Decizia civilă nr. 935/2013. Actiune in constatare

Dosar nr._ *

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIE CIVILA Nr. 935/R/2013

Ședința publică de la 01 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. -I. T.

JUDECĂTOR: E. L.

JUDECĂTOR: M.

O.

-S.

GREFIER: E.

C.

Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurent

C. LOCAL AL M. C. N., recurent M. C. N., împotriva Sentinței civile nr. 5047/2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în dosar nr._ *, privind și pe intimat F. A. C., având ca obiect, acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul F. A.

, asistat de av. A. F., lipsind:

- recurent Pârât - C. LOCAL AL M. C. N.

- recurent Pârât - M. C. N.

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier .

T. ul constată că este legal investit cu judecarea cauzei.

De asemenea, constată că în ce privește prezentul recurs, acesta a fost declarat, motivat și comunicat în termen.

Se constată că prin serviciul registratură, la data de 26 aug.2013, s-a depus la dosar de intimat o întâmpinare.

Reprezentantul intimatului arată că nu mai are alte probe de solicitat sau excepții de ridicat, solicitând acordarea cuvântului pe recurs.

T. ul constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul pe recurs.

Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală, pentru motivele arătate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată. În susținerile sale arată că instanța de fond în mod corect, temeinic și legal a reținut starea de fapt. În ce privește actul adițional nr. 1/2007, în data de_ a fost predat imobilul, a achitat chiria, astfel nu avea alte obligații de plată de chirie, nu a semnat actul adițional nr. 2 și astfel nu datorează chiria majorată, conform art. 969 C.c.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 5047/2013, pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, în dosar nr._ *, a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de reclamanții reconvenționali M. C. -N. și C. Local al

M. C. -N. , împotriva pârâtului reconvențional Făt A. C. și în consecință :

A fost obligat pârâtul reconvențional Făt A. C. să plătească în favoarea reclamanților reconvenționali M. C. -N. și C. Local al M.

C. -N. , penalități pentru întârziere în sumă de 30,50 lei.

Au fost respinse celelalte pretenții formulate de reclamanții reconvenționali împotriva pârâtului reconvențional ca fiind neîntemeiate.

A fost respinsă cererea prin care reclamanții reconvenționali au solicitat cheltuieli de judecată, dar obligă reclamanții reconvenționali în solidar să plătească în favoarea pârâtului, cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 600 lei, reprezentând parte din onorariul de avocat.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Prin Sentința civilă nr.2766/_ a Judecătoriei C. -N., instanța a anulat ca nelegal timbrată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul FĂT A. C. împotriva pârâților C. LOCAL AL M. C. -

N. și PRIMĂRIA M. C. -N., având ca obiect acțiune în constatare, a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului reconvențional C. LOCAL AL M. C. -N., a admis excepția inadmisibilității cererii reconvenționale formulate de reclamantul reconvențional M. C. -N. și în consecință, a respins cererea reconvențională formulată de reclamanții reconvenționali C. LOCAL AL M.

C. -N. și M. C. -N., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală și totodată inadmisibilă.

Prin Decizia civilă nr.489/R/_ a T. ului C., a fost admis recursul declarat de reclamantul reconvențional C. LOCAL AL M. C.

-N. împotriva Sentinței civile nr.2766/_ a Judecătoriei C. -N. pe care a casat-o în parte în ceea ce privește soluționarea cererii reconvenționale și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecării, au mai fost depuse în probațiune, înscrisuri.

La data de_ titularii cererii reconvenționale au formulat o precizare a cererii prin care au solicitat obligarea pârâtului reconvențional la plata sumei de 33.522,81 lei cu titlu de debit restant format din suma de 5777,79 lei, reprezentând chiria restantă aferentă perioadei ianuarie 2009-noiembrie 2010 și suma de 27.845,02 lei reprezentând majorări de întârziere calculate pentru intervalul_ -_, obligarea reclamantului pârât reconvențional la plata majorărilor de întârziere până la data plății efective a debitului (f 15).

Analizând ansamblul probelor aflate la dosarul cauzei, instanța a reținut că prin Contractul de închiriere nr.57326/_, C. LOCAL AL M.

