Decizia civilă nr. 953/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Operator date 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.953
Ședința publică din 30 septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: H. I. D., judecător
C. N. C., judecător
C. D., judecător
V. V., grefier
S-a luat în examinare recursul formulat de intimatul I. DE P. JUDEȚEAN
S.,
cu sediul în Z. ,
str.T.Vladimirescu, nr.14, jud.S., împotriva sentinței civile nr.1134 din 16 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională- OUG 195/2002.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatului- petent, av.Cerba C. cu împuternicire avocațială depusă la dosar (f.7), lipsă fiind recurentul-intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că potrivit dispozițiilor art.15 lit.i) din Legea nr.146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar. De asemenea, recursul este motivat și semnat, iar recurentul intimat a solicitat judecarea în lipsă conform art.242 din Codul de procedură civilă.
În baza art.1591Cod procedură civilă instanța constată că este competentă în soluționarea prezentei cauze.
Nefiind alte cereri de formulat ori probe de administrat instanța constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului declarat.
Reprezentanta intimatului-petent, av.Cerba C. solicită instanței respingerea recursului declarat de recurentul- intimat și a se menține ca temeinică și legală sentința instanței de fond. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța, raportat la obiectul cererii și al actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând, reține că:
Prin sentința civilă nr.1134/_ a Judecătoriei Z. s-a admis plângerea contravențională formulată de petentul V. L. , în contradictoriu cu intimatul I. de
P. Județean S.
, iar procesul-verbal de contravenție seria CP nr. 3246818 din_ întocmit de intimat a fost anulat.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că:
Prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor seria CP nr. 3246818 din_ întocmit de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 1400 lei și i s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. În sarcina sa a fost reținută fapta de a conduce in data de_ ora 14.55 autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe raza localității Badon, fiind surprins de aparatul circulând cu viteza de 105 km/h. Aceasta fapta contravențională a fost sancționată conform prevederilor art.102 alin 3 lit. e 3 din OUG 195/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul verbal atacat a fost încheiat cu respectarea cerințelor impuse prin O.G. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare. Motivele de nelegalitate invocate de petent nu fac parte din categoria limitativ prevăzută de art. 17 din OG 2/2001, care atrag nulitatea absoluta a procesului verbal. Astfel, instanța apreciază că procesul - verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute. Prin Decizia nr. XXII/_, Înalta Curte de Casație și Justiție, în examinarea unui recurs în interesul legii, a stabilit că situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe prevăzute de lege atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de către agentul constatator sunt limitativ determinate prin art. 17 din O.G. nr.2/2001. În celelalte cazuri de nerespectare a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească un asemenea act, nulitatea procesului - verbal de constatare a contravenției nu poate fi constatată decât dacă petentul face dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea respectivului proces - verbal. Instanța apreciază că motivele de nulitate invocate de petent constând în lipsa menționării ocupației și a locului de muncă a contravenientului nu au provocat petentului o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal contestat. Cu privire la locul săvârșirii faptei instanța apreciază că acesta a fost corect indicat, respectiv Drumul European E81, km95, D fiind prescurtarea de la cuvântul drum. Cu privire la nerespectarea art.180 alin.3 din ROUG 195/2002 constând în aceea că înștiințarea de plată nu este completată cu mențiunile prevăzute în articolul menționat anterior instanța reamintește faptul că această înștiințare de plată prevăzută de art 180 ali 3 din ROUG în aplicarea art. 25 alin. 3 din OG 2/2001, nu face parte din procesul verbal contestat, fiind un înscris distinct, ca atare neregularitățile invocate de petent cu privire la înștiințare de plată nu pot atrage anularea procesului verbal, putând fi eventual invocate în faza de executare silită, chiar dacă ambele acte sunt cuprinse în același înscris (în sensul de suport de hârtie)
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, pentru determinarea aplicabilității în cauză a prevederilor art. 6 din Convenție, în latura sa penală, esențială este analiza naturii faptei imputate precum si a sancțiunii corespunzătoare, conform legislației naționale în vigoare (Öztürk c. Germanei;
Jussila, par. 38; Huseyin Turan c. Turciei,) Potrivit raționamentului Curții, lipsa de severitate sau absența unor consecințe importante a sancțiunilor aplicabile, nu sunt suficiente pentru a deroba o contravenție de caracterul său de acuzație cu caracter penal .
