Sentința civilă nr. 451/2013. Reziliere contract
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 451/2013
Ședința publică de la 24 S. 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE A. -F. D.
Grefier D. I. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții S. G. și SA C. și pe pârât SC G. T. DS, având ca obiect "reziliere contract";.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanții prin avocat C. Tătaru cu delegație la dosarul cauzei, pârâta prin avocat I. Alexandrescu, cu delegație la dosarul cauzei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Tribunalul constată că este primul termen de judecată, fiind îndeplinită procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată.
Tribunalul constată că prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de_ prin Serviciul Registratură s-a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. .
Instanța, verificându-și competența, raportat la prevederile art. 130 Cod Procedură Civilă și art. 94 aliniat 1 litera j Cod Procedură Civilă, invocă din oficiu și pune în discuție excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. .
Apărătorul pârâtei arată că susține excepția invocată prin întâmpinare și precizează că în prezenta cauză competența ar aparține Tribunalului Specializat C.
.
Apărătorul reclamanților arată că lasă la aprecierea instanței aspectul pus în discuție.
Tribunalul reține cauza în pronunțare pe excepția necompetenței materiale.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea formulată de către reclamanții S. G. și SA C., s-a solicitat rezilierea parțiala a contractului de construire nr. 1508 din data de_ incheiat intre reclamanți si societatea parata, numai in ceea ce privește obiectul de "proiectare si construire a unei locuințe tip casa 120 varianta 1, compusa din 4 camere de locuit având o suprafața construita desfășurata de 178,37 mp si suprafața utila de 117,93 mp, garaj/parcare 18,06 mp", ce urma sa se edifice pe terenul situate in C. -N., G. ni, nr. cadastral 2. înscris in CF 2. C. -N.
, din culpa paratei, ca urmare a neexecutarii in întregime si a executării necorespunzatoare a obligațiilor contractuale asumate prin contract.
În motivarea cererii au arătat că în fapt, intre reclamanți si societatea parata s-a încheiat contractul de construire identificat mai sus prin care parata s-a obligat sa construiască in favoarea reclamanților, ca beneficiari, o casa de locuit pe terenul inscris in cf nr. 2. UAT C. -N., proprietatea Statului Roman in administrarea Ministerului Apărării, asupra căruia reclamnații au intabulat un drept de folosința.
Acest contract de construire s-a încheiat in baza unei convenții mai largi încheiate intre societatea G. T. S. si Ministerul Apărării Naționale, care are ca
si obiect desfășurarea Programului "Lucrări de construcții spatii locative si conexe pentru personalul armatei in Garnizoana C. -N. ". Acest contract, la art. 6.3, stipulează ca termenul pentru obținerea avizelor este de 12 luni si termenul de execuție efectiva a lucrărilor aferente fiecărei locații, in totalitate, este de 24 luni de la data intrării in vigoare a convenției.
Construirea casei reclamanților se face in cadrul unui ansamblu rezidențial format din proprietăți individuale si au solicitat rezilierea doar parțial a contractului de construire deoarece la obiectul contractului intra si lucrări de proiectare si construire a rețelelor de utilități, a drumurilor ele acces auto, a aleilor pietonale, realizarea elementelor de peisagistica, conform art. 2.1 lit a.2 din contractual de construire, iar pentru acest obiect al contractului nu solicita rezilierea deoarece au legătura si cu celelalte proprietăți individuale care urmează sa se construiască pe terenul aparținând Statului Roman.
Prin contractual de construire parata si-a asumat obligația de a finaliza lucrarea in termen de 24 de luni de la data semnării contractului, deci pana la data de_, iar contractul urma sa se deruleze conform graficului de execuție al lucrărilor inscris in anexa 4 la contract.
Prețul contractului in suma totala de 82.884,95 euro urma sa se achite in transe, pe măsura executării lucrărilor, conform anexei 4 cu etapele procentuale de plata.
Prin actul adițional nr. 1 încheiat in data de_ s-a stabilit ca termenul de finalizare al obiectivului este de 4 luni de la data începerii lucrărilor.
La data de_ s-a incheiat intre parti actul adițional nr. 308 prin care s-a prelungit termenul de construi re a casei subsemnaților cu noile termene din anexa4, conform art. 4.2a din contra ct, respectiv cu inca 6 luni, deci pana in _
, deoarece art. 4.2a din contract prevede posibilitatea depășirii termenului general de execuție de 24 de luni cu inca maxim 6 luni, daca ambele parti sunt de acord cu acest lucru. De asemenea prin acest act adițional s-a prelungit termenul de predare a întregului cartier cu perioada scursa intre data semnării contractului de construire si data semnării actului adițional. Arată că după cum se poate observa acest ultim termen de prelungire se refera la predarea întregului cârti si nu la termenul de construire al casei reclamanților. Societatea parata nu a respectat niciun termen de executare a lucrărilor prevăzut in contract, astfel încât nu a respectat nici termenii de executare a transelor de lucrări stabilite prin anexa nr. 4 si nu a respectat nici termenul general de finalizare a intregii case de locuit.
