia civilă nr. 487/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 149/2013. Pretenții → |
|---|