Curtea nu înlătură prezumția de legalitate a procesului-verbal din procedura contravențională română, ci impune echilibrul ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție. De asemenea ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franței,
7 octombrie 1988, par. 28;A., par. 60) Având în vedere criteriile menționate anterior instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului se încadrează în noțiunea distinctă de "materie penală";, raportat în primul rând la gravitatea sancțiunii aplicate.
Așadar în favoarea intimatului operează prezumția instituită prin art. 1171 Cod civil, privind legalitatea, veridicitatea și autenticitatea actului întocmit de un
funcționar public, aflat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu și în limitele competenței sale iar în favoarea petentului prezumția de nevinovăție. Ca atare, în acest gen de cauze, revine organului constatator sarcina probării în afara oricărui dubiu a contravențiilor săvârșite, petentul beneficiind de prezumția de nevinovăție, aceasta aplicându-se prioritar în aceste litigii față de prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal contravențional recunoscută de dreptul național.
Instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 102 alin.3 lit. e din O.U.G. nr.195/2002, constituie contravenție "depășirea cu peste 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic";, faptă ce atrage pe lângă sancțiunea amenzii prevăzute în clasa a IV-a de sancțiuni (9-20 puncte amendă) și sancțiunea complementară reprezentând suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
Intimatul a făcut dovada constatării faptei contravenționale în condițiile legii, potrivit dispozițiilor art. 109 alin.1-3 din O.U.G. nr.195/2002, adică cu ajutorul unui mijloc tehnic ce beneficiază de omologare pentru a măsura viteza autovehiculelor, atât în regim de staționare cât și în regim de deplasare a autoturismului de patrulare pe care este montat, respectiv Aprobarea de Model AM 012/2009. Aparatul radar beneficia de verificare metrologică în termen de valabilitate (fila nr. 15) și a fost utilizat de către un polițist rutier ce deține atestat de operator radar pentru exploatarea aparaturii video de supraveghere și de măsurare a vitezei (fila nr. 14).
Potrivit subpct. 3.1.1. lit.c din Norma de Metrologie Legală NML 021-05 aprobată prin Ordinul nr.301/_ al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală, modificat prin Ordinul nr.187/_, pentru măsurarea vitezei în condiții normale de trafic pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este în regim staționar de + sau - 3% din valoarea măsurată (prin trimitere la lit.b).
Instanța reține că subpct. 3.1.1 este cuprins în pct. 3 al normei denumit "Cerințe metrologice și tehnice";- subpct. 3.1. al normei denumit "Cerințe metrologice";, reprezentând condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aparatul radar pentru a putea
măsura corect viteza autovehiculelor. Verificarea îndeplinirii acestor cerințe nu cade în sarcina instanței de judecată, ci în sarcina specialiștilor metrologi în cadrul procesului de omologare și ulterior, cu ocazia verificărilor metrologice periodice. Dacă aparatul este conform pentru a măsura viteza autovehiculelor se emite certificatul de aprobare a modelului. Dacă aparatul, cu ocazia verificărilor metrologice periodice îndeplinește toate aceste cerințe, se emite buletinul de verificare metrologică cu valabilitate un an, care dovedește că aparatul radar este apt a măsura corect viteza de deplasare a autovehiculelor.
În concluzie, prin emiterea Buletinului de verificare metrologică se atestă îndeplinirea tuturor cerințelor metrologice și tehnice prevăzute de Norma de Metrologie Legală NML 021-05, prezumându-se, prin norme legale, îndeplinirea acestor cerințe pe toată durata valabilității verificării metrologice (1 an de la data emiterii). Totuși această prezumție este una relativă care poate fi răsturnată în situația în care ansamblul materialului probator relevă a altă stare de fapt.
Instanța de judecată nu trebuie să se limiteze doar la analiza fotografiilor extrase din înregistrarea video efectuată de camera aparatului radar și depuse de intimat la dosar (filele nr. 18-19 ) în care viteza măsurată este cea înscrisă în procesul verbal, ci trebuie să coroboreze toate datele care rezultă în urma analizei întregului material probator administrat în cauză.
Fotografia depusă la dosar (f.18) cuprinde mai multe valori ale unor viteze, fiind necesar ca acestea să fie analizate defalcat.