C. N., prin primar, a închiriat pârâtului și soției acestuia locuința situată în

C. -N., str. Mehedinți, nr.41, bloc M3, ap.31, pentru o perioadă de 5 ani, începând de la data semnării contractului, chiria în valoare lunară de 127,192 lei, urmând a fi achitată de pârât până la data de 30 a fiecărei luni, pentru luna în curs (f 7-9). Prin art.6 din contractul anterior menționat, părțile au convenit ca valoarea chiriei datorate să fie actualizată în funcție de rata anuală a inflației prin hotărâre a guvernului până la data de 31 ianuarie a fiecărui an conform art.27, alin.2 din OUG nr.40/1999 și ca orice modificare a cuantumului chiriei să se comunice în scris chiriașului înaintea termenului scadent la plată. Prin art.7 din contract, părțile au stipulat că neplata în termen a chiriei lunare atrage dobânzi de întârziere și majorări conform legislației financiar bugetare în vigoare, acestea datorându-se fără punerea în întârziere, de la data scadenței chiriei. Părțile au convenit de asemenea prin art.10.a.1 din contract că în situația în care până la expirarea termenului stabilit la art.3 vor apărea alte reglementări legale privind închirierea

locuințelor construite din fondurile ANL, părțile vor putea negocia și stabili alte condiții de aplicare a clauzele stipulate anterior.

Părțile au modificat ulterior contractul prin actul adițional nr.1, semnat de părți la data de_, prin care acestea au stabilit cuantumul chiriei la suma de 52,22 lei și au stabilit că chiria astfel modificată se datorează începând cu data de_ (f 10).

La data de_, pârâtul reconvențional a predată locuința către reclamantului reconvențional pe baza unui proces verbal (f 12).

La datele de_ și_, reclamanții reconvenționali au emis către pârâtul reconvențional invitații pentru a se prezenta la sediul lor în vederea semnării actului adițional la contractul de închiriere, având ca obiect prelungirea contractului de închiriere și recalcularea chiriei (f 29, 30), dar acest act adițional cu nr.2 la contractul de închiriere din litigiu prin care a fost majorat cuantumul chiriei la suma de 279,64 lei și s-a stabilit că această chirie se datorează începând cu data de_ nu a fost semnat de către pârâtul reconvențional (f 31).

Cu privire la primul capăt de cerere, având ca obiect obligarea pârâtului reconvențional la semnarea actului adițional nr.2/_ al contractului de închiriere nr.57326/_, instanța a reținut că potrivit art.969 din Codul civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și că orice contract presupune un acord de voințe, iar instanța nu poate substitui voința nici uneia dintre părți la încheierea unui contract decât în cazurile expres prevăzute prin lege, cum este cazul prestației tabulare potrivit art.5 din titlul X al Legii nr.247/2005 și art.29 din Legea nr.7/1996 care permit pronunțarea unei hotărâri prin care instanța să suplinească consimțământul părții care refuză încheierea convenției în forma autentică, hotărârea ținând loc de contract autentic. În speță, legea nu prevede o astfel de posibilitate. De altfel, și în ipoteza cuprinsă în art.10.a.1 din contract, clauzele urmau a fi negociate. Așadar modificarea contractului nu are loc automat, ci tot printr-un acord de voință al părților, or în cauză, deși la expirarea duratei, pârâtul reconvențional a solicitat prelungirea contractului de închiriere, acesta a refuzat semnarea actului adițional prin care reclamantul reconvențional a încercat să impună o chirie majorată. În consecință, acest capăt de cerere este lipsit de temei juridic, fiind așadar neîntemeiat și instanța îl va respinge.

Cu privire la al doilea capăt de cerere, instanța a reținut că în temeiul contractului de închiriere anterior menționat, reclamanții reconvenționali au solicitat prin precizarea de la fila 15, obligarea pârâtului reconvențional la plata chiriei aferente intervalului ianuarie 2009-noiembrie 2010. Instanța a apreciat că perioada precizată de reclamanți intră sub incidența contractului de închiriere deja modificat prin actul adițional nr.1/_, prin care acestea au stabilit cuantumul chiriei la suma de 52,22 lei și faptul că chiria astfel modificată se datorează începând cu data de_ (f 10).

Instanța a reținut însă că procesul verbal de la fila 12 atestă predarea apartamentului închiriat de către pârât la data de_ . Prin urmare, chiria pretinsă de reclamanți pentru lunile octombrie-noiembrie 2010 este neîntemeiată întrucât pârâtul nu a mai folosit apartamentul în cele două luni.

