Decizia civilă nr. 92/2013. Rezolutiune contract
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
T. SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ *
Operator date nr. 2516
DECIZIA CIVILĂ Nr. 92 / 2013
Ședința publică din data de 17 Septembrie 2013 Completul constituit din:
PREȘEDINTE: K. | M. | , președinte tribunal |
JUDECĂTOR: D. | G. | , președinte secție civilă |
H. | A. | , grefier |
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta-pârâtă P. M., cu domiciliul în orașul Z., strada I. M., Nr. 1, bl. P + 10, sc. A, et. 2, ap. 11, județul Sălaj, împotriva Sentinței civile nr.1785 din 10 iunie 2013, a Judecătoriei
Z., pronunțată în dosar civil nr._ *, având ca obiect - rezoluțiune contract .-
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta apelantei-pârâte avocat - Cobzaș V., reprezentantul intimatului-reclamant C. Ș. prin mandatar C. P., avocat -B. Ilea, cu împuternicire avocațială la dosar fila 15, lipsă fiind P. M. și C. Ș. .
Viciul de procedură privind pe C. Ș. din S. este acoperit prin prezența d-nului avocat B. Ilea.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, dosarul se află la primul termen de judecată, s-au depus motivele de apel fila 8, iar taxele judiciare nu se datorează la rejudecare.
Reprezentantul intimatului-reclamant depune în ședință întâmpinare, care se comunică cu reprezentanta apelantei-pârâte, d-na avocat Cobzaș V. .
Reprezentantului intimatului-reclamant, avocat - B. Ilea, i se comunică în ședință motivele de apel.
Reprezentanții părților nu solicită termen pentru studiul acestora.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentanților părților.
Reprezentanta apelantei-pârâte avocat - Cobzaș V., arată că instanța de fond a soluționat dosarul fără a cerceta care sunt părțile din contract. Arată că s-a stabilit un termen pentru data de 15 ianuarie 2009, la care trebuia să se prezinte părțile la notar pentru încheierea contractului în formă autentică pentru acest apartament. Până pe data de 15 ianuarie 2009, nici una dintre cele două părți nu ș-ia îndeplinit obligația asumată prin contract. Precizează că C. Ș. putea să facă o acțiune de revendicare. Arată că P. M. a plătit o sumă de 50.000 lei și a rămas și fără bani și fără apartament.
Solicită a se admite acțiunea și a se dispune administrarea probelor solicitate în fața instanței de fond.
Reprezentantul intimatului-reclamant C. Ș. prin mandatar C. P., avocat -B. Ilea, solicită respingerea apelului ca nefondat. Arată că instanța de fond s-a conformat întrutotul și a analizat toate probele și că soluția instanței este legală și judicios motivată, motiv pentru care arată că nu este cazul de a se administra astfel de probe. Menționează că este vorba de un contract de mandat între cei doi frați și că P. M. nu și-a achitat obligația de plată către cei doi frați C. .
Solicită obligarea apelantei la cheltuieli de judecată.
Apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, instanța consideră că dosarul se află în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin Sentința civilă nr.1785 din 10 iunie 2013 a Judecătoriei Z., a respins excepția lipsei calității procesuale activă a reclamantului C. S., invocată de pârâta P. M., ca nefondată.
S-a admis cererea de chemare in judecată formulată și precizată de reclamantul C. S. prin mandatarul C. P., împotriva pârâtei P. M. .
S-a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_ .
S-a admis cererea de repunere în situația anterioară a parților formulată de reclamant si pe cale de consecință:
S-a dispus predarea de către pârâta P. M. reclamantului C. Ș., a imobilului - apartament situat în Z., strada I. M. nr. 1, bl, P+10, sc. A, ap.11, județul Sălaj.
S-a constatat că pârâta P. M. a pierdut suma de 50.000 lei, achitată reclamantului C. Ș. prin mandatar C. P., cu titlu de arvună, în baza art. 3 din antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la_ .
S-a respins cererea de repunerea a parților formulată de pârâta P. M. având ca obiect obligarea reclamantului la restituirea sumei de 123.500 lei, ca nefondată.