În partea de jos a fotografiei, în dreptul literei "l"; (prescurtare a cuvântului "limit"; care în traducere din limba engleză înseamnă "limită";, în speță viteza limită) este trecută viteza de 50 km/h ce reprezintă viteza limită fixată de operatorul radar. Vehiculele ce depășesc această viteză limită sunt înregistrate automat și secvențele video sunt salvate în baza de date.
În partea superioară a fotografiei sunt trecute două viteze: viteza de 72 km/h ce este trecută în dreptul literei "T"; și viteza de 105 km/h ce este trecută în dreptul literei "L";.
Viteza înregistrată în dreptul literei "T"; (prescurtare a cuvântului "target"; care în traducere din limba engleză înseamnă "țintă"; adică autovehiculul vizat de aparatul radar) este viteza măsurată de aparatul radar în timp real, adică în momentul înregistrării.
Viteza înregistrată în dreptul literei "L"; (prescurtare a cuvântului "Locked"; care în traducere din limba engleză înseamnă "blocat";, "fixat";,) reprezintă viteza maximă reținută de aparatul radar cu privire la autovehiculul țintă. Acesta este un indicator a cărui valoare rămâne fixă pe parcursul înregistrării.
În opinia instanței viteza înregistrată în dreptul literei "T"; este esențială în analiza temeiniciei procesului verbal deoarece acest indicator are un caracter dinamic, indicând în timp real viteza autovehiculului aflat în raza de acțiune a aparatului cinemometru.
Așadar viteza înregistrată în timp real în dreptul literei "T"; (a țintei) trebuie să fie la un moment dat, pe parcursul înregistrării, când se atinge viteza maximă, egală cu cea din dreptul literei L ,care rămâne fixă, indicând viteza maximă, cum am arătat anterior. Or din înregistrarea video depusă în probațiune rezultă că viteza maximă înregistrată în timp real de autovehiculul țintă este de 96 km/h ( în dreptul literei T), acasta fiind viteza maximă înregistrată în timp real de autovehiculul țintă, fără să ajungă la viteza de 105 km înregistrată în dreptul literei L ( un indicator fix ce reprezintă viteza maximă reținută de aparatul radar cu privire la autovehiculul țintă)
Prin urmare, din înregistrarea video rezultă că viteza maximă măsurată în timp real atinsă de autovehiculul "țintă"; condus de petent este de 96 km/h, fără să se atingă vreodată, pe parcursul înregistrării viteza de 105 km/h ( din dreptul literei L ce ar reprezinta viteza maximă) motiv pentru care instanța apreciază întemeiată plângerea petentului în condițiile în care nu s-a dovedit că autovehiculul țintă a circulat cu viteza de 105km/h, astfel că va admite plângerea contravențională formulată de petentul petentul V.
L. în contradictoriu cu intimatul I. de P. Județean S. și va anula procesul- verbal de contravenție seria CP nr. 3246818 din_ întocmit de intimat.
Împotriva acestei hotărâri, intimatul IPJ S. a declarat recurs solicitând casarea sentinței atacate și respingerea plângerii contravenționale.
În motivare se arată că procesul verbal este temeinic si legal, instanța făcând o apreciere eronată a imaginilor captate în sistem radar autovision.
În drept au fost invocate disp. art. 242 Cod procedură civilă. Petentul nu a depus întâmpinare.
În recurs nu au fost încuviințate probe noi.
Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 304 și 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor seria CP nr. 3246818 din_ întocmit de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 1400 lei și i s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. În sarcina sa a fost reținută fapta de a conduce in data de_ ora 14.55 autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe raza localității Badon, fiind surprins de aparatul circulând cu viteza de 105 km/h. Aceasta fapta contravențională a fost sancționată conform prevederilor art.102 alin 3 lit. e 3 din OUG 195/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal, tribunalul constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, aspect constatat în mod corect și de prima instanță.
Instanța va reține că procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, în sensul că până la proba contrarie (adică răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse în susținerea plângerii contravenționale) acesta este considerat că reprezintă adevărul.
Totodată, existența unor prezumții, precum cea de legalitate și temeinicie a procesului verbal, nu este incompatibilă cu garanțiile prevăzute de art. 6, atâta timp cât acestea nu au o natură absolută, contravenientul având posibilitatea de a proba contrariul.