În ce privește intervalul ianuarie 2009-septembrie 2010, instanța a reținut că prin chitanțele depuse la filele 8-13, pârâtul reconvențional a dovedit îndeplinirea obligației sale aferente de plată a chiriei, în cuantumul convenit prin actul adițional din data de_ . Contrar susținerilor reclamanților, pârâtul nu datorează chiria majorată conform actului adițional nr.2 întrucât acest act nu a fost semnat de chiriaș.

Prin urmare, și cererea reclamanților reconvenționali de obligarea a pârâtului la plata chiriei aferente intervalului ianuarie 2009-septembrie 2010 este neîntemeiată și în consecință, instanța a respins și acest capăt de cerere.

Cu privire la al treilea capăt de cerere, instanța a reținut că potrivit art.7 din contract, neplata în termen a chiriei lunare atrăgea dobânzi și majorări de întârziere conform legislației financiar bugetare în vigoare, acestea datorându-se fără punerea în întârziere, de la data scadenței chiriei.

Instanța a reținut de asemenea că reclamantul a solicitat majorări de întârziere calculate pentru intervalul_ -_ și în continuare până la data plății efective a debitului, dar acesta nu a probat plata cu întârziere a obligației principale de plată a chiriei de către pârât decât în limitele recunoscute chiar de către pârât prin nota de calcul de la fila 7 prin care, raportat la întârzierile la plată recunoscute, pârâtul își asumă o obligație de plată a majorărilor pentru întârziere în cuantum de 30,50 lei.

Prin urmare, instanța a admis doar în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții reconvenționali M. C. -N. și C. Local al M. C. N. împotriva pârâtului reconvențional Făt A. C. și în consecință, a obligat pârâtul reconvențional să plătească în favoarea reclamanților reconvenționali, penalități pentru întârziere în sumă de 30,50 lei.

Potrivit dispozițiilor articolului 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, iar potrivit dispozițiilor articolului 276 din Codul de procedură civilă, când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța a apreciat în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.

În fapt, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți a fost admisă doar în parte, situație în care culpa procesuală a părților este concurentă, dar având în vedere proporția în care a fost respinsă cererea, instanța a apreciat că pârâtul este îndreptățit la recuperarea parțială a cheltuielilor de judecată, motiv pentru care în temeiul art.277 din Codul de procedură civilă, a obligat reclamanții reconvenționali în solidar să plătească în favoarea pârâtului, cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 600 lei, reprezentând parte din onorariul de avocat în sumă totală de 1200 lei conform chitanțelor nr.155/_, nr.5597582/_ și nr.1612011/2011, emise de avocat A. F. (f 20-22).

Împotriva Sentintei civile nr.5047/2013 pronuntata de Judecatoria

  1. -N. in dosarul nr._ * au declarat recurs în termen legal reclamanții C. local al municipiului C. -N. și M. C. -N. solicitând în conformitate cu dispozițiile art.304 pct.7, 8, 9 si art.312 C.pr.civ., admiterea recursului declarat, iar pe cale de consecinta modificarea sentintei recurate, în sensul admiterii cererii de chemare in judecata, astfel cum aceasta a fost formulata, cu obligarea intimatului-parat reconventional la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul demers procesual.

    În motivele cererii recurenții au arătat că înțeleg să critice legalitatea sentinței civile pronunțate.

    Astfel, în considerentele sentintei recurate, instanta de judecata a retinut ca in ceea ce priveste intervalul ianuarie 2009-septembrie 2010, prin chitantele depuse la dosarul cauzei, intimatul-parat reconventional a dovedit indeplinirea obligatiei sale de plata a chiriei, in cuantumul convenit prin actul aditional din data de_ .

    Hotararea pronuntata in cauza este nelegala, fiind data cu aplicarea gresita a legii, intrucat instanta de fond in mod gresit a retinut ca in speta,

    intimatul-parat reconventional datoreaza pentru intervalul ianuarie 2009- septembrie 2010 chiria in cuantum de 52,22 lei/luna, conform actului aditional din data de_, netinand cont de recalcularea chiriei aplicata titularilor de contract care au implinit varsta de 35 de ani, in temeiul Legii nr.152/1998 privind infiintarea ANL coroborat cu art.19^4 alin.2 din H.G. nr.962/2001, privind Normele metodologice pentru punerea in aplicare a Legii nr.152/1998, (anexa 16), astfel cum aceste norme au fost modificate prin H.G.nr.165/2008.