Arată că au efectuat demersuri pentru a realiza o posibila rezolvare pe cale amiabila a divergentelor dintre ei prin invitația la conciliere pentru data de_, când părțile s-au intalnit, dar nu au ajuns la un accord, deoarece parata le-a comunicat ca, din punctul lor de vedere, obligațiile sunt îndeplinite.
Precizează că au realizat si punerea in întârziere a paratei prin notificarea trimisa prin executorii judecătorești nr. 26/_ si prin notificarea prin care au stabilit intalnirea pârtilor pentru data de_, înaintata de către ei paratei in conformitate cu clauza contractuala 15.1 din contractul de construire, insa fara a realiza nici o înțelegere intre parti.
In derularea contractului dintre ei au apărut următoarele probleme legate de executarea de către parata a obligațiilor contractuale:
Nerespectarea contractului in ceea ce privește nerespectarea termenelor de execuție convenite intre parti conform anexei 4 la contract
Parata se face vinovata de încălcarea art. 4.1, 4.2 si 4.2a din contractul de construire in sensul nerespectarii termenelor de execuție stabilite prin anexa 4 la contract si prelungite conform art 4.2a din contract, casa trebuind sa fie finalizata pana in acest moment al introducerii acțiunii. Precizează ca pana la data introducerii acțiunii casa este ridicata in roșu la fel si garajul care nu are insa
montata țigla, aspecte atestate prin adesa nr. 12/_ emisa de către SC Clasic Serv prin Rosca A. si Mărginean P. S., in calitate de diriginte de șantier.
Nerespectarea contractului in ceea ce privește executarera lucrărilor cu subanterprenori fara acordul beneficiarilor.
Conform art 17.2 "/« eventualitatea în care Dezvoltatorul va da parțial/total în subantrepriza executarea lucrărilor care formează obiectul prezentului contract, prevederile acestuia se completează cu clauzele prezentului contract de subantrepriza numai cu acordul Beneficiarului Completările astfel aduse prezentului contract nu vor conduce la majorarea prețului imobilului, nu vor aduce modificări ale proiectului imobilului, nu vor conduce la prelungirea termenului de finalizare a lucarilor și nu vor transera în sarcina subantreprenorilor nici una dintre responsabilitățile și obilgațiile Dezvoltatorului.
In conformitate cu aceasta clauza prezentata mai sus, arată că nu au fost solicitați, nu și-au dat ACORDUL SCRIS pentru ca nici una dintre lucrări să fie încredințată unui subcontractor.
Având in vedere ca toate lucrările au fost executate cu subantreprenori, fara a avea acordul lor in acest sens, considera ca parata a încălcat art. 17,2 din Contract.
Nerespectarea contractului in ceea ce privește facturarea si recepția lucrărilor.
Conform art. 3.1 lit.d "orice factura care reprezintă o transa din prețul covenit al contractului obliga la plata numai daca lucrările înscrise in aceasta au fost verificate si certificate ca real executate de către responsabilii cu urmărirea lucrărilor nominalzati de către beneficiar (dirigintele de șantier)".
Arată că din vara anului 2011 nu mai sunt anunțați in legătura cu lucrările care se executa la casa, nu mai au voie sa participe la recepțiile de lucrări realizate impreuna cu dirigintii de șantier, nu li se mai aduc la cunoștința actele întocmite cu ocazia recepției, iar ultima factura le-a fost comunicata telefonic.
Arată că reclamanții au fost de buna-credinta, și-au respectat toate obligațiile contractuale si au încercat să sprijine in continuare proiectul, deși nu a fost finalizat la timp. In acest sens au plătit factura nr.744/_ în valoare de 30.413,6 RON reprezentând o plată pentru tranșa III (structura de rezistenta, invelitoare, compartimentări) conform contractului de construire, inaințe de finalizarea lucrărilor. Au fost asigurați că aceste lucrări vor fi finalizate în cel mai scurt timp, certificate de către dirigintele de șantier și recepționate de către Beneficiar conform Art.3 alin 3.1 .d. Nici până în prezent nu au recepționat aceste lucrări care nu au fost finalizate.
Având in vedere ca ultima factura emisa de parata in suma de 72.652,77 lei pentru lucrările executate la casa care face obiectul contractului dintre ei si care reprezintă in opinia acesteia "diferența transa 3 si transa 4 conform contractului nr. 1508/_ " le-a fost comunicata prin e-mail fara sa fie insolita de situația de lucrări care sa fi fost verificata si certificata ca real executate de către responsabilii cu urmărirea lucrărilor nominalizați de către beneficiari, i-a determinat sa refuze la plata aceasta factura.
