Decizia civilă nr. 929/2013. Plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

DECIZIA CIVILĂ NR. 929

Ședința publică din data de 24 septembrie 2013

Completul compus din:

Președinte: K. M., președinte Tribunal Judecător: L. M.

Judecător: D. G., președinte secție civilă Grefier: M. L. -M.

S-a luat în examinare recursul formulat de intimatul I. de P. Județean S. , cu sediul în Z., str. Tudor Vladimirescu, nr. 14, jud. S., împotriva sentinței civile nr. 1074/_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul - petent G.

V. N., lipsă fiind recurentul - intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură civilă, este

competentă să judece prezenta cauză.

Întrebat fiind de instanță intimatul petent arată că nu mai are alte cereri și solicită respingerea recursului formulat de intimatul I. de P. Județean S. și menținerea hotărârii instanței de fond.

Instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură civilă, este competentă să judece prezenta cauză.

În raport cu obiectul cererii și cu actele de la dosar, instanța reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Asupra recursului declarat :

Prin sentința civilă nr. 1074 din 9 aprilie 2013 Judecătoria Zalău a admis plângerea contravențională formulată de petentul G. V. N., în contradictoriu cu intimatul I. de P. Județean S. și a anulat procesul- verbal de contravenție seria CP nr. 0935273 din_ întocmit de intimat.

În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria CP nr. 0935273, încheiat de către intimat la data de_, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă contravențională în sumă de 280 lei și i s-a aplicat sancțiunea contravențională complementară a suspendării temporare a dreptului de a conduce pentru o durată

1

de 30 de zile. În sarcina petentului s-a reținut că în data de_, ora 13.40 petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DE 81 și pe raza localității Zimbor a efectuat depășirea unui autovehicul în zona de acțiune a indicatorului " Depășirea interzisă";, a marcajului continuu și a trecerii de pietoni. Această faptă contravențională este sancționată conform prevederilor art. 100, alin. 3, lit. e din OUG 195/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Se constată că nu s-a făcut de către intimat proba prin înregistrare video pe suport fotografic, cu privire la săvârșirea faptei de către petent. Prin niciun alt mijloc de probă nu s-a făcut dovada săvârșirii unei faptei contravenționale de către petent.

În conformitate cu unul din principiile fundamentale ale dreptului "ceea ce nu se probează nu există";. De altfel, este de principiu în materie contravențională (care se aproprie de domeniul dreptului penal) că orice îndoială profită contravenientului.

Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul- verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși, din probele administrate de "acuzare";, instanța nu poate fi convinsă de vinovăția "acuzatului";, dincolo de orice îndoiala rezonabilă.

Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs I. de P. Județean S., solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul respingerii ca nefondate a plângerii contravenționale și a menținerii procesului verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal.

În motivul de recurs invocat I. de P. Județean S., consideră că, fapta a fost constatată cu propriile simțuri ale agentului constatator, iar această constatare fiind făcută de un agent al forței publice se bucură de prezumția de veridicitate până la proba contrarie, ori petentul nu a dovedit cu niciun mijloc de probă că nu a încălcat nicio regulă de circulație.

O aplicare absolută a prezumției de nevinovăție, în care întotdeauna sarcina probei revine organelor statului, ar conduce la dificultăți foarte mari în sancționarea nerespectării regulilor privind circulația rutieră iar atâta vreme cât autovehiculului i se oferă posibilitatea reală de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție nu se încalcă.

Recursul I. ui de P. Județean S. nu este întemeiat.

Prin procesul verbal de contravenție încheiat la data de 22 ianuarie 2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă contravențională în sumă de 280 lei și i s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

S-a reținut că, în data de 22 ianuarie 2013, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DE 81 și pe raza localității Zimbor a efectuat depășirea unui autovehicul în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă";, a marcajului continuu și a trecerii de pietoni.

2

Această faptă contravențională este sancționată conform prevederilor art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 cu modificările și completările ulterioare (f. 4 - dosar fond).

În cazul în speță, din examinarea probelor administrate în cauză, rezultă că nu se face dovada săvârșirii unei fapte contravenționale de către petent. Astfel, intimatul recurent nu a făcut proba prin înregistrare video pe suport fotografic cu privire la săvârșirea faptei de către petent și nici prin alt mijloc de probă nu s-a făcut dovada săvârșirii unei fapte contravenționale de către petent.

Este de reținut că în materie contravențională sarcina probei revine agentului constatator, iar orice dubiu în privința săvârșirii faptei contravenționale îi profită contravenientului conform principiului "In dubio pro reo";.

În cazul în speță organul constatator a depus ca probe în dovedirea vinovăției contravenientului procesul verbal de contravenție și raportul agentului constatator ceea ce nu este suficient mai ales că în materie contravențională, care se apropie de dreptul penal, trebuie dovedită vinovăția petentului în prezenta cauză de către recurentul I. de P. Județean S. .

În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dezvoltată în aplicarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care consacră dreptul la un proces echitabil (Hotărârea CEDO din 2007 în cauza A. împotriva României).

Este de reținut că prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul verbal nu are caracter absolut.

Dar, raportat la probele administrate în cauză și făcând aplicarea principiului

"In dubio pro reo";, se constată că prezumția de nevinovăție care operează în cauză nu a putut fi răsturnată prin probatoriul administrat de recurentul intimat.

În consecință, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură, se va respinge ca nefondat recursul declarat de I. de P. Județean S. împotriva sentinței civile nr. 1074 din 9 aprilie 2013 a Judecătoriei Z. .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de I. de P. Județean S. împotriva sentinței civile nr. 1074 din 9 aprilie 2013 a Judecătoriei Z. .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2013.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

K. M.

L.

M.

D.

G.

M. L.

-M.

Red.DG/_ Dact.MLM/_ /2ex./Jud.fond: R. R.

Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.

3

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 929/2013. Plângere contravențională