    Avand in vedere ca in anul 2008, intimatul-parat reconventional a implinit varsta de 35 de ani, modificarea cuantumului chiriei a fost determinata in mod legal si nu conventional, nu poate fi adusa decat la cunostinta locatarului, chiria urmand a fi perceputa in cuantum modificat prin efectul legii si nu al acordului de vointa exprimat de partile contractante.

    In aceste conditii, apreciază ca intimatul-parat reconventional datoreaza chiria lunara majorata la suma de 279,64 lei incepand cu data de_, acesta fiind notifcat prin adresa nr.135633/451.1/_ cu urmatoarele mentiuni:

    ,,Potrivit Legii nr.89/2008, pentru modificarea si completarea Legii nr.152/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, contractele de inchiriere se incheie pe o durata de 5 ani de la data repartizarii locuintei. Dupa expirarea acestei perioade contractuale, prelungirea contractului de inchiriere se face pe o perioada de un an, in urmatoarele conditii:

    1. prin recalcularea chiriei in conditiile prevederilor art.31 din Legea locuinteinr.114/1996, pentru titularii de contract care au implinit varsta de 35 de ani;

  1. prin pastrarea conditiilor contractuale initiale referitoare la cuantumul chiriei, pentru titularii de contract care nu au implinit varzsta de 35 de ani.

    Prevederile aliniatului precedent se aplica la toate prelungirile succesive ale contractului de inchiriere, realizate in conditiile legii.

    Prin urmare, intimatul-parat reconventional a luat la cunostiinta in anul 2008 faptul ca s-a modificat cuantumul chiriei, conform normelor de drept amintite.

    Asa cum se poate observa, din tabelul anexat in care sunt evidentiate platile efectuate, pe toata durata valabilitatii contractului de inchiriere nr.57326/_, intimatul-parat reconventional nu a respectat termenul de scadenta stabilit contractual, efectuand plati cu intarziere.

    In aceste conditii, apreciază ca pentru toate chiriile neachitate pana la termenul de scadenta se datoreaza penalitati de intarziere in procent de 0,1%/zi de intarziere iar incepand cu data de_, penalitati de intarziere in procent de 0,5%/zi.

    Prin întâmpinarea formulată în recurs de către intimatul F. A. C. s-a solicitat respingerea recursului ca nefundat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată în recurs (f. 8-9).

    În motivele întâmpinării se arată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

    1. Deși recurenți invocă ca temei de drept punctele 7, 8 sj 9 C.pr.civ. din motivarea recursului nu rezultă de ce hotărarea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau care sunt mijloacele contradictorii ori străine de natura pricinii-pct.7 al art. 304 C.proc.civ.De asemenea, nu rezulta de ce instanța de judecata a interpretat greșit actul dedus judecații, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neindoielnic al acestuia-pct.8 al art.304 C.proc.civ.

    2. Se suține că hotararea pronunțata in cauză este nelegală deoarece instanța de judecată a reținut greșit că pârâtul datorează pentru perioada ianuarie 2009-septembrie 2010 o chirie lunară in cuantum de 52,22 lei și nu

279,64 lei. Se invoca prevederile Legii nr. 89/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind inființarea Agenției Naționale pentru locuințe si se afirma ca dupa implinirea vârstei de 35 de ani contractele de inchiriere se prelungesc pe un an cu recalcularea chiriei. Concluzia recurenților este că pârâtul a luat la cunoștința "în anul 2008 de faptul ca s-a modificat cuantumul chiriei, conform normelor de drept" invocate. Cu privire la aceste aspecte in mod judicios s-a pronunțat instanța de fond in sensul respingerii cererii de obligare a subsemnatului la plata chiriei aferente intervalului ianuarie 2009-noiembrie 2010, dupa cum urmeaza:

    1. Chiria in cuantum de 52,22 lei lunar se datora in temeiul Actului adițional nr. I din_ care stabilea faptul ca chiria astfel modificata se datora incepand cu data de_ (fila 10 dosar de fond).

    2. Apartamentul a fost predat conform procesului verbal de la fila 12 la data de_ astfel ca nu datorez chirie pentru lunile octombrie-noiembrie 2010.