Arată că prin adresa pe care au trimis-o dirigintelui de șantier pentru a le comunica documentele din care rezulta situația de lucrări verificata si certificata ca real executata de către parata, acesta le-a comunicat ca toate aceste acte le pot fi puse la dispoziție doar de către Dezvoltator, adică de către parata, deoarece sunt in posesia acesteia, dar parata nu le-a făcut dovada executării acestor lucrări odată cu factura inaintata la plata către noi.
Menționează faptul ca reclamanții au achitat in intregime lucrările care au fost efectuate pana acum, respectiv au achitat prețul aferent pentru transa 1, transa 2 si mare parte din din transa 3, conform anexei 4 la contract, este posibil sa fi rămas o mica diferența de preț la transa 3 intre ceea ce reclamanții au plătit si
ceea ce s-a executat, dar nicidecum parata nu a executat in întregime transa 3, iar transa 4- constând din tamplarie exterioara, sistem termoizolant cu tencuiala decorativa- nici nu a fost inceputa de către parata. In consecința ultima factura emisa nr. 960/_ pentru suma de 72.652,77 lei reprezintă lucrări care nu au fost executate de către parata.
Mai mult decât atât, arată că parata le-a trimis o adresa, tot prin e-mail, prin care ne-a comunicat hotărârea ei de reziliere a contractului pe motiv ca reclamanții nu au achitat aceasta ultima factura, după ce reclamanții le-au comunicat in scris ca nu inteleg sa plătească invocând excepția neexecutarii contractului de către societatea parata. Mai mult emiterea acestei adrese de către parata s-a făcut cu incalcarea art. 15.1 din contractul incheiat intre parti care prevede obligația de a demara mai intai procedura de soluționare pe cale amiabila a oricărei neintelegeri sau dispute intervenite intre parti in legătura cu indeplinirea contractului, iar parata nu a făcut nici un demers in acest sens inainte de a le comunica decizia sa de reziliere a contractului.
Ca atare atâta timp cat parata nu si-a îndeplinit propriile obligații contractuale nu are dreptul de a rezilia contractul, invocând nîndeplinirea de către noi a obligației de plata, pentru niște lucrări care nu s-au executat.
De asemenea arată că inteleg sa invoce nulitatea clauzei care da paratei posibilitatea de reziliere a contractului pe motiv ca aceasta este o clauza abuziva sancționată cu lipsa de efecte a acestei clauze, conform art. 6 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive in contracte.
Astfel, aceasta lege este aplicabila si contractului incheiat intre noi deoarece acest contract este incheiat intre un profesionist, respectiv o societate comerciala si un consumator persoana fizica, respectiv reclamanții. Art. 6 lit s din Legea 193/2000 stabilește ca sunt abuzive clauzele care dau dreptul profesionistului sa anuleze contractul in mod unilateral fara sa prevadă același drept si pentru consumator. Or, in contractul incheiat intre ei dreptul de reziliere a contractului este stabilit numai in favoarea profesionistului si nu si in favoarea reclamanților, a consumatorilor.
Nerespectarea contractului in ceea ce privește executarea lucrărilor conf proiectului.
Conform planșei nr. R/P.T./C23/R14 - plan șarpanta din proiect si a planșei ni. R/P.T./C23/R15- plan șarpanta garaj, este specificat ca "lemnul folosit la realizcva sapantei va fi ignifugat si tratat cu substanțe fungicide înainte de montare".
Aceasta condiție nu a fost respectata, șarpanta peste casa montandu-se fară ca lemnul folosit sa fi fost tratat corespunzător, aspect care rezulta din adresa nr. 14/_ emisa de către dirigintele de șantier prin care s-a arătat ca dezvoltatorul se oferă sa repare greșeala si sa execute inca o data tratarea lemnului in primăvara anului 2013 cu o firma atestata, lucrări care nu s-au mai executat nici pana in prezent. De asemenea, peste garaj nu a fost montata țigla, iar căpriorii si astereala nu au fost protejați contra intemperiilor din luna iunie 2011.
De asemenea raportul Inspectoratului de Stat in Construcții nr. 9016/_ a constatat ca prin dispoziție de șantier s-a dispus aplicarea tratamentului de igni fugare după montarea elementelor șarpantei, deasemenea tot prin dispoziție de șantier s-a aprobat montarea plaseului de lemn ulterior invelitorii si s-a pus in vedere constructorului sa verifice materialul lemnos aferent șarpantei garajului si sa stabilească gradul de afectare a acestuia ca urmare a nemontarii țiglei, de aici rezultând ca neexecutarea corespunzătoare a lucrărilor a dus la afectarea lemnului utilizat la construcție.
De asemenea s-a constatat prin același raport un număr mare de cărămizi care prezintă fisuri si sparturi, atât la pereții interiori cat si la cei exteriori precum si unele segregări ale betonului.
Pe langa acestea o serie de lucrări nu au fost executate in mod corespunzător, cum ar fi cele de izolație a fundației care vor determina in viitor o igrasie a casei.
Având in vedere ca lucrările de mai sus nu au fost executate conform proiectului parata se face vinovata de incalcarea art. 7.1 din contract.