A fost obligată pârâta P. M. la plata sumei de 8694 lei, cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
În data de_ s-a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare(f.4,5), prin care pârâta P. M., în calitate de promitentă cumpărătoare, s-a obligat față de
C. P., - promitent vânzător, să cumpere imobilul situat în Z., strada I. M. nr. 1, bl, P+10, sc. A, ap.11, județul Sălaj, compus din 3 camere, bucătărie, baie, antreu, centrală termică, în suprafață de 63,10 mp, înscris în CF ind. 329 Z., nr. top. 1/a/2/XI, la prețul de 191.000 lei. Părțile au convenit ca prețul să fie achitat astfel: suma de 50.000 lei, cu titlu de arvună-garanție, la data semnării contractului, suma de 50.000 lei, până la data de_, iar suma restantă de 91.000 lei, până la data de_ .
La data de_ reclamantul C. S. a promovat o acțiune pentru rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare. Acțiunea, inițial, a fost formulată de C. P. însa intenția acestuia a fost de a o formula în calitate de
mandatar al fratelui său C. S. și nu în nume propriu. Împrejurarea că la data formulării cererii de chemare în judecată numitul C. P. nu avea un mandat special nu este de natura a avea relevanță întrucât între timp, mandantul a confirmat actul de dispoziție constând în acțiune în rezoluțiune, în sensul reglementat de alin.2 al art.1546 Cod civil.
Potrivit art. 67 alin. 1 Cod procedură civilă, "părțile pot exercita drepturile procedurale personal sau prin mandatar";, iar în conformitate cu art. 68 alin. 1 din același cod, "procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată; în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaților";. Reprezentarea desemnează situația în care o persoană, numită reprezentant, îndeplinește acte procedurale în numele și în interesul altei persoane care este parte în procesul civil. Reprezentarea judiciară constituie o formă particulară a reprezentării civile, fapt pentru care această instituție nu este, uneori, considerată ca având un caracter pur procedural. Actele de procedură îndeplinite de către reprezentant se răsfrâng întotdeauna asupra persoane reprezentate.
Legislația procesuală cunoaște două forme principale ale reprezentării judiciare: reprezentarea legală sau necesară și reprezentarea convențională sau voluntară. În ceea ce privește reprezentarea judiciară convențională a persoanelor fizice, instituția ia naștere în temeiul unei convenții de mandat, între partea litigantă și un terț care acceptă să o reprezinte pe aceasta în proces. Reprezentarea judiciară convențională a persoanelor fizice nu este obligatorie, dar ea este întotdeauna posibilă. Fiindu-i aplicabile dispozițiile ce reglementează contractul de mandat, reprezentarea judiciară convențională, atunci când ea nu se realizează prin intermediul unui terț, se constată printr-un act scris, care se numește procură și în care se enumeră actele juridice ce urmează să îndeplinească mandatarul în numele mandantului, precum și puterile ce-i sunt conferite.
Numai că, în fața instanței de fond mandatarul C. P. a depus procura autentificată la data de 5 iulie 2011 de autoritățile competente românești, act autentificat de BNPA C. nr.5585, prin care reclamantul l-a împuternicit pe mandatar "ca în numele meu și pentru mine va formula și depune cereri, va putea angaja avocat pentru redactarea și susținerea acțiunii… va face toate demersurile necesare pentru rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat în numele meu cu pârâta P. M. ";.
Chiar dacă nu precizează expres, din interpretarea procurii, s-a constatat că reclamantul confirmă, în mod tacit, promovarea și susținerea de către mandatar a prezentei acțiuni în justiție, odată ce, prin procura citată, el își manifestă în mod neîndoielnic voința de a rezoluționa antecontractul de vânzare cumpărare, iar formalitățile pe care le implică litigiul să fie întreprinse de mandatarul C. P., care, la data de 23 aprilie 2010, a promovat prezenta acțiune în afara limitelor unui mandat special, precum și cu depășirea primului mandat dat de reclamant doar pentru înstrăinarea bunului imobil, procură autentificată de BNPA C. sub nr. 9262 în data de 29 septembrie 2008.