    1. Nu a fost semnat actul adițional nr. 2 astfel ca nu se datorează chiria majorata, pârâtul achitand chiria conform "chitanfelor depuse la filele 8-13 dosar fond.

    2. Art. 6 din contractul de inchiriere prevede ca orice modificare a chiriei se va comunica în scris înaintea termenului de scadență.

    3. 3.Se susține că hotărârea pronunțată în cauză este nelegală deoarece instanța de judecată a reținut greșit că pârâtul datorează penalități de intarziere pentru toate chiriile neachitate. Instanța de fond in mod temeinic reține următoarele:

    1. Potrivit art.7 din"contractul de inchiriere, neplata la termen a chiriei lunare atrage dobanzi si majorari de intarziere de la data scadenței.

    2. Pârâtul intimat a recunoscut ca a achitat cu intarziere cuantumul contractual al chiriei de 52,22 lei pentru unele luni astfel că datorează suma de 30,50 lei.

    3. Pentru restul de suma pretinsa cu titlul de majorări de intarziere recurenți nu au probat plata cu intarziere a obligației de plata a chiriei.

În drept, au fost invocate prevederile art. 299-316 C.pr.civ

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, T. ul constată următoarele:

Instanța de fond a stabilit corect situația de fapt dedusă judecății în baza ansamblului probelor administrate și a pronunțat o sentință legală și temeinică, ce urmează să fie menținută.

Astfel, potrivit art. 6 alin .2 teza finală din Contractul de închiriere nr. 57326/_ (f. 7-9 dosar judecătorie), orice modificare a cuantumului chiriei trebuia comunicată în scris chiriașului înaintea termenului scadent la plată.

În condițiile în care comunicarea stipulată în clauza contractuală nu s-a realizat, intimatul a achitat chiria în cuantum de 52,22 lei potrivit Actului adițional nr. 1/_ (f. 10 dosar judecătorie). Pentru a da eficiență dispozițiilor legale privitoare la recalcularea chiriei în funcție de criteriile stabilite de actele normative invocate în memoriul de recurs, exista obligația notificării chiriașului, ceea ce în speță nu s-a realizat. Instanța de fond a statuat corect în sensul că modificarea contractului nu are loc automat, ci potrivit simetriei formelor, tot printr-un acord de voință al părților.

În același timp, este de remarcat faptul că intimatul Făt A. C. a predat în data de_ locuința care a format obiectul contractului de închiriere analizat, conform procesului verbal încheiat la acea dată (f. 12 dosar judecătorie). Cu ocazia semnării procesului verbal menționat intimatul a făcut mențiune cu privire la lipsa înștiințării sale despre recalcularea chiriei.

Față de cele expuse T. ul apreciază că sunt nefondate în întregime criticile recurenților, motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. nefiind prezent în cauză. Recurenții au invocat și dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 din același cod, dar este de remarcat faptul că dezvoltarea motivelor nu se încadrează în prevederile legale menționate. S-a dat eficiență și art. 304¹ C.pr.civ., hotărârea nefiind supusă apelului.

Astfel, în baza art. 312 alin.1 raportat la art. 299 alin. 1, art. 304 pct. 9 și art. 304¹ C.pr.civ.,, urmează să fie respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții C. local al municipiului C. -N. și M. C. -N., reprezentant prin primar împotriva Sentinței civile nr. 5047 din_, pronunțată în dosar nr._ * al Judecătoriei C. -N., care va fi menținută în totul.

În temeiu lart. 274 alin. 1 C.pr.civ., vor fi obligați în solidar recurenții, a căror culpă procesuală este dovedită, să plătească intimatului Făt A. C. suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial conform chitanței de la dosar (f. 10)..

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții C. LOCAL AL

M. C. -NAOPOCA ȘI M. C. -N., reprezentant prin P., împotriva Sentinței civile nr. 5047 din_, pronunțată în dosar nr. _

* al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.

Obligă recurenții să plătească intimatului FĂT A. C. în solidar suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte,

D. -I. T.

Judecător,

E. L.

Judecător,

M. O. -S.

Grefier,

E. C.

E.C. 01 Octombrie 2013 Red.L.E./Tehn.L.C.

2 ex./_

Jud. fond: M. G. Moț - Judecătoria Cluj-Napoca

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 935/2013. Actiune in constatare