Nerespectarea contractului in ceea ce privește constituirea garanției de buna execuție.
Conform art. 7.8 din contract ""dezvoltatorul se obliga sa constituie o gfirantie de buna execuție in cuantumul si modalitățile specificate la art.9", iar potrivit art.
"dezvoltatorul va constitui in favoarea beneficiarului o garanție de buna execuție exprimata in RON, reprezentând 3% din prețul țara TVA" stabilit prin prezentul contract, "prin depunere intr-un cont" la dispoziția beneficiarului.
Având in vedere ca parata nu a constituit garanția amintita, se face vinovata de incalcarea art. 9.1 din contract.
Din luna mai 2012 la casa reclamanților cu nr.23 nu s-a mai lucrat. Orice încercare a reclamanților de a lua legătura cu parata si a o determina sa continue lucrările a fost sortită eșecului.
In drept invocă art. 969, 970 cod civil vechi, art. 1020. 1021 cod civil vechi, care se aplica având in vedere faptul ca raportul juridic dintre parti născut prin incheierea contractului la data de_ s-a născut inainte de intrarea in vigoare a noului cod civil.
Reclamanții au formulat precizare de acțiune, prin care arătă faptul ca, referitor la petitul I din acțiune, terenul pe care se edifica construcția care face obiectul prezentului dosar este inscris in CF 2. C. -N. cu număr cadastral 2.
, teren in suprafața de 364 mp, care a rezultat din dezmembrarea terenului inscris in Cf 2. C. -N., cu nr. cadastral 2., menționate de reclamanți in cererea principala.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta SC G. T. DS a invocat următoarele excepții: execpția necompetenței materiale, excepția insuficientei timbrării.
Cu privire la solicitările de fond formulate de reclamanții, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiata, obligarea reclamanțiilor la plata cheltuielilor de judecată ce se vor ocaziona.
În motivare arată că:
Privitor la excepția necompetenței materiale:
Având în vedere natura litigiului dedus judecății, care este unul pur comercial, apreciază că instanța competentă să soluționeze prezentul litigiu este Tribunalul Specializat și nicidecum secția civilă a Tribunalului C. . Față de aceste aspecte, solicită admiterea excepției și transpunerea cauzei spre competentă soluționare la Tribunalul Specializat C. .
Privitor la excepția insuficientei timbrării:
Potrivit dispozițiilor legale, respectiv art. 2 din legea 146/1997 modificată prin Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a legii 134/2012 modificată prin legea nr. 2/2013, acțiunile și cererile evaluabile în bani se taxează la valoare. Or, reclamanții solicită rezoluțiunea contractului de construire nr. 1508/_ a cărei valoare este de 82.884,95 euro, la cursul leu/euro de la data introducerii acțiunii de 4,4008 lei/leuro. Pornind de la cele mai sus arătate, apreciază că reclamanții sunt obligați să timbreze la suma de 364.760,08 lei. Or, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezultă suma cu care reclamanții au timbrat pendenta acțiune. Prin raportare la dispozițiile legale mai sus citate în condițiile în care reclamanții nu au timbrat la valoarea contractului, apreciază că cererea acestora este este insuficient timbrată, ceea ce impune anularea acesteia.
Privitor la fondul cauzei:
Prin cererea formulată reclamanții au solicitat instanței să dispună rezilierea parțială a Contractului de Construire nr. 1508 din data de_ încheiat între pârâtă și pârâtul de rând 1, din culpa pârâtei SC G. T. DS, ca urmare a executării necorespunzătoare a obligațiilor contractuale asumate și a nefinalizarii la termenul stabilit a lucrărilor contractate.
Reclamanții susțin că pârâta nu și-ar fi îndeplinit obligațiile contractuale, respectiv că nu ar fi finalizat în întregime executarea construcție contractate pe de o parte iar pe de altă parte că ar fi executat lucrările necorespunzător și că aceștia și- au respectat întocmai obligațiile contractuale.
Solicită instanței ca pe baza probelor ce vor fi administrate să respingă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți ca neîntemeiată, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată ce se vor ocaziona.
În motivare arată că:
În fapt, intre pârâta SC G. T. DS și reclamantul de rând 1 S. G. s-a încheiat contractul de construire înregistrat sub nr. 1508/_, având ca obiect proiectarea și construirea la cheie a unui imobilul în suprafață de 117,93 mp
.
Cererea de chemare în judecată este vădit neîntemeiată, iar criticilor alegate de către aceștia le aduc următoarele argumente de fapt și de drept:
Reclamanții solicită rezoluțiunea parțială a contractului de construire datorită neexecutării obligațiilor contractuale de către pârâtă. Cu toate acestea arată că pârâta este partea care și-a executat întocmai și cu bună credință obligațiile contractuale, partea în culpă fiind tocmai reclamanții.