Rezultă că, prin procura depusă în primul ciclu procesual, reclamantul a ratificat ulterior actul procesual exercitat fără mandat prealabil, după regulile de drept substanțial care guvernează contractul de mandat în general, cuprinse în art. 1546
alin. 2 raportat la art. 1533 Cod procedură civilă, reguli care sunt aplicabile și în cazul mandatului judiciar, în condițiile în care nu există prevederi procesuale derogatorii sub acest aspect.
Contractul încheiat între părți nu a fost apt de a transmite proprietatea, acesta fiind un veritabil antecontract de vânzare cumpărare. Nici vânzătorul nu a vândut și nici cumpărătorul nu a cumpărat, ci ambii s-au obligat numai să încheie contractul în viitor, la data stabilita,_ . Prin urmare, atâta timp cât antecontractul nu transferă dreptul de proprietate, având ca obiect doar o obligație de a face, nu este necesar ca bunul promis să existe în patrimoniul promitentului vânzător. Chiar daca prin antecontract se promite înstrăinarea unui drept de proprietate, promisiunea de contract generează doar un drept de creanță și, numai la data încheierii contractului, dreptul real va fi transmis.
Chiar dacă la data încheierii contractului de vânzare cumpărare, promitentul vânzător C. P. nu avea calitate de proprietar al imobilului sus menționat, acest aspect nu are nici o relevanță în cauză față de împrejurarea ca respectivul contract l-a încheiat în calitate de mandatar al fratelui sau, C. S. . Mandatul este, de regulă, un contract consensual, care ia naștere prin simplul acord de voință al părților, fără a fi supus vreunei forme speciale.
Faptul că promitenta cumpărătoare a intrat în posesia apartamentului încă de la data semnării antecontractului de vânzare cumpărare fără ca reclamantul C.
S. să se opună echivalează în mod implicit cu ratificarea mandatului acordat fratelui sau C. P. .
De altfel, reclamantul C. S. a acordat fratelui sau C. P., ca instrumentum, la data de_, o procură care conține mandatul acordat astfel că și din această perspectivă reclamantul C. S. a ratificat antecontractul de vânzare-cumpărare.
Apărarea pârâtei că la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare nu cunoștea cine este proprietarul apartamentului nu poate fi reținută de către instanță, atâta timp cât în cuprinsul actului se menționează numărul de carte funciara, reclamanta putând verifica evidentele de carte funciară, acestea fiind publice.
Instanța a remarcat că, cererea de chemare în judecată a fost promovată de reclamant, după ce obligația principală a devenit exigibilă și nu a fost executată de către pârâtă. Obligația a devenit exigibilă la data de_ când părțile trebuiau să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, reclamantul C. S. acordând fratelui sau C. P. procură pentru încheierea actului notarial anterior acestei date, și anume 29 septembrie 2008.(f.25)
De altfel, parata a intrat în posesia apartamentului, însă nu a efectuat nici un demers pentru a desființa antecontractul de vânzare-cumpărare, demers care ar fi fost perfect întemeiat în condițiile în care cele susținute de aceasta potrivit cărora
C. P. ar fi acționat fără știrea fratelui sau ar fi fost reale.
Potrivit art. 1020 si 1021 Cod procedură civilă, condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul său. În acest caz, contractul nu este desființat de drept. Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească
pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să îi ceară desființarea, cu daune interese.
A rezultat de aici că pentru a putea cere rezoluțiunea unei convenții este necesar ca partea care o invocă să dovedească faptul că cealaltă parte contractantă nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile asumate.
Perfectarea antecontractului de vânzare-cumpărare în forma autentica se datorează culpei cumpărătoarei, care nu a dovedit vreo cauză exoneratoare de răspundere în neîndeplinirea obligațiilor sale, contrar susținerilor sale. Pârâta a susținut faptul că a efectuat plăți parțiale. Analizând însă actele depuse la dosar, rezultă faptul că plățile pe care pârâta susține că le-a făcut, nu provin de la aceasta, ci de la SC Abiste SRL(f. 39), respectiv SC General Building SRL(f. 41-43). Pe de altă parte ultimele două plăți nu au fost făcute către C. S., respectiv către mandatarul acestuia C. P., ci către C. Alpar.