Cât privește temeinicia procesului verbal, instanța de fond în mod eronat a reținut că starea de fapt descrisă în cuprinsul procesului-verbal nu corespunde realității și astfel este răsturnată prezumția relativă de legalitate și temeinicie instituită în privința actelor administrative încheiate de agenți ai statului aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
T. va reține că potrivit prevederilor art.109 al.2 si 3 din OUG nr.195/2002, constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate
sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contraventiei. In aceste cazuri, procesul-verbal se poate incheia si in lipsa contravenientului, dupa stabilirea identitatii conducatorului de vehicul, mentionandu-se aceasta in procesul-verbal, fara a fi necesara confirmarea faptelor de catre martori. In cazul contraventiilor astfel constatate, verificarea corectitudinii starii de fapt retinute de agentul constatator se face pe baza certificatelor de omologare a aparatelor radar cu care a fost masurata viteza de deplasare a autovehiculului, a buletinului de verificare metrologica a cinemometrelor .
In acest sens, pct. 4.3. din Ordinul nr. 301 din 23 noiembrie 2005 privind aprobarea Normei de metrologie legala NML 021-05 "Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)" emis de BIROUL ROMAN DE METROLOGIE prevede ca cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai daca au fost verificate metrologic si sunt insotite de buletine de verificare metrologica in termen de valabilitate.
Pornind de la aceste considerente, instanta observa ca organul constatator a pus la dispoziția instanței de fond verificarea metrologică a aparatului radar, atestatul operatorului radar și înregistrările foto și video de la momentul constatării faptei reținută în procesul-verbal în sarcina petentului.
Din analiza și coroborarea probelor de la dosar (înregistrări, buletin de verificare metrologică și procesul verbal) se va reține că interpretarea dată de instanța de fond acestora este greșită. Astfel, în partea de jos a fotografiei de la f. 19, în dreptul literei "l"; (prescurtare a cuvântului "limit"; în limba engleză "limită) este trecută viteza de 50 km/h ce reprezintă viteza limită fixată de operatorul radar. Vehiculele ce depășesc această viteză limită sunt înregistrate automat și secvențele video sunt salvate în baza de date.
În partea superioară a fotografiei în dreptul literei "L"; este trecută o singură viteza de 105 km/h ce reprezintă viteza maximă măsurată de aparatul radar pentru autovehiculul țintă, viteză ce rămâne blocată pe o anumită durată de timp, potrivit setărilor aparatului radar( "L"; "Locked"; în engleză "blocat";).
Apoi, în fotografia de la fila 18, în partea superioară a imaginii mai apare o altă viteză și anume viteza de 72 km/h ce reprezintă viteza instantanee a autovehiculului țintă, motiv pentru care este trecută în dreptul literei "T"; ( "target"; în engleză "țintă";).
Vitezele menționate în dreptul literelor "L";
și "T";
sunt în mod obișnuit diferite, pentru că reprezintă valori ale vitezei autovehiculului luate la momente diferite de timp, viteza "L "; rămânând bloc ată
, iar viteza " T "; are un caracter dinamic
, indicând în timp real viteza autovehiculului aflat în raza de acțiune a aparatului radar (și prin urmare viteza T poate să scadă sau să crească, după caz).
Planșele foto luate succesiv, la zecimi de secundă sunt clare, nu există mai multe autovehicule în raza de acțiune a aparatului radar, din acestea rezultând că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a rulat cu viteza maximă măsurată de aparatul radar de 105 km/h.
Prin urmare, nu se poate reține că prezumția de temeinicie a procesului verbal a fost răsturnată.
Raportat la cele de mai sus, tribunalul găsește întemeiat motivul de recurs invocat de recurentul I. de P. Județean S., fapt pentru care, în temeiul art. 312 alin. 1- 3 Cod procedură civilă, raportat la art. 3041Cod procedură civilă, va admite recursul declarat, va modifica hotărârea atacată în sensul că va respinge plângerea contravențională
formulată de către petentul V. L., împotriva procesului verbal de contravenție seria CP nr. 3246818/_ întocmit de IPJ S. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de intimatul I. de P. Județean S. împotriva sentinței civile nr. 1134/_ a Judecătoriei Z. .
Modifica hotărârea atacată în sensul că respinge plângerea contravențională formulată de către petentul V. L. , împotriva procesului verbal de contravenție seria CP nr. 3246818/_ întocmit de IPJ S. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | |||
I. -D. H. | N. | -C. | C. D. | C. | V. V. |
Red. Dact. DC/_ /2 ex.
Jud. fond. R. -I. R.
| ← Decizia civilă nr. 603/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 713/2013. Plângere contravențională → |
|---|