În cuprinsul cererii de chemare în judecată reclamanții susțin că pârâta nu a finalizat nici în prezent lucrările de edificare a imobilului contractat, respectiv a imobilului casă 120, varianta 1, nr. C23 în suprafață de 117,93 mp și garaj în suprafață de 18,06 mp, că lucrările sunt executate necorespunzător din punct de vedere calitativ si că pârâta ar fi încălcat și alte prevederi contractuale la care se referă mai jos.
Pentru o mai buna înțelegere a stării de fapt analizează succint și cronologic modul de derulare al raporturilor contractuale dintre pârâtă și reclamanți.
La data de_ între reclamantul S. G. și pârâtă s-a incheiat contractul de construire nr. 1508/_ .
Obiectul contractului consta în proiectarea și construirea unei locuințe tip casă 120, varianta 1, compusă din 4 camere de locuit cu o suprafață de 117,93 mp, garaj/parcare 18,06 mp, la gradul de finisare standard, pentru prețui de 82.884,95 euro.
Din cuprinsul contractului rezultă că pârâta avea obligația să predea imobilul contractat în termen de 24 de luni de la data începerii lucrărilor, sub condiția achitării tuturor plăților la timp și în mod complet de Beneficiari, respectiv de către reclamanți.
Ulterior, contractul a fost modificat și completat printr-un act adițional încheiat între părți la data de_, prin care s-au stabilit de comun acord următoarele: Dezvoltatorul poate utiliza imobilul contractat ca imobil de prezentare de la data finalizării lucrărilor și până la înscrierea în C.F., în aceste condiții finisajele fiind extra, iar mobilierul de bucătărie ce va fi expus va rămâne beneficiarului fără costuri suplimentare, plata prețului se va face conform anexei anexei 4 semnată odată cu actul adițional, iar termenul de finalizare al obiectivului fiind de 4 luni de la data începerii lucrărilor.
La data de 22 mai 2012, deci după 1 an și 2 luni de la data încheierii primului act adițional, părțile au înțeles să modifice din nou Contractul, sens în care au încheiat un act alt act adițional înregistrat sub nr. 308, prin care de comun acord au convenit modificarea contractului în sensul executării cu costuri
suplimentare a unor lucrări, stabilite conform anexei 3.1., prelungirea duratei contractului, precum și plata tranșelor viitoare conform anexei 4.
La data de_ urmare a unor schimbări intervenite între structura asociațiilor pârâtei, a schimbării managementului realizării programului "Lucrări de construcții și spații locative și conexe pentru personalul armatei din garnizoana C. ", care au dus la schimbarea antreprenorului general, a schimbării subantreprenorilor, a furnizorilor de materiale, a gradului de prioritate a anumitor lucrări, a modificării graficului inițial de execuție, a impedimentelor de ordin tehnic ivite în derularea programului, a sistematizării pe verticală, etc, reclamanți ca și ceilalți beneficiari au fost invitați în la biroul de informare în vederea discutării unor aspecte legate de derularea contractele de construire.
Astfel, în data de_ reclamanții s-au prezentat la locul edificării construcției, unde părțile au discutat aspecte legate de derularea contractului, urmând să se încheie un act adițional în acest sens. Reclamanții susțineau încă de pe atunci că, contractul acestora este "expirat", că nu doresc să achite lucrăriile care erau deja executate încă din anul 2011 și că doresc să își construiescă în continuare imobilul contractat în regie proprie. Tot cu acea ocazie, reclamanta S. conștiientizând că odată cu semnarea actului adițional din data de_ și a anexei 4 la acel act adițional, s-a modificat inclusiv termenul de predare, anexa 4 la contract, a sustras din dosarul societății prin violență actul adițional și anexa 4 și le-a distrus, susținând că acum nu mai există niciun astfel act din care să rezulte nici modificarea termenului și nici modificarea anexei 4, rămânând în opinia acesteia în vigoare doar actul adițional din data de_ . Din acel moment, atitudinea reclamanților a fost una reclcitrantă, șicanatoare, aceștia făcând tot felul de reclamații și sesizări atât la Comisie, c6t și al autorități.