Mai mult, prin sentința civilă nr. 5283 din data de_, pronunțată în dosarul nr._, pârâtul C. Alpar Istvan, a fost obligat la plata sumei de
15.000 lei, reprezentând pretenții, către SC General Building SRL, sumă achitată de P. M., din contul SC General Building SRL, în baza antecontractului de vânzare-cumpărare ce face obiectul prezentului dosar.
Pârâta nu a făcut dovada plății diferenței de preț nici în cursul procesului, aceasta precizând că este de acord cu rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare însa pentru motive diferite de ale reclamantului. Pe de altă parte, pârâta nu a fost în măsură să facă dovada refuzului reclamantului sau a fratelui său de a se prezenta la notar la data de_ în vederea încheierii contractului în formă autentică.
Ca atare, culpa neexecutării contractului aparține în exclusivitate pârâtei.
În art. 3 din antecontractul de vânzare cumpărare din data de_, părțile au stipulat că, în cazul în care promitentul vânzător refuză să contracteze cu promitentul cumpărător imobilul anterior descris, la prețul final și în condițiile stabilite, acesta se obligă să achite promitentului cumpărător, dublul sumei acordate drept avans, iar în cazul în care promitentul cumpărător refuză să mai cumpere acest imobil, acesta va pierde suma avansată.
Art. 3 din antecontract are funcția unei clauze penale, prin evaluarea cu anticipație, pe cale convențională, a daunelor interese compensatorii cuvenite în caz de neexecutare a contractului, din culpa uneia dintre părți.
Art. 1289 Cod civil, aplicabil la momentul încheierii contractului, prevede că, în cazul în care vânzarea nu s-a executat din culpa unei părți, efectul convenției de arvună face ca partea vinovată de neexecutare să piardă arvuna (dacă este vorba de cumpărător), sau să o restituie îndoit(când culpa aparține vânzătorului).
Pentru considerentele sus invocate instanța a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_ și repunerea în situația anterioara prin predarea de către pârâtă reclamantului, a imobilului - apartament situat în Z., strada I. M. nr. 1, bl, P+10, sc. A, ap.11, județul Sălaj.
Având în vedere dispozițiile art.3 din contract combinate cu art. 1289 cod civil si art. 969 Cod civil, instanța va constata că pârâta P. M. a pierdut suma de
50.000 lei, achitată reclamantului C. P., în calitate de mandatar al lui C. S.
, cu titlu de arvună, în baza art. 3 din antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la_ .
Întrucât din probele administrate a rezultat că singura sumă achitată de către pârâtă reclamantului este cea de 50.000 lei, reprezentând avans preț, instanța va respinge solicitarea pârâtei de repunere în situația anterioară în ceea ce o privește, constând în obligarea reclamantului la plata sumei de 123.500 lei întrucât suma de
50.000 lei a fost pierdută de pârâtă ca urmare a incidenței art.3 din contract, pentru diferența pârâta nefăcând dovada achitării.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, instanța a reținut că, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului dedus judecații. Raportat la împrejurarea că imobilul apartament se afla în patrimoniul reclamantului C. S., și că din probele administrate a rezultat că antecontractul de vânzare cumpărare a fost încheiat de către acesta prin mandatar, instanța a respins ca nefondată excepția invocată de pârâtă.
Împotriva acestei sentințe pârâta P. M. a declarat apel solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale active a lui C. Ș. și administrarea probelor solicitate în fața instanței de fond.
În motivarea apelului se arată că, instanța de fond a soluționat dosarul fără a cerceta care sunt părțile din contractul a cărui rezoluțiune a pronunțat-o și care sunt părțile din proces.
Instanța nu a dorit să cunoască și obligația promitentului vânzător - C.
P., aceea "să vindem promitenților cumpărători, întregul imobil proprietatea noastră …, imobil dobândit prin moștenire,"; înscris în C.F. 329 ind. Z. cu nr. top. 1/a/2/XI .
Clauza penală privind pierderea celor 50.000 lei achitați ca arvună garanție, de către promitentul cumpărător era aplicabilă și promitentului vânzător în cazul în care acesta nu ar fi încheiat contractul, în condițiile stipulate în contract.
Nici la data încheierii antecontractului și nici la data de_, promitentul vânzător nu era proprietarul bunului ce făcea obiectul convenției. Prin urmare acesta nu avea cum să-și îndeplinească obligația asumată prin antecontract.
