Decizia civilă nr. 993/2013. Plângere contravențională
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVIL
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 993/2013
Ședința publică din 01 Octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: D. G., președinte secție civilă
Judecător: K. M., președinte Tribunal Judecător: I. D. -D.
Grefier: C. P. E.
S-a luat în examinare recursul declarat de intimatul I. de P. | J. | |
S. | , cu sediul în municipiul Z., str. Tudor V., nr. 14, județul S. | , |
împotriva sentinței civile nr. 1443/16 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._, având ca obiect acțiune plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că potrivit dispozițiilor art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, recursul este motivat, este semnat, iar recurentul în baza art. 242 Cod procedură civilă, solicită judecarea cauzei în lipsă, după care :
Instanța, verificându-și competența, constată că potrivit dispozițiilor art. 159¹ Cod procedură civilă este competentă să judece cauza și nefiind alte cereri, în raport cu obiectul cererii, a actelor depuse la dosar, instanța reține cauza în pronunțare.
Asupra recursului declarat:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 1443/16 mai 2013 Judecătoria Zalău a admis plângerea contravențională formulată de petenta S. I. I., și s-a anulat procesul verbal seria CP nr. 3634404 încheiat la_ de agentul constatator D. Tiberiu din cadrul B.R.Z. - I.P.J. S., organ constatator intimat.
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că Fapta imputată petentei a fost constatată de un agent constatator aflat într-un autovehicul aparținând poliției rutiere.
Nu există însă o înregistrare video a faptei comise de petentă, prin intermediul unui mijloc tehnic aflat la dispoziția poliției rutiere. Acest mijloc de probă, sau chiar declarația pietonului a cărui traversare se presupune că a fost împiedicată prin fapta petentei, ar fi constituit dovada cea mai concludentă în cauză.
1
Petenta nu a recunoscut fapta, ci a obiectat încă odată cu dresarea procesului-verbal, în sensul că mașina era oprită în dreptul trecerii de pietoni din cauza faptului că traficul era aglomerat.
În concluzie, instanța constată că vinovăția petentei nu a fost dovedită prin probele administrate în cauză, iar fapta petentei nu constituie contravenția prevăzută de art. 100 alin.3 lit. b) din O.U.G. 195/2002.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs I. de P. J.
S. solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de petentă și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic.
În motivul de recurs invocat I. de P. J. S. consideră greșită soluția dată de prima instanță, întrucât polițistul este investit cu exercițiul autorității publice faptele constatate cu propriile simțuri neavând nevoie de a fi confirmate de un martor. Curtea Constituțională, prin deciziile nr. 727/_ și 759/2008, s-a pronunțat în sensul că în litigiile având ca obiect plângere contravențională, procesul verbal de contrave4nție se bucură în continuare de o forță probantă superioară, sarcina probei revenind celui care acuză.
Se maia arată că din raportul agentului constatator rezultă că fapta reținută în sarcina petentei a fost constatată cu propriile simțuri de către agentul constatator, constatare făcută de un agent al forței publice care se bucură de veridicitate până la proba contrarie, și petentul nu a dovedit cu nici un mijloc de probă că nu a r fi încălcat nici o regulă de circulație.
Recursul I. ui de P. J. S. nu este întemeiat.
Prin procesul verbal de contravenție încheiat la_ I.P.J. S. a aplicat petentei S. I. I. amenda contravențională de 300 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute la art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002. S-a reținut că la data de_ petenta conducând autoturismul CG676-XX pe strada S. B. din mun. Z.
, zona "Bancpost";, circulând pe banda a 2-a a sensului de circulație, nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea drumului, pe sensul de mers al conducătorului auto. Totodată, contravenientei i s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării, (f. 3 dosar fond).
În cazul în speță este de reținut că din probele administrate în cauză nu rezultă că petenta contravenientă a săvârșit contravenția reținută în sarcina acesteia.
În acest sens nu există nici o înregistrare video a faptei comise de petentă cu un mijloc tehnic aflat la dispoziția poliției rutiere și nici declarația pietonului a cărui traversare se presupune că a fost împiedicată prin fapta petentei. Există doar Raportul agentului constatator care însă singur nu poate face dovada deplină a săvârșirii faptei contravenționale de către petentă în condițiile în care aceasta nu a recunoscut fapta ci a obiectat că mașina era oprită în dreptul trecerii de pietoni din cauză că traficul era aglomerat.
Apoi nici martorul asistent care a semnat procesul verbal de contravenție nu a putut fi audiat în cauză la instanța de fond cu privire la vinovăția petentei care a semnat actul de constatare și sancționare numai pentru a atesta refuzul petentei de a semna și a fost oprită în trafic la un interval de timp relativ mare de la momentul comiterii faptei, astfel că, audierea martorei este neconcludentă în cauză (f. 2 - dosar fond).
2
Este de reținut faptul că în materia contravențională sarcina probei revine agentului constatator, iar orice dubiu în săvârșirea faptei contravenționale îi profită petentei contraveniente conform principiului ,,In dubio pro reo";.
În caz contrar, s-ar ajunge la încălcarea prezumției de nevinovăție și a dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în condițiile în care procedura contravențională în domeniul rutier, poate fi asimilată unei
,,acuzații în materie penală"; conform criteriilor stabilite de CEDO, respectiv: calificarea juridică în dreptul intern, natura faptei, natura și gradul de severitate a sancțiunii.
Așa încât în mod justificat prima instanță a admis plângerea contravențională formulată de petenta S. I. I., și a anulat procesul verbal de contravenție încheiat la data de_ de I.P.J. S. .
În consecință în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de I. de P. J. S. .
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de I. de P. J. S., împotriva sentinței civile nr. 1443 din_ a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 01 Octombrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||
D. G. | K. | M. I. | D. | C. P. | E. |
Red.DG/_ dact.ECP/_ /2 ex./jud fond P. C.R.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
3
← Decizia civilă nr. 131/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 184/2013. Plângere contravențională → |
---|