Astfel că, reclamanții susțin că pârâta nu ar fi respectat clauzele contractului de construire, ceea ce impune rezilierea acestuia din culpa subscrisei, raportat la următoarele considerente:
nu au respectat termenul de executare al lucrărilor;
nerespectarea termenelor de execuție convenite între părți conform anexei 4;
nerespectarea contractului în ceea ce privește subantreprenori;
nerespectarea contractului în ceea ce privește facturarea și recepția lucrărilor;
nerespectarea contractului în ceea ce privește proiectul;
nerespectarea contractului în ceea ce privește constituirea garanției de bună execuție;
în ceea ce privește nerespectarea termenului de execuție a lucrărilor, apreciază că această susținere este nefondată, pornind tocmai de la actul adițional încheiat în data de_, prin care părțile de comun acord au convenit la pct. 3 că
"se prelungește termenul contractului de construire cu perioada scursă între data semnării contractului și data semnării prezentului act adițional". Pornind de la rațiunea că imobilul contractat de către reclamanții face parte dintr-un program amplu, respectiv programul "Lucrări de construcții și spații locative și conexe pentru personalul armatei din garnizoana C. " care cuprinde construirea unui număr de 550 unități locative, din care doar 93 de imobile tip casă au beneficiari și că aceste imobile se execută din fondurile proprii ale beneficiarilor, termenul de predare la cheie a imobilului contractat s-a prelungit cu 1 an și 6 luni, astfel încât apreciază că termenul de predare nu este depășit. În mod tendențios arată reclamanții în cuprinsul cererii de chemare în judecată că termenul de predare este depășit, când aceștia cunosc foarte bine care au fost motivele care au determinat modificarea termenelor de predare, inclusiv pentru imobilul contractat de către aceștia. A interpreta altfel, ar însema a ignora în primul rând realitatea și în al doilea rând a ignora intenția părților, care în mod clar au înțeles să modifice
termenul de predare a imobilului în termenul general de predare a întregului cartier, tocmai pentru rațiunile mai sus expuse.
Chiar dacă s-ar aprecia că termenul de predare a imobilului este cel arătat de către reclamanții în cererea de chemare în judecată, respectiv data de_, acest termen nu este depășit, întrucât potrivit dispozițiilor contractului de construire, 5, pct. 5.2 ".... respectarea de către dezvoltator al termenului de predare este condiționată de primirea la timp și în mod complet a tuturor plăților solicitate de la beneficiar ca o consecință, beneficiarul înțelege că întârzierea la plata situațiilor de lucrări conduce automat la dedarea termenului de finalizare cu un număr de zile cel puțin egal cu numărul de zile de întârziere a plății".
Reclamanții par să omită, că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile de plată așa cum în mod timid o recunosc și prin cererea de chemare în judecată, cu toate că lucrările aferente tranșei 3 parțial și tranșei 4 au fost executate încă din anul 2012, aspect ce rezultă din factura nr. 960 din data de_ . Față de aceste aspecte, apreciază că pârâta este în termenul de predare a imobilului contractat, astfel încât apreciază că susținerea reclamanților cu privire la nerespectarea termenului de predare este neântemeiată.
Cu privire la nerespectarea termenelor de execuție convenite între părți conform anexei 4, arătă instanței că odată cu semnarea actului adițional din data de_, s-a semnat și anexa 4, anexă care cuprinde etapele procentuale de plată și descrierea lucrărilor. Reclamanții din nou par să omită acest aspect întrucât, așa cum au mai arătat, reclamanta însăși a distrus aceste acte, iar pârâta nu deține în prezent decât o copie a actului adițional și a acestei anexe 4. Față de actul adițional și anexa 4 din data de_, susținerile reclamanțiilor sunt total nefondate și făcute cu rea credință, atitudine pe care au abordat-o începând cu anul 2012, acreditând ideea că construirii imobilului în regie proprie.
Referitor la nerespectarea prevederilor art. 17.2 din contract, respectiv în ceea ce privește executarea lucrărilor cu subantreprenori fără acordul reclamanților, arătă instanței că interpretarea dată de către reclamanți este una pur teoretică și fără a avea o nicio finalitate practică având în vedere amploarea proiectului, numărul mare de beneficiari (peste 500), precum și lucrările ce fac obiectul contractului de construire. Este însă firesc, ca în cadrul unui asemenea proiect de o asemenea anvergură să se încheie contracte de antrepriză și subantrepriză, tocmai datorită conjuncturilor economice, pe de o parte, iar pe de altă parte uneori se impune accelerarea lucrărilor prin încheierea altor contracte. Este nefiresc, ca pentru schimbarea unui antreprenor/subantreprenor să soliciți acordul tuturor beneficiarilor din proiect, respectiv peste 500. Pe de altă parte, reclamanți trebuie să justifice prin susținerile lor producerea unui prejudiciu prin executarea de către pârâtă a lucrărilor contractate cu subantreprenori, prejudicii care să-1 fi afectat în mod direct, însă reclamanții evident că nu au suferit nici un fel de prejudiciu, această susținere fiind făcută doar pentru a-și justifica crere de reziliere a contractului.
Reclamanți susțin de asemenea că pârâta nu ar fi nerespectat contractul în ceea ce privește facturarea și recepția lucrărilor și că din vara anului 2011 nu mai sunt anunțați în legătură cu lucrările ce se execută la casa contractată, nu mai au voie să participe la recepțiile efectuate de către diriginții de șantier, că nu li se mai aduc la cunoștiință actele întocmite cu ocazia recepției, iar ultima factură le-a fost comunicată telefonic.
Contrar susținerilor reclamanților, pârâta arată că a respectat întocmai prevederile contractului în ceea ce privește facturarea, comunicând reclamanțiilor în primul rând telefonic despre lucrările executate, despre faptul că s-a emis o factură aferentă unei anumite tranșe/faze de lucrări, invitându-i totodată la șantier în vederea ridicării facturii, ocazie cu care beneficiarii, inclusiv reclamanții pot verifica și faptic executarea acestor lucrări, împreună cu dirigintele de șantier.