Se putea încheia un alt contract, dar nu se putea autentifica un contract prin care un vânzător neproprietar să transmită proprietatea altei persoane.
Titular al dreptului de proprietate ce urma să fie transmis era C. Ș. . Numai un contract încheiat între el ca vânzător și subsemnata putea să fie autentificat.
Singura posibilitate pentru promitentul vânzător, de a dovedi vina exclusivă a cumpărătoarei pentru neexecutarea obligațiilor asumate, ar fi fost dobândirea de către el a proprietății apartamentului, iar la data de 15 ianuarie 2009 să fi prezentat un act de proprietate în baza căruia se putea autentifica înscrisul supus rezoluțiunii.
Cererea de chemare în judecată a fost formulată de C. P. .
El a solicitat rezoluțiunea unei convenții în care el personal - și nu în calitate de mandatar - s-a obligat să transmită proprietatea unui bun despre care a menționat că este proprietatea sa dobândită prin moștenire.
Instanța a admis cererea de chemare în judecată precizată de C. Ș. . Și a dispus rezoluțiunea antecontractului în care C. Ș. nu este parte,
nu și-a asumat nici o obligație și nici subsemnata nu m-am obligat față de
această persoană.
Pe parcursul procesului, s-a întocmit un mandat de către adevăratul proprietar prin care acesta îl mandata pe reclamant să îl reprezinte în dosarul prezent, pentru rezoluțiunea contractului - "încheiat în numele meu cu P. M. ";. Un asemenea mandat este fără obiect, deoarece nu există un contract încheiat în numele său cu pârâta.
C. Ș. și pârâta nu au încheiat nici un înscris, prin urmare acesta nu are calitate procesuală activă. Faptul că ulterior, acesta a dat un mandat promitentului vânzător, nu îi este opozabil. I se poate opune conținutul actului, la data semnării acestuia și nu înțelegerile ulterioare între alte persoane.
Cu privire la sumele pe care pârâta le-a achitat la C. P., arată că prima instanță a respins în parte probele solicitate în dovedirea sumelor achitate, astfel că solicită și audierea martorilor persoane care au încasat aceste sume de bani și martori care au văzut când a predat banii.
Prin întâmpinarea sa reclamantul Csilag Ș. prin mandatar C. P. a solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată arătând că, pârâta nu și-a executat, din culpa, obligațiile asumate prin antecontract., iar culpa neexecutării contractului îi aparține exclusiv pârâtei.
Referitor la calitatea de mandatar a lui C. P., al mandantelui C. Ș.
, așa cum s-a arătat în mod constant, chiar și prin înscrisul autentic intitulat
"Întâmpinare"; din data de_ mandantele C. Ș. a confirmat în permanență faptul că reclamantul C. Petre a acționat în numele și pe seama sa, ca un bun mandatar, motiv pentru care nu exista nici un dubiu în legătură cu eventuala calitate a acestuia.
A. ul este nefondat pentru următoarele :
În data de_, s-a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare (f.4-5), prin care pârâta P. M., în calitate de promitentă cumpărătoare, s-a obligat față de
C. P., - promitent vânzător, să cumpere imobilul situat în Z., strada I. M. nr. 1, bl, P+10, sc. A, ap.11, județul Sălaj, compus din 3 camere, bucătărie, baie, antreu, centrală termică, în suprafață de 63,10 mp, înscris în CF ind. 329 Z., nr. top. 1/a/2/XI, la prețul de 191.000 lei. Părțile au convenit ca prețul să fie achitat astfel: suma de 50.000 lei, cu titlu de arvună-garanție, la data semnării contractului, suma de 50.000 lei, până la data de_, iar suma restantă de 91.000 lei, până la data de_ .
La data încheierii acestui antecontract de vânzare-cumpărare, proprietar tabular al imobilului vândut era C. Ș. ( f. 18 - dosar fond).
Prin acest antecontract vânzătorul se obliga să procure toate actele necesare pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică (art. 4 din antecontract), iar părțile s-au obligat să se prezinte până în data de 15 ianuarie 2009 la Biroul Notarului Public C. D. Andrei pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică. Cumpărătorul se obliga prin acest antecontract să plătească prețul în condițiile și termenele stabilite prin contract.