Anterior facturării oricărei faze/ tranșe de lucrări, dirigintele de șantier care este și reprezentantul reclamanților, întocmește un proces verbal, prin care certifică executarea lucrărilor, atât din punct de vedere al fazei cât și din punct de vedere calitativ. Aceste procese verbale de recepție, alături de alte documente sunt piese ale cărții construcției care se pledau beneficiarului odată cu predarea imobilului. Pe de altă parte, nimic nu i-a oprit pe reclamanți să manfieste vreun interes și să se prezinte la șantier în vederea consultării acestor procese verbale, însă aceștia au înțeles să manifeste o atitudine agresivă și să formuleze fel și fel de sesizări pe la toate organele și instituțiile, în scopul clar de a obține un interes. De altfel, poziția reclamanților în susținerea pretinsei încălcări a obligației de facturare este una oscialntă, odată se susține că factura nr. 960/_ în valoare de 72.652,77 lei, fost comunicată telefonic, iar pe de altă parte se suține mai târziu, că aceasta le-a fost comunicată prin poștă electronică, realitatea fiind evident alta decât cea prezentată de către reclamanți.
Astfel, la data de_ s-a emis factura cu nr. de mai sus, în valoare de 72.652,77 lei, ce reprezintă diferență tranșa 3 și 4, lucrări pe care reclamanții nu au înțeles să le achite în termenul prevăzut în contract, împrejurare față de care pârâta a înțeles să-i notifice scadența de plată, prin notificarea nr. 663 din data de_, acordându-le un ultim termen de plată a facturii, notificare comunicată atât prin e-mail cât și prin poștă. Față de neîndeplinirea obligației de plată în termenele prevăzute în contract și notifcare, pârâta în data de_ prin notificarea nr. 680 a notificat reclamțiilor denunțarea contractului de construire atât prin poștă, e- mail, cât și prin intermediul comisiei. In justificarea refuzului la plată pentru lucrările executate, reclamanții au formulat fel și fel de sesizări atât cu privire la contract cât și cu privire la calitatea lucrărilor executate, sesizări care sunt evident neîntemeiate și făcute doar pentru a nu achita contravaloarea lucrărilor și a încerca construirea imobilului în regie proprie. Prin acțiunea introductivă reclamanții admit într-un final că, datorează subscrisei un rest de plată, dar sunt de acord să achite acest rest de plată doar în cazul în care aceștia își pot executa lucrările în regie proprie.
în ceea ce privește neexecutarea lucrărilor conform prevederilor proiectului, învederează instanței că pârâta a respectat întocmai proiectul, astfel cum rezultă și din constatările Inspectoratului de Stat în Construcții prin adresa nr.9016/_ comunicată reclamantei S., ca urmare a sesizărilor făcute de către aceasta cu privire la nerespiectarea proiectului.
Privitor la nerespectarea art. 7.8 din contract, respectiv constituirea garanției de bună execuție, invederează instanței că această garantie de bună execuție se va constitui de către pârâtă printr-o scrisoare de garantei bancară pentru întreg proiectul, (având în vedere numărul mare de beneficiarii), după aprobarea prealabilă dată de către comisie, în acest sens subscrisa făcând demersuri la comisie, încă din anul 2012.
Este mai mult decât evident scopul urmărit de către reclamanți, scop pe care și îl urmăresc inclusiv prin promovarea acestui litigiu și anume acela de a-și edifica imobilul în regie proprie, scop însă care nu poate fi atins, întrucât reclamanții omit un aspect esențial și anume scopului proiectului din care fac parte. Ceea ce reclamanții se pare că înțelg sau refuză să înțeleagă este împrejurarea că aceste imobile fac parte dintr-un proiect mult mai amplu, a căror construcții sunt edificate de către un Dezvoltator care a fost desemnat câștigător a procedurii derulate de Comisie în vederea realizării Programului, aspecte care rezultă cu claritate din Convenția LC 921/_ . Din prevederile convenției, rezultă indubitabil că doar Dezvoltatorul va proiecta și edifica construcțiile ce fac parte din proiect pe terenul proprietatea statului în administratrea Map.