Vânzătorul C. P. și-a îndeplinit obligația asumată prin antecontract, prin obținerea procurii speciale din partea fratelui său C. Ș. - proprietar tabular - pentru vânzarea imobilului din litigiu, încă la data de_ ( fila 25 dosar fond), obligația corelativă de plată a prețului revenindu-i de executat
pârâtei.
Prin urmare la data stabilită pentru încheierea contractului în formă autentică (_ ) promitentul vânzător îndeplinea toate condițiile încheierii contractului în formă autentică.
Cât timp părțile s-au obligat să vândă, respectiv să cumpere un imobil și să încheie contract în formă autentică, acesta nu este încheiat cât timp contractul nu se întocmește în forma prevăzută de lege ( art. 10/1 din Legea nr. 114/1996 a locuinței).
Întrucât vânzătorul nu a vândut, iar cumpărătorul nu a cumpărat, ci ambii s-au obligat numai să încheie contract, deși s-au înțeles asupra lucrului și asupra prețului, vânzarea-cumpărarea nu poate fi considerată încheiată, în schimb obligația de a încheia contractul în viitor ( cu respectarea dispozițiilor legale) este valabilă.
În acest context este nefondată apărarea apelantei că promitentul vânzător nefiind proprietarul bunului ce făcea obiectul convenției, nu avea cum să își îndeplinească obligația asumată prin antecontract, obligația acestuia fiind să procure actele necesare încheierii contractului în formă autentică, obligație care a îndeplinit-o prin obținerea procurii de la proprietarul tabular pentru vinderea imobilului.
Ca atare în mod corect a stabilit prima instanță culpa exclusivă a pârâtei în neîncheierea contractului prin faptul că nu a achitat ratele stabilite prin antecontract.
Lipsa calității procesuale pasive a lui C. Ș. - proprietarul tabular a imobilului în cauză, nu poate fi admisă în condițiile în care acțiunea a fost înaintată de reclamantul C. P., în temeiul procurii judiciare acordate de fratele său C. Ș. ( f. 31 - dosar fond), apelul împotriva sentinței din primul ciclu procesual a fost declarat de C. Ș. prin mandatar C. P., motivele de apel și întâmpinarea fiind formulate de C. Ș. ( f. 69, 71), iar precizarea la acțiune în al doilea ciclu procentual, după casarea cu trimitere spre rejudecare de către mandatarul C. P., (f. 153, 157).
Calitatea procesuală activă înseamnă îndreptățirea unei persoane de a figura într-un anumit proces în calitate de parte, iar calitatea de parte în proces, trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului. Ori, faptul că anumite acte procesuale au fost îndeplinite de C. Ș. titular al dreptului de proprietate asupra imobilului din litigiu, iar altele de către mandatarul acestuia în numele și pentru titularul dreptului nu înseamnă lipsa calității procesuale active.
Aceste aspecte fac astfel ca apelul pârâtei să fie nefondat, urmând a fi respins.
În baza art. 274 alin.3 Cod procedură civilă, apelanta va fi obligată la 1540 lei cheltuieli de judecată parțiale către reclamantul C. Ș. prin mandatar C. P., față de faptul că după rejudecare în apel cauza a fost soluționată la primul termen de judecată, depunându-se o întâmpinare, iar valoarea de circulație a imobilului nu justifică cheltuieli în cuantumul pretins.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge apelul declarat de pârâta P. M., cu domiciliul în orașul Z., strada I. M., Nr. 1, bl. P + 10, sc. A, et. 2, ap. 11, județul Sălaj, împotriva Sentinței civile nr. 1785 din 10 iunie 2013, a Judecătoriei Z., ca nefondat.
Obligă apelanta la 1540 lei cheltuieli de judecată parțiale către reclamantul C. Ș. prin mandatar C. P. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la data comunicării. Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | |||
K. M. | D. | G. | H. | A. |
Red. K.M. / _
Dact. H.A. /_ / 6 ex. Jud. fond: C. R. C.
| ← Încheierea civilă nr. 125/2013. Rezolutiune contract | Decizia civilă nr. 4234/2013. Rezolutiune contract → |
|---|