Așa cum au arătat mai sus, susținerile reclamanților sunt nefondate și făcute fără un suport real, reclamanții fiind de rea credință, prin toate acțiunile pe
care aceștia le fac. Astfel, așa cum rezultă din convocările la conciliere în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului reclamanții nu au făcut altceva decât să formuleze convocări la conciliere doar din punct de vedere format întrucât nu au dorit niciodată soluționarea litigiului, ci doar parcurgerea unor proceduri formale. Că este așa, o dovedește și faptul că pârâta s-a prezentat la toate convocările formulate de către reclamanții, având asupra sa toate documentele necesare combaterii susținerilor reclamanțiilor, evident în copie xerox (având în vedere incidentul din luna octombrie 2012) însă aceștia nu au dorit să le consulte și mai mult nu au dorit să încheie un proces verbal care să cuprindă poziția exprimată de pârâtă. La ultima convocare la conciliere reclamanți nici nu au fost prezenți, fiind prezent doar reprezentantul convențional al acestora, care a afirmat că nu se aștepta să se prezente, convocarea fiind doar forrîi"ală. De altfel, nici la solicitarea Comisie reclamanții nu au dorit să se prezinte pentru a încerca să clarifice aspectele pe care aceștia le reclamă.
Pentru a pronunta rezoluțiunea contractului instanța trebuie să verifice îndeplinirea următoarelor condiții: pârâta să nu-și fi executat obligațiile contractuale asumate prin semnarea contractului de construire, iar neexecutarea să-i fie imputabilă.
Așa cum a aratat în cuprinsul întâmpinării pe de o parte pârâta și-a executat obligațiile asumate prin contractul de construire, raportat la aceste aspecte consideră că recalmantii acționează cu rea intenție, scopul acestora fiind unul singur, rezilierea contractului și construirea imobilului în regie proprie.
Instanța investită cu cererea formulată de către reclamanții urmează a pronunța rezoluțiunea contractului, numai după îndeplinirea condițiilor mai sus menționate. La rândul său, partea în culpa are posibilitatea, spre a evita rezoluțiunea contractului să execute prestațiile datorate în tot cursul procesului.
Pe de altă parte, în situația neexecutării parțiale, instanța are posibilitatea de a aprecia dacă este cazul să pronunțe rezoluțiunea, obligând pe debitor la executare, într-un anumit termen. Pentru a fi admisibilă rezoluțiunea, se cere ca una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin, neexecutarea putând fi și parțială, caz în care partea din obligație neexecutată trebuie să fi fost considerată esențială la încheierea contractului, instanța având drept de apreciere asupra măsurii în care neexecutarea parțială justifică rezoluțiunea contractului. Or, în cauza astfel cum rezultă din înscrisurile anexate, pârâta a executat lucrările aferente trenșei 3 și 4, chiar reclamanții recunosc acest aspect, însă aceștia nu au achitat contravaloarea acestor lucrări. Pornind de la prevederile contractuale, respectiv art. 3, pct. 3.1.a și urm. plata prețului se face în tranșe, tranșe care se decontează în termen ele 5 zile de la data comunicării facturii către beneficiar.
Așa cum rezultă din chiar cuprinsul actelor depuse în probațiune de către reclamanții, pârâta și-a îndeplinit Obligațiile contractuale, edificând construcția până la faza/ tranșa 4 și chiar mai mult, însă datorită faptului că reclamanții nu și- au îndeplinit obligațiile de plată deși aceste lucrări au fost executate încă din anul 2012 așa cu de altfel și reclamanții recunosc prin însăși cererea de chemare în judecată. De asemenea, arată că a efectuat toate remedierile care se impuneau a fi realizate baza procesului verbal încheiat de ISC. Având în vedere cele prezentate, solicită respingerea în întregime a cererii formulate de reclamanți ca neîntemeiată, cu obligarea acestora la cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
In drept, art. 205 Ncpc, art. 969 vechiul c.civ. 1848, art. 1020 si următoarele vechiul c.civ.
În ședința publică din_ tribunalul a pus în discuție excepția necompetenței materiale invocată de către pârâtă prin întâmpinare.
Analizând excepția invocată, tribunalul reține următoarele:
Raportat la obiectul cererii deduse judecății, tribunalul apreciază că este vorba despre raporturi juridice privind persoane care au calitatea de profesioniști în materia activităților de producție, comerț sau prestări de servicii.
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.
Prin înființarea Tribunalului Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.
Se reține în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului Cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia "activităților de producție, comerț sau prestări de servicii"; (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, înlocuiește expresiile "acte de comerț";, respectiv "fapte de comerț";) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 654/31 august 2011.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 au un caracter enunțiativ și nu limitativ prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cereri în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cereri în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.
Conform art. 228 din Legea nr. 71/2011, normă specială față de art. 227 din același act normativ, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226.
Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel.
Tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin Hotărârea C. nr. 654/31 august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale
specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.
Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură "comercială"; era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.
Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.129, art.130, art.132 C.proc.civ, raportat la art.95 C pr civ tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a recursului în favoarea Tribunalului Specializat C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. - Secția Civilă. Declină competența de soluționare a acțiunii civile promovate de reclamanții
G. și SA C. în favoarea Tribunalului Specializat C. . Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
-F. D.
Grefier,
D. I. D.
Dact. D.D. 24 S. 2013
Red AD/tehnn DD
20 noiembrie 2013/ 5 ex
| ← Decizia civilă nr. 192/2013. Reziliere contract | Decizia civilă nr. 301/2013. Reziliere contract → |
|